Ame

pe cale
despre
parte a c

3 despre
ducerea
este un
Miracol economic, pe t cute deoarec-
dac pre
1.700 d
Cânc
Ne place s ne petrecem concediul acolo. In fiecare observ
ungher intâlnim urme ale
trecutului nostru. Muli dintre noi înc avem rdäcini adânci în blazonu.
Europa. Este ca n
uria_ muzeu în aer liber, plin de comori _i amintiri, unele teribile, altele nobile. E singur
s vizitezi,Lumea Veche". Mirosurile sunt mai plcut Astfel,
intime, detaliile vieii sunt observate
mai cu grij. Nasul uman nu _i-a atins potenialul pân nu a trecut german
prin faa unui Noi,
magazin franuzesc de brânzeturi _i a fost invadat de iure_ul ameitor al miresmelor
emanând dintr-o sut de brânzeturi diferite, fiecare cu istoria ei Europ
unic _i fiecare interior
dintre ele mai bun decât oricare alt brânz
pe care o gsim în supermarketul de prea st
acas. Apoi, vitrinele magazinelor: de
pe Oxford Street, cartierul _ic de cumpruri spaiu
din Londra, de pe strzile laterale care prieten:
înconjoar Domul din Milano _i de-a lungul
bulevardului Champs Elysées din Paris. Fiecare vitrin este o din prim
oper de art, sugeränd
americanilor care trec prin faa lor c în mai mu
magazin sunt cadouri de care s ne Acur
bucurm _i pe care s le druim, nu doar
produse obi_nuite. demarca
Pentru majoritatea americanilor, Europa este un loc de relaxare, unde putem sa
dou m
ne trezim simturile, s ne reîntinerim
spiritele _i s ne hrnim sufletele. Nimic nu de-a lum
poate fi mai plcut decât o plimbare de-a lungul Rinului în Basel, într-o seard de ie_it dirn
var, în timp ce privim tineri _i tinere, familii întregi, întins. M
ie_ii la plimbare
Sau scpând de frigul iernii în sanctuarul cald _i semiobscur al
cu
barca.
unei biserici au dar nu
secolul al XIV-lea în Provence. Amintiri frumoase. cltore
Dar când este vorba despre lunea real a cu tot a
câ_tigrii
cheltuielilor, a investiiilor _i câ_tigurilor, noi, americanii, nu dm veniturilo
existentei, a Un
prea muu devenit
atenie la ce se intâmplá in Europa. In general, preferm s ne
spre Japonia _i tigrii economici din sud-estul Asiei. în ultimul
orientm catre de ne reima
dau o ic
afaceri americani privesc _i spre China,
timp, oamem urse t ri - m
convin_i c datorit vastelor ei
materiale _i umane, nivelului de educaie _i ambiiei, aceasta va fi toarea
resurse

superputere economic. probabil ura viitor co

In timp ce noi, americanii, continum Asia decât o
s t rilor din
privim spre economiile trilor s i noi Comert
si zona Pacif+cului pentru a descoperi semne ale
intensificrii competile loc Popo
oportuniti comerciale sporite, o revoluie economic tcut, de un alt alt tip, are
tnp. nt rezervate
pe pmântul strmo_ilor notri europeni, despre care
S u n t e

pregtii s-i rspundem in mod corespunztor. _tim foarte puin s

 MIRACOL ECONOMIC, PE T CUTE 57

Anmericanii au o idee asupra faptului c noi realiti economice _i politice sunt

pe cale
de apariie în Europa, dar, dac sunt întrebai, nu pot spune cu exactitate
e s t e vorba. ^tim c exist acum o valut comun care circul într-o mare
despre c e
rte a Continentului _i c nu mai trebuie s facem calcule gr bite _i deseori eronate
part
cnre cât valoreaz moneda local în dolari, a_a cum fáceam înainte de intro-
erea euro. Deoarece euro este acum aproape la acela_i nivel cu dolarul - de fapt
pic mai puternic -, e mai u_or pentru americani s cumpere în Europa,
deoarece nu mai trebuie s facem o multime de calcule mintale ca s ne dm seama
dac preul este bun sau nu. V mai aduceti aminte de timpul când dolarul valora
1.700 de lire italiene?
Când ne sunt controlate pa_apoartele în Londra, Frankfurt, Paris _i Milano,
observm c toi europenii care stau la coada vecin a_teapt la un ghi_eu marcat cu
blazonul celor dou sprezece stele a_ezate într-un cerc pe un fond albastru. UJn
singur pa_aport european este acum suficient pentru a cäl tori pe vechiul continent.
Astfel, începem s-i privim pe cei ce stau la coada vecin nu ca francezi, italieni,
germani sau polonezi, ci ca europeni.
Noi, americanii, suntem condiionai înc de amintirea noastr despre vechea
Europ format dintr-o mul ime de ora_e, odat fortificate, _i teritorii a_ezate în
interiorul grani elor na ionale rigid marcate, într-un fel de mozaic. Vechea Europ
prea strâmt , chiar claustrofobic pentru americanii obi_nuii cu ceea ce numim
spaiu deschis. Imi aduc aminte de o conversa ie cu fiul adolescent al unui bun
urm . Tän rul tocmai se intorsese
prieten italian cu mai mult de cincisprezece ani in
din prima lui vizit în Statele Unite ale Americii _i l-am întrebat ce i-a pläcut cel
mai mult. Mi-a spus, ,America este atât de întins".
Acum, Europa drâm pereii despritori, frontierele, limitele, nesfâr_itele
demarcaii care au separat oamenii de vecinii lor i de str ini pentru mai bine de
dou milenii. Cineva poate închiria acum un automobil _i poate face un pelerinaj
de-a lungul i de-a latul continentului fr a fi oprit la vreo grani a. Cum _tim ca am
ie_it din Frana _i am intrat în Spania ? Dintr-odat totul pare mai deschis, mai
intins. Nu este chiar Montana i nici nu are maiestatea vastelor intinderi americane,
dar mu mai pare atât de mic _i de închis, a_a cum aveam înainte sentimentul când
clätoream prin Europa. Acum ai loc s respiri, dar nimeni nu tie sigur ce s fac
cu tot acest nou
spaiu obtinut.
Un lucru este sigur. Un nou experiment are loc în Europa. Toat Europa a

devenit un vast teren de încercare, pentru a regândi politica i comerul i pentrunea

ne reimagina cum pot oameni tri împreun. Cifrele brute impresionante i
sunt
dau o idee despre vastitatea _i profunzimea experimentului. Dou zeci _i cinci de
mici _i mari, de la un capt la altul al Europei au pus laolalt vastele lor
icI
-

resurse fizice _i umane _i au fcut cel puin un angajament parzial de a împri un

tor comun. Noi, americanii, vedem înc Uniunea European ca puin mai mult
de
aecat o zon de liber schimb, ceva asem n tor cu Acordul
omert Liber (NAFTA), dar ceva mai avansat. Gre_im, este cu mult mai mult.
Nord-American
opoarele Europei au un Parlament European comun, cu multe atribu anter
zervate statelor-na iuni, o Curte de Justi ie Buropean a c rei legisla ie are
 VISUL EUROPEAN
58

de legile trilor membre i o

Comisie European
reglemen
ce
prioritate fa
de alte detalii care anterior erau don
comertul, profesiile, precum _i o mulime neniul
exclusiv al guvernelor naionale. Uniunea are o organizaie militar proprie, o f
de reacie rapid. S-a convenit s aib o politic externa comun _i, odatx ort
ratificarea noii Constituii, va avea un singur ministru de Externe. In urmtorii dad
doi
ani, cele douzeci _i cinci de guverne vor ratifica o Constituie european, formalizánd
astfel uniunea lor. Cu toate c exist înc multe discuii cu privire la cât suveranitate
ar trebui s le rmân statelor-naiune _i cât ar trebui cedat Uniunii - Mare
Britanie fiind cel mai nehotrât partener îin aceast nou alian -, la fel ca în prima
sut de ani a uniunii americane, în marele nostru experiment, calea urmat pare
predestinat.

Na_terea unui nou tip

de superputere economic

Europenii refuz s numeasc noua lor uniune

Statele Unite" ale Europei de team
,
s nu se confunde
experimentul
toate c se pot face multe
lorcel american de acum dou sute de ani, cu
cu

paralele. Totu_i, diferenele sunt cel puin la fel de

semnificative ca asemnrile, a_a cum vom discuta mai în detaliu în
urmeaz. Suntem martori la
na_terea unei noi entiti
paginile care
comerciale pe scena mondial. Uniunea politice _i unei noi fore
a

European,
imperiul _ovielnic", este deja un gigant, cu toate c se afl numit de unii observatori
455 de milioane de oameni înc în prima copilrie.
sunt ceteni ai Uniunii
dac mai puin decât Europene.
7% din rasa uman. Chiar Ei reprezint aproape
populaie mai mare de un miliard - , Uniunea China _i India fiecare cu o
-

Unite ale Americii, a cror

populaie European
de 293 de milioane dep_este
cu mult Statele
rasa uman _i las cu mult în urm reprezint numai 4,6% din
constituie mai puin de 2,1% din Japonia, ai crei 120 milioane de cetjeni
Uniunea European populaia globului'.
este acum cea mai
mare
piat intern unic _i, de
piaa cu cel mai mare
volum comercial din
mare volum de afaceri in lume. Uniunea European areasemenea
domeniul cel mai
revenit 590,8 miliarde de euro sau serviciilor. In 2000, Uniunii
în comparaie cu Statele 24% din volumul Europene au
total în domeniul
Unite ale
_i 22% din volumul total. Americii, situat pe locul doi, cu servicilol
miliarde, respectiv 8% dinJaponia a 550,9
ocupat locul trei, dar la mare miliaruc
ale piaa
Americii, care au un deficit global", In distan, Cu
plus, spre deosebire de Statele nite
Uniunea European export mai comercial, adic import mai
PIB-ul Uniuni Europene de mult decât import mult decât expo
decat cel al Statelor Unite ale 10,5 trilioane de dolari în
vom vedea într-o Americii de 10,4 2003 este deja ma mare
seciune urmåtoare, trilioane de dolari, înså
economice suplimentare chiar _i
aceast cifr ascunac a_a
in consideraie de in raport cu Statele
PIB. Concluzia este scunde avar
Unite ale
c PIB-ul ale
Americii, care nu sunei luate
sunt

Uniunii Europene deja

pene reprezint
reprezAL
 BOIINIISuoo ÞO07 njusd jEjunue e 'pueIouIp a n T p d .
aueoIu 8tI 3p [OJIqEJ IOUN
n o o t u vsend uy LI ap nnuao un jeaot THA 19 p edoangau pudoid
3ISA Uno 'Irueduuoo ofPun T
pas nnsuoo ne-i "IHA ROistao] ep 1OULIY INZeo
eu gounu sp siad ad roI IPIAI]OE ANuIP ejeun anjsue eS sIesoIoIUT 1S
sA
op edoang up ayueduoo nnuad Apoene sTeoJ HÍEuIJsop juns e;TeBuN Ia eyoeOIS
OIS
euojod 'gy25 BOIIqnday Ro unds 1oujrED Ruejnsuoo ap 1ouiy fueuszaiday
"elop indaoug e saooid js3oy 1oJui eu onui juns ounuu niuauop uip aHImjoyo apun
5 op edoing uj !oJA1S .$ ojonpoid ap JOgje1odo e areuu tew ao uf a utp:
RJoJsuEn 1oA 1sA ap edoang up oueduoo anurp ojoun go vorednooaid "EouswOSE
op 'gispxg odong Hyo9n oqe oretpase ulop oqrurouooa uf - eOYIJEDaU I` gneoyjeo
guno gounu op gizoJ op AjSeI xnge Iqisod un ap 139A u ETE) 1eauejoop
e pns I Is up ajugi uip uzip2o 1Ou ap ouEoNIu op SL ® unun uf eaJenuj isa
op 1S pns ap "qjenuas edona uip 1quau .gi oq[ou up 1oj9 are ` 1saA IZ pJ0N
op 1odoing auei up oJo1gIonj vareoy!eo 1 aunruaA enuip oyeyeds1p eaneu
a1s puesdona e»re13aut ango nun1p od aJeoonoid areui .eu eo go NEOA
Udong
gunun are upi ae uy I$ ago "Teoo uejd ad nge erejunjon op runioe ej edtonred
eop eonnqysod ue ap st IS SI anui 1ouauy gp ej 1919uL Inureißo1d FIquou
Rrei gore u gounui op inooj eI gosennsu/ os gs .1aun ap uu ep 3ns gnop o1sod jenne
e 1OuA ep opreuoa1 nueisoid ninugugigaug nigyje0 Lugro oe Is [.gIodooo
Pa1apaA u "ouadorng .untun nsuLudno jo1 d op 10o[ ap !u 20az asad pinig3o| u
snd e snusuo) [moaL0Id '{[unun e erei gaje uj eipms e nnuad ruadona .iuapms
ap u o u un ap inu .eu njuad asinq Jez[uinj e 'sNE10oS .nnuersoid e aiTed
s n u s e a moojoid 3Jejooa IofoueIaoId E oJPz[uouuTe ap .nrojo uj jeeõue 3
IS Uodong unFu0 PIUgi anut .1osaJoid Ia .iuspnis ap sIunquyos yzea[enou
aunuoo ajeuorjeonpa 310a{oId sisa1!qeis nue1soid 'inpe nnuod vyjeonpa
EI Pugd EIUIpRI3 E op RIEIOuS3 erjeonpo giadooe sojeIoos "3919uL IS IOUTA Ep
opreuoaT 'saJEIDOS :ao[eur o[euoseonpo oueißo1d 1on 1eriu. e gueadong vaunun
OEzI[eaI op aqeo od eausuIsSe op juns uesdon» jaau ej sseuorjeonpa ueißoid
EALId IS aTEJuIUTEuIaan asuns uip vejueuy y ea I$ LIejop ap apreu
00S 1qEqord i[pdap EA Pdong eßeonui [un e nnu»d giejd op ejoN *3rje1ouað gupin
ap eojar o-nu;Id odong n33nut eoun doos idarp pugAe '10[rjeounuooajoi E IS
otioua IE "!njiodsuen fnguouop uj ousdoinasuen ajsiou o1pqunu-eae ejulyugt
gueadona eOunun "u9OEJE Op Innipou ..ijusus 3o1 EaJods1ad us gorun ginionns
OIS areyoueug IOLAIOS ap gieid ginßuis o 'gunwos jeounuoo ap eajeI o 'giE13u!
ROjaiou I` FoLIOOJa eajai o 'gIeuupuoo uodsuen op eojor o arearo ap ez} u
RUe s juazaid uj 'Ouq reur igo 3zauo iounj gs areo ejeioiouoo gua1e o Ia q u u
p Ruiou! gietd o eIO e 3p 1o eaJeII[Iqe op ginsgu areuu u apuidap auadon
Epungun inerjuajod "gitoN EaIEN eI Pugd epuej uip 1` gue1ypoN eaJeN ®IRUupd
EPUPui uip apuuj tA OS eOunjun 'usisixa sz a133 e[ 3Je0guun epeoap uy RS
out Eg3ngpe eajoodsaod no 'aJeuuioj op ezej u pouj onsa guradorna vounun
areu IBUI LIO
9 u u O Ie [3o poap nyud
S'9 deoIde
ap asa Udong !unun n-gJ) eepuou euouoa uj
eiilauy C
Ojoduu0 I!qepiuJoJ un pueadong c»unjun uip pugoyy ']eqoj3 |n-Ald
6S
Lnoyi Ad 'oinoNODH 1OOVaiN
 60 VISUL EUROPEAN

de dolari în Polonia, transferând productia _i distribuia din Marea Rris

Gerania, pentru a profita de mâna de lucru mai ieftin. Noua ritanie si
productie va angaja în final 1.150 de lucråtori. Ca parte a acestei activita
Gillette va închide dou fabrici în Anglia _i va scdea restructa Datoria nai
angajati la fabrica din Berlin0
producia _i num pentru o aprecie
de a dolarului într
Occidentalii sunt de asemenea îngrijorai c (FMI) este atåt
mare din Est, vor fio
imigranii sraci, veniti în n
povar suplimentar pentru un sistem de asisten social. mr deficit bugetar
suprasolicitat. Teama este atât de pronunat, încât 15 dintre cele mai deja raport în care :
membre ale Uniunii au impus vechi
tendin, stabil
deja diverse restricii pentru a limita
accesul state
din Europa de Est în
trile lor. Pe de alt parte, est-europenii sunt
lucrtoriln Economi_tii FM
înlocui pe cele autohtone, iar acest îngrijorati
produsele vest-europene le vor e ctre restul lum.
cre_terea preurilor lucru va duce la Economi_tii su-
pentru consumatori. mari, încât s
Exist înc multe dificulti în procesul de creare a unei piete interne coezive investiiile _i cr
paneuropene. Totu_i, realizrile de pân acum sunt mai
La fel de numeroase decât Deficitul Sta
important,
limba folosit în multe engleza devenind treptat lingua franca a Europei obstacolele. dolari in 2003
este deja
universiti _i
-

_tiintelor _i în cel al afacerilor -, cursuri vor postuniversitare, în special în domeniul îngrijortor, rap
munc, produse _i servicii cu o europenii putea s fac schimburi de este _i mai sum.

Nu se va u_urin apropiat celei de pe piaa intern for de a programului

întâmpla peste american. aproape 47 trili

intern unificat este în noapte,
dar procesul de
integrare a
Europei într-o cu politicile stra
urmtorii douzeci _i cinci de desf_urare _i va continua s se intensificepia in
curs de
strini asupra
integrare de care ne bucurm _i ani, când ar trebui s se
pe care îl apropie de nivelul de sigur de care s-
Americii. considerm normal în Statele Unite ale numai cinci aní
Scepticilor _i sunt muli -, care nu cred
- Astfel c ap-
europeni le arat c toate acestea sunt radicale care au
c, cu numai câtiva ani în posibile, liderii de percepie.
_i expertii politici americani erau urm, multi dintre economi_tii
in Europa nu va convin_i c introducerea unei valute unice de elitd istoric. Totu_i, .
reu_i. Totu_i, euro a comune schimb rapid i
entuziaste ale câ_tigat
suporterilor si _i este acum mai pariul dincolo de proieciile cele Aceast concep
schimb fiind de 1,27 dolari puternic decât dolarul -
ma0e
în februarie rata Europei este rap
pietele financiare mondiale". Banca 2004 _i este pe cale s devin a crei for co-
transfera o parte din rezervele Central
Rusiei a anunat, în
a un rivai
de valut din 2005, De_i compa
mici schimbri în dolari în euro, iar interes, cel pu
al
favoarea euro. De curând, Javad China a început sa Taa
Organizaiei rilor Exportatoare de Yarjani, un
funcionar sup
rior situaia este dif
organizaiei ar putea s înceap s vând petrolulPetrol în euro. Oricum,
(OPEC), Europa
c lmbri
sugeratmult nme cel
a t cunoscute se co
mai important partener comercial al Orientului Mijlociu _i import Americii de m=
petrol din californiene, ci
Golful Persic decât mult
Aceasta înse=
European are un America. A_a cum am
dac procent mai mare din
mai mentíonat, s începem s
primii doi
productori comertul mondial. Yarjani sug d cincizeci de stat:
adopta euro ceea ce este deprobabil
petrol din
-, ,aceasta ar putea sa cre tntâmplaara
sistemului de
Europa, Norvegia _i Marea în mod fundame-

preturi creezevirare Germania cu So

virare

trile importatoare de pentru petrol ctre euro" 13, Dac

s o
întâmpla, Germania avânc
dolari pentru a petrol din întreaga lume acest lucru s-ai *zerve de economie dintre
implicatii serioasecumpra petrol, iar cererea denu vor mai avea nevoieerabil.
pentru economia dolari va scdea co
abil, cu modalitatea de a

american.
 MIRACOL. ECONOMIC, PE TÄCUTE 61

natoria national american a in cre_tere este in mare m sur r spunz toare

pentru o apreciere a monedei 44% _i o depreciere corespunztoare de 31 %

euro cu

dolarului între iulie 2001 _i decembrie 2003". Fondul Monetar Internaional

EMD este atât de preocupat de datoria Statelor Unite ale Americii - rezultatul unui
deficit bugetar în cre_tere i al unui dezechilibru comercial - , încât a publicat un
ort în care atrage atenia c, da nu se iau msuri pentru a inversa aceast
tendint , stabilitatea financiar a economiei mondiale ar putea fi amenin at .
Economi_tii FMI prezic c obligaiile financiare ale Statelor Unite ale Americii
cXtre restul lumii ar putea ajunge la 40% din întreaga economie în numai câiva ani.
Economi_tii sunt îngrijorai c împrumuturile americane ar putea deveni atât de
mari, încât s foreze cre_terea ratei dobânzii la scar global , încetinind astfel
investitiile _i cre_terea economic l3.
Deficitul Statelor Unite ale Americii a atins suma incredibil de 374 miliarde de
dolari in 2003 _i se a_teapt s dep_easc 521 miliarde de dolari în 20040. i mai
ingrijortor, raportul FMIa ajuns la concluzia c perspectiva fiscal pe termen lung
este _i mai sumbr . Economi_tii FMI prezic c subfinan area asigur rilor sociale _i
a programului Medicare în Statele Unite ale Americii va duce la un deficit de
aproape 47 trilioane de dolari în urm toarele _apte decenii". John Vail, responsabil
cu politicile strategice la Mizuho Securities SUA, a rezumat poziia multor investitori
strini asupra valorii dolarului, spunând:,Valuta nu mai are acel statut de refugiu
sigur de care s-a bucurat în perioada recent"s, Cine ar fi îndr~znit s prezic cu
numai cinci ani în urm c euro va fi mai puternic decât dolarul în 2003?
Astfel c apare întrebarea de ce atät de puini americani urm resc schimb rile
radicale care au loc pe celälalt mal al , iazului"? In mare msur, este o chestiune
de percepie. Când ne gândim la Europa, contextul este de obicei cultural sau
istoric. Totu_i, când ne gândim la comert _i politic , sistemul nostru de referin se
schimb rapid în cazul t rilor Europei - Germania, Marea Britanie, Fran a _i Italia.

ACeasta coceptie învechit ce asociaz comerul _i politica cu statele-naiune ale

Europei este rapid contrazis îns de noua realitate a unei superputeri continentale,
a crei for comercial se face simtit la scar planetar.
De_i comparaiile între Statele Unite ale Americii _i rile Europei prezint înc
nteres, cel puin în domeniul politic i în special în chestiuni de politic extern ,
Situaia este diferit în domeniul comercial. Companiile europene care îmi sunt
unoscute se consider europene - dac nu globale -, la fel cum în Statele Unite ale
Americii de mult timp companiile nu se mai consider ca fiind newyorkeze sau
calltorniene, ci companii americane sau globale.
Aceasta înseamn c trebuie s regândim însu_i conceptul de state europene i
ncepem s le vedem ca parte a Uniunii Europene, la fel cum vedem cele
CZeci de state americane ca parte a Statelor Unite ale Americii. Aceasta schimb
d fundamental felul în care facem comparaii. De exemplu, in loc sa comparanm
ermania cu Statele Unite aleAmericii, din
ar trebui s-o comparm cu
Calirornia
Germ an cea mai mare economie Europa, iar California cea mai mare
Omie dintre statele americane. Când începem s facem aceast schimbare n
a ae a compara, totul se modific brusc _i începem s întelegem magnitudinea
62 VISUL EUROPEAN

procesului în curs de desf_urare _i consecinele poteniale pentru a.

Comparând PIB-ul Germaniei - cel mai mare dintre cele 25 de state aleiCa
Europene - cu cel al Californiei, cel mai mare stat american, constatm oX
Germaniei de 1.866 miliarde de dolari il dep_e_te pe cel al
miliarde de dolari. Economia Marii Britani, a doua din UniuneaCaliforniei de
PIB de 1.400 miliarde de dolari, este European 1.344
4
aproape de dou ori mai mare decât ceun
Yorkului, a doua economie american, cu un PIB de 799
miliarde de d
Economia Franei, cu un PIB de 1.300 miliarde de dolari, este
cu 50% mai
decât a treia economie american, Texas, care are un PIB de 742
Italia, cu un PIB de peste 1.000 miliarde de dolari, dep_e_te demiliarde de d
dou ori adolari.
economie statal american, Florida, cu un PIB de 472 nata
miliarde de dolari, sipatra
t
a_a, în ordine descresctoare a volumului economiei.
Spania, cu un PIB de 560 d
miliarde de dolari, întrece al cincilea stat, linois, cu un PIB
de 467 miliarde
dolari. Olanda are o economie mai mare decât cea a de
statului New Jersey,
Suediei o dep_e_te pe cea a statului economia
Washington, cea a Belgiei
pe cea a
starului
Indiana, cea a Austriei pe cea a statului Minnesota, economia
mare decât cea a statului
Poloniei este mai
Colorado, cea a Danemarcei mai mare decât a statului
Connecticut, Finlanda are o economie mai mare decât Oregon, iar Grecia
egalitate cu Carolina de Sud". este la

Când colegii _i prietenii mei

s laude sau s critice realizrile
- de pe ambele rmuri ale Atlanticului -

au ocazia
_i neîmplinirile companiilor globale, aproape sigur
companiile americane sunt primele care le vin în minte. Asta nu înseamn c nu
cunosc companii
transnaionale ale cror sedii nu sunt în Statele Unite ale Americii.
Toyota _i Honda în Japonia, Samsung în Coreea, BMW, Vivendi _i Nestlé în Europa
sunt nume bine cunoscute. Dar ei cred
c majoritatea marilor
domin comerul _i schimburile mondiale, au în general rdcini corporaii, cele care
americane. Când
uria_ul productor german de automobile Daimler-Benz a
productor american, Chrysler, acum câiva ani, a fost un _occumprat
al treilea

lucrtorilor americani, dar situaia a fost tratat ca o pentru majoritatea

dau seama de puterea companiilor exceptie. Puini americani 1s
transnaionale
140 de companii din clasamentul global Fortuneeuropene.
61 dintre cele mai ma
500 sunt europene, în timp *
numai 50 sunt americane, iar 29 sunt din Asia20,
Royal Dutch/Shell i British Petroleum sunt acum a mai
mari companii din lume. Nokia, o patra _i a cincea dinre
companie finlandez, este cel mai mare prou leazd
de telefoane mobile, cu venituri anuale de
28 miliarde de dolari. Compania
acum aproape 40% din
piaa mondial de telefonie mobila. ^i
conuo
numai aceastaani
companie care vindea hârtie igienic i cizme de cauciuc cu numai treize de
treizeci
în urm. Din 1998, divizia ei de telefonie
mobil o dep_ise pe cea a enu
Motorola, devenind cea mai mare din lume. domel

telecomunicaiilor, cu mai mult de o sut deVodafone, gigantul britanic dn i o

dou zeci
milioane de abonaiai în
n
de tri, este pe locul unu sau doi în
domeniul comunicaiilor wireless peaoscnreze
rezece

dintre cele mai mari piee din lume, aooland

incluzând Marea Britanie, Franta, EIveelefone
Italia _i ei,bine, da - Statele Unite ale
-

far fir, Verizon Wireless, este o afacere

Americii. Cel mai mare operato,15%
comun cu Vodafone, care ag
 MIRACOL ECONOMIC, PE TCUTE 63

Maioritatea americanilor nu au auzit de Bertels1mann, compania german media

67 de ani a treia in lume dup Time Warner _i Walt Disney _i
de cea
- -

veche
Vare editur din lume. Desigur, americanii cumpr multe cri de la venerabila
american dom House. Ceea ce nu _tiu îns este c Random House este
ur
aioutd de Bertelsmann. Dar ce putem spune despre alte edituri americane bine
de

cunoscute _i cu o veche tradiie, precum Penguin, Putnam sau Viking ? Toate sunt
detinute de gigantul editorial britanic Pearson23
Americanii sunt mândri de Boeing i le place s cread c nici o alt tar nu

dep_e_te priceperea americana in producia de avioane. Nu e chiar a_a. Airbus,

european, a dep_it Boeing în ultimii trei ani, iar acum controleaz 76%
consoriul
din piata mondialavioane24
de
E un truism c Royal Ahold, o companie olandez de produse alimentare, este
necunoscuta in America, cu toate c a avut venituri de aproape 60 de
practic
miliarde de dolari în 2002 _i este pe locul doi in lume la vânzrile de produse
alimentare. în ultimul deceniu, compania olandez a cumpärat, fár mult zgomot,
alimentare de la est de Muntii Apala_i, iar
aproape toate marile retele de produse
fi
acum administreaz peste 1.400 de magazine sub numele lor original, cum
Bi-Lo, Stop & Shop, Giant i Bruno's. Ahold este in prezent cel mai mare detailist
ar
de produse alimentare de pe coasta de est a Americii de Nord25.
Deutsche Post, compania po_tal german privatizat recent, depune eforturi
deveni cea mai mare companie de distribuie din lume _i a fåcut mai mult
pentru a
de douzeci de achiziii în toat lumea în ultimii ani, inclusiv cump rarea Air
american de transport aerian de marf, pentru un
Express, cea mai mare companie
miliard de dolari. De asemenea, este ac ionar majoritar la DHL International, cu
sediul la Bruxelles, cea mai mare companie de distribuie din afara Statelor Unite
ale Americii. Companiile americane United Parcel Service (UPS) _i Federal Express,
rivale încrâncenate de mult vreme, sunt atât de îngrijorate de planul Deutsche Post
de a obtine o poziie dominant în Statele Unite ale Americii, încât _i-au unit fortele
Si au depus o plângere la Departamentul american al Transporturilor, în încercarea
de a bloca expansiunea companiei germane în Statele Unite ale Americii. Neinelegerile
dintre companiile de distribuie americane _i noul lor concurent german au fcut ca
The Wall Street Journal s scrie pe un ton hilar:,Camioanele americane de

distribuie a coletelor au huruit pe strzile pietruite ale Europei de mai bine de dou
acum, distribuitorii europeni spun c vor s vad dac graniele sunt
decenii
deschise în ambele directii".
în
Este surprinztor cât de putin atenie se acord companiilor europene
discuiile despre globalizare. La protestele antiglobalizare, la întålnirile Organizatiei
Mondiale a Comertului (OMC), adun rile B ncii Mondiale i întálnirile la vårt G8,
atcentia public este concentrat în general pe ma_ina iunile diavole_ti ale compa-
Or transnaionale americane. Chiar _i în cadrul forurilor politice mondiaie
în atätea
S s e pune aproape exclusiv pe companiile americane. ^i totu_i,
ntre industriile-cheie ale lumii exist compani transnaionale europene care
domin afacerile _i
schimburile
 VISUL EUROPEAN
64

financiare europene sunt bancherii

lumii. Paisprezece dintro.
tre primele
Instituiile
douzeci de bnci comerciale din lume în momentul de fa sunt europene
nd
trei dintre primele patru: Deutsche Bank, Credit Suisse _i BNP Paribas27 and timp ce în altele,
chimic, compania european BASF este lider mondial,
iar trei dintre nri nele ti marile companii
are i_i constructi:
companii în domeniu sunt europene", In industria constructoare construcii sase egal cu rivalele
dintre primele cinci companii sunt europene: Boygues, Vinci _i Skanska: c l i succesele lor tret
dou sunt japoneze. Nici mcar o singur companie american din in celelalte vrem ca mediul «

constructoare _i construcii nu se claseaz între primele nou companii de profitd Europa nu nur
lume9. În domeniul produselor alimentare _i de consum, Nestlé _i Unilever.din procentul de comy
giganti europeni, ocup primele dou locuri in lume. In destacerea cu am nunl
doi decât Statele Unit
nuntul de ideea c mic-
a produselor alimentare _i nealimentare, dou companii europene, Carrefour s Adevrul este c
Royal Ahold, ocup primele dou locuri, iar companiile europene ocup cin mici _i mijlocii (
dintre primele zece poziii. Numai patru companii americane sunt incluse peaceas
pentru dou treim
list: Kroger, Albertsons, Safeway _i WalgreensS"
Companiile europene domin piaa mondial de asigurri.
Opt dintre primele
cu
numai 46% în
In plus, IMM-
zece de
companii reasigurare sunt europene, incluzând Munich Re _i Swiss
ocup primele dou locuris". In domeniul asigurrilor de via _i sntate, primele
Re, care formând reele în
avantajele marilor-
cinci companii sunt toate europene ING, AXA, Aviva, Assicurazioni caracterizeaz de
-

Generali i
Prudential3. In domeniul asigurrilor de locuinte _i accidente, compania Uniunea Euro=
european
Allianz este prima din lume, iar cinci dintre primele nou sunt tot adoptat în anul 20
In industria
europene*".
telecomunicaiilor, companiile europene ocup _ase dintre primele cre_terea numru
unsprezece poziii în clasament. In industria farmaceutic , companiile americane membre _i Comis
au eclipsat rivalele lor europene în ultimii ani, Merk, Johnson & Johnson _i Pfizer reglementrile pe
ocupând primele trei locuri în clasamentul mondials3. Totu_i GlaxoSmithKline, o calificarea la locu
succes. Uniunea
companie britanic, este pe locul patru; Novartis, o companie elveian, pe locu
cinci; _i Aventis, o companie francez, IMM-uri", pentru-
pe locul _ase. Companiile europene oCupa produsele, tehnolo
totu_i cinci dintre primele zece
In industria constructoare de ma_ini _i a
locuri s-_i extind activ
pieselor de schimb, General
Ford sunt înc în vârful piramidei, dar DaimlerChrysler e pe locul Motors trel, 1a
productorii europeni Volkswagen, Fiat, Peugeot, BMW _i Renault sunt toti e
primele dousprezece companii la scar mondial". Evaluarea su=
Intr-un studiu recent al celor mai bune cincizeci 1at

de Global Finance, cu excepia uneia

companii din lume, ere
de
In general, chiar
singure, restul erau toate europene. >us economia america
companie american care a intrat în clasament a fost Hilton. Companii
vârf cum ar fi Diageo, gigantul productor de europes gram's

Japonia - , ea are in
buturi scumpe care deine oai _i dinamic econo
_i Smirnoff; Anglo American, companie minier cu sediul la
transportator aerian irlandez de persoane, la preturi joase ; SAP, Londra, ad
Consiliul Uniunii E

de software pentru mediul de afaceri; compan rale natura

s evalueze acest pP

cu sediul la Düsseldorf;
E.ON, furnizor de electricitate _i gaufrancez dn
gantul
Innovation Scorebo-
compania suedez Electrolux; L'Oréal, gigantu zece indicatori eco
industria cosmetic; Diversified Services, otra resurse umane pent
companie britanic de servicil
tri; Philips, cea mai mare companie european de produse electronice de largratprin onu
consu informaiei, finanta
_i Hermes & Mauritz, companie suedez de vânzri cu n rat printre
European este înai
firmele ludate pentru spirit de conducere amnuntul, s-au nunorial pentru care avem in
inovator _i perspicacitate anu
inain
aintea

Asta nu înseamn îns c firmele cu mu

europene ar fi
ajuns brusc
rivalelor lor americane. In unele
industrii, europenii sunt lideri nu cutabil
indiscutabili,
 MIRACOL ECONOMIC, PE TCUTE
65
ce in altele, companiile americane domin inc.
Mai degrab, mesajul este c
ii
marile companii transnationale europene sunt
capabile s concureze de la egal la
egal Cu rivalele lor americane in majoritatea cazurilor.
^i, în anumite situati,
ccesele lor trebuie cunoscute, fiind necesar s se trag învtminte
su
din ele dac
vrem
ca mediul de afaceri american s rmân
ca mediul competitiv pe piaa mondial.
Europa nu numai c rivalizeaz cu Statele Unite ale Americii în ceea ce prive_te
nrocentul de companii transna ionale, dar deine mai multe companii mici _i mijlocii
decat Statele Unite ale Americii. Comunitatea de afaceri american este îndrgostit
de ideea c micile companii sunt coloana vertebral a economiei americane.
Adev rul este c Uniunea European are un num r mult mai mare de întreprinderi
mici _i mijlocii (IMM) decát SUA. De fapt, IMM-urile sunt rspunztoare acum
nentru dou treimi din locurile de munc create în Uniunea European, în comparaie
cu numai 46% în Statele Unite ale Americi39
in plus, IMM-urile au reu_it s tin pasul cu rentabilitatea marilor companii,
formånd reele în care î_i pun în comun resursele fizice _i umane pentru a obtine
avantajele marilor firme, dar fr s sacrifice spiritul de inovaie i flexibilitatea c
caracterizeaz de multe ori întreprinderile mai mici.
Uniunea European s-a ocupat în mod special de interesele IMM-urilor _i a
adoptat în anul 2000 Carta European pentru Intreprinderile Mici pentru a promova
cre_terea num rului _i a dezvolt rii acestora. Printre altele, Carta cere statelor
membre _i Comisiei Europene s încurajeze educaia antreprenorial , legislaia _i
reglementrile pentru a ajuta IMM-urile s rmân competitive, s îmbuntteasc
calificarea la locul de munc i s încurajezefolosirea modelelor de e-afaceri de
succes. Uniunea European a creat _i o ,Retea global de informajii pentru
IMM-uri", pentru a le ajuta ,s fac schimb de informaii în ceea ce prive_te
produsele, tehnologiile _i resursele umane", trecând peste frontiere, astfel incáat
s-_i extind activitatea pe piaa mondial".

Evaluarea succesului
n general, chiar dac economia Uniunii Europene mic_oreaz
decalajul fa de

cConomia american care e mult mai mare decât cea a celui mai apropiat rival,
-

aponia , ea are înc un drum lung de parcurs pentru a deveni ceaa mai competitiv
tint fost propus la
namic economie din lume în anul 2010. (Aceast 2000 la Intenionand
u Uniunii Europene care a avut loc în martie anualLisabona.)
a_a-numitul European
ueze acest progres, Uniunea European public
OVation Scoreboard (EIS), care arat progresul Uniunii prin prisma a _aptespre-
ze patru în categorii:
P dicatori economici principali. Indicatorii sunt împrii transmiterea _i folosirea
in mane pentru inovaie, obtinerea de noi informaii,
arat acest raport, Ununea
Fdie1, finanarea, producia _i piefele. Dup cum cei zece indicatori
este înaintea Statelor Unite ale Americii la trei dintre
Dentaa chenuiec
informaii: numrul de absolveni în _tiint _i inginerie,
Care avem
66 VISUL BUROPEAN

publice in cercetare _i dezvoltare (C-D) _i noile cre_teri de capital

European este totu_i înc în urma Statelor Unite ale Americii in co te niuNes
importante, incluzând aportul de valoare adugat din înalta
tehnologie domeni cu 100.000 nur
patente în
E
tehnologia avansat _i procentul din fora de munc cu studii univers
studi uniu ndrul d. lor
interesant de remarcat totu_i c economiile europene cele mai sczut cu
a

Finlanda, Olanda, Suedia _i Marea Britanie - au dep_it atât Dan4e

avansate -

milionari exist.
Americii, cât _i Japonia în _apte din zece indicatori. In plus, Statele In numrul lor cr-
European a progresat mai rapid decât Statele Unite ale Americii per total 4 Cu toate c
indicatori: accesul la Internet, la Datru a american, cif
înregistrarea
cheltuielile per capita iîn domeniul
de patente în Statele Unite
ale Am European _i S
universitar. Uniunea European a
tehnologiei informaiei participarea
_i la educa
cu aceast anala
mic_orat
sapte indicatori pentru care exist date". Autorii decalajul faå de Japonia
la toti
reale. Pentru a
general pozitiv sugereaz c Uniunea raportului conchid c , tendins economi_tii ref
principalii ei rivali"43. European poate s-i ajung din urm m importante inst.
PIB-ul a fos
Majoritatea economi_tilor americani _i chiar unii economi_ti a crizei din an.
recunoasc progresele europeni ezit s redresrii econ-
fost economist-_ef la rapide
ale Europei în domeniul
economic. Michael Musa
FMI, unde era rspunztor productie milita
pentru
Institute for International prognozele de cre_tere la
scar mondial, iar acum la PIB-ul nu face
prognozeaz c rata de cre_tere în Statele Unite ale Economics din Washington, trai al populaie-
4,5%, în timp ce pentru Americii iîn 2004 va fi in de Intr-o critica
Europa de Vest va fi de numai jur
de Vest s aib o 2%. Se a_teapt ca urm cu câiva
cre_tere în Statele
performan mai bun, de 2,25 %, în 2005, în Europa
Rowe au asemr
Unite ale Americii va scdea
la 3,5%. Rata de
timp rata de
ce
a
Europei comparaie cu cea a
în cre_tere mai micd nu poate sc dea

dovad c Europa rmâne din Statelor Unite ale Americii este considerat cao considerat un së
ce în ce mai în
competitiv economie din lume44 urm în cursa
pentru cea mal standard pentru 6
Motivele pentru bun orice activ
performanta slab a Europei, argumenteaz
sunt politicile de munc cauza _omajului
inflexibile ale guvernelor, economi_tii american. poliiene_ti, a c
impozitarea exces _i programele de
în tendinele antiantreprenonar firmelor private
,euroscleroz". Ceea ce ei
asisten social
supradimensionate a_a-n
cre_tere economic neglijeaz s spun, cu bun _tiin, cà este
gse_te locul in
record
din America a avut un cost foarte mare, sub forma
rectoriei accidental de ps
a
guvernului i
consumatorilor. Preul stimulrii
a
d oart aceste activitji
ridicat. Statele Unite ale Americii economiei a fOst r cre_te, se adaug
au mai
între 2000 _i 2004 adugat 1,5 trilioane de datore
dac starea de s-
dolari in 2004, în timp ce rata deficitul guvernamental anual la dolarede
_i au mrit
500 obezitii, a nuin
din venituri. Intr-un economiilor familiale a consumatori de d
fel, putem spune c stagnat la
Statele Unite ale AmericiiaproN pe
performana economic
pentru

aser
asemenea aduga-
din viitor. îmbuntit pe termen scurt, cel pla utánd

tuielilor pentru
putin parial, pentru i
Este adevrat, multe achiziionarea de:
Uniunii Europene compani europene rivalizeaz cu cele americane
econom

1ar
fi greu de afirmat
este C,

America aproape la fel de DrOdu

oduc?

real a calitii vi
cei mai
muli competitiv ca a noastra, întocm noastr , dar nu

Cap Gemini Ernst & milionari? Incorect. Dup cum arat un ntocm
Unite ale Americi
de milionari ale Young _i Merrill Lynch, rap6 mil bunstarea.
fr s includem
cror-

Europa mândre_te on de
lichiditji financiare suntse mândre_te cu . dolani

Regretatul sena
proprietile imobiliare pe care lede cel puin un e Amer PIB-ului pentru
d
a -

Nord are numai 2,2

milioane detin in
Spo

semnificativ,inoDa
-,
de milionari. _i-
Si mai
Eu
 MIRACOL ECONOMIC, PE TcUTE 67

0 000 numrul de milionari în 2000, in timp ce în America de Nord numrul

scázut
sc zut
cu 88.000 in acel an. Surprinzátor, dar dintre cei 7,2 milioane de
c u 88
lor a
milionari existenti ast zi în lume, cei mai multi - 32%- tr iesc în Europa, iar

numrul lor cre_te mai repede decât în orice alt regiune

Cu toate c economia Uniunii Europene evolueaz aproape umr la umr cu cea
american, cifrele nu spun totul. Aceasta deoarece comparaia dintre Uniunea
uropean _i Statele Unite ale Americii se bazeaz pe PIB-urile respective. Problema
Cu aceast analiz este c PlB-ul da o perspectiv fals asupra bunstrii economice
reale. Pentru acest motiv a fost criticat din ce în ce mai mult, în ultimii ani, de
eronomi_tii reformatori _i chiar de iniiatorii de politici din unele dintre cele mai
economice ale lumii.
importante instituii
PIB-ul a fost creat de Departamentul american al Comer ului în perioada de vârf
a crizei din anii "30 _i a fost folosit la început ca instrument pentru m surarea
redresrii economiei na ionale _i, mai apoi, pentru a monitoriza capacitatea de
producie militar în perioada celui de-al doilea r zboi mondial. Problema este c
PIB-ul nu face diferenta între activitile economice care îmbun t tesc nivelul de
trai al populaiei _i cele care nu o fac.
intr-o critic usturtoare a noiunii de PIB, publicat în revista The Atlantic în
urm cu câiva ani, anali_tii economici Clifford Cobb, Ted Halstead _i Jonathan
Rowe au asem nat acest instrument cu ,o ma_in de calculat care poate aduna, dar
nu poate sc dea"**. Intr-o perioad în care ,,productia" - oricare ar fi ea - a fost

considerat un sine qua non pentru m surarea bunstrii, PIB-ul a devenit o referin
standard pentru economi_ti, lideri din lumea afacerilor _i politicieni. PIB-ul consider
bun orice activitate economic . Astfel, dac nivelul infrac ionalit ii cre_te din
cauza _omajului _i a srciei, necesitând o sporire a protecjiei _i a constrângerii
poliiene_ti, a costurilor judiciare, cheltuielilor în penitenciare _i a numrului
firmelor private de paz _i protec ie, activitatea economic ce o genereaz î_i
gáse_te locul în PIB. Dac un depozit de de_euri toxice trebuie curat, o deversare
accidental de petrol controlat sau apa freatic contaminat trebuie purificat, _i
aceste activiti economice apar în PIB. În cazul în care consumul combustibililor
Creste, se adaug la PIB, chiar dac aceasta înseamn o epuizare a z c mintelor. ^i
daca starea de sntate a milioane de americani se deterioreaz din cauza cre_terii
oDezittii, a numrului de fumtori, a consumului de alcool, a nmumrului de
consumatori de droguri, cheltuielile adiionale pentru îngrijirea medical sunt de
enenea adugate la PIB. Acela_i lucru se poate spune _i despre cre_terea chel-
relilor pentru protejarea naiunii împotriva terorismului. Cheltuielile pentru
f narea de rachete, avioane, tancuri _i bombe sunt toate ad ugate la PIB. Ar
"reu de afirmat c vreuna dintre aceste activiti se reflect într-o îmbuntire
calitii vieii. în fiecare an, un procent tot mai mare din PIB-ul Statelor
h ale Americii rezult din activit i economice care în mod evident nu cresc
bunstarea.
Regretatul
PIB-
PIB-ului pentrusenator
ui pentru
Robert Kennedy a rezumat cel mai bine deficientele folosirii
defini
a
bunstarea economic a trii :
 VISUL BUROPEAN

68 _i ambulant.
reclamele pentru tig ri ele folosite
atmosferei,
PIB-ul include
contaminarea
noastre.
Num r Atcle speciale pentru u ile noastre
lac tel.
autostr zile
seculare p durilor
carnagiul de pe Include distrugerea
pentru
cei c a r e le sparg. rachete _i focoase.
si
închisorile pentru

moartea
Lacului Superior.
Cre_te cu producia
de napalm,
tiei sau de bucuri
de calitatea educa ie
nucleare.,
si
lor. Este la fel s ndetatea
indiferent noastre,
la decenta
familiilor mediului de lucru din fabricile noJOculi sálorilor
cont de
nu tine Si la
frumusetea poemelor,
tr inicia c
Nu include
siguranta de pe
str zile noastre.

dezbaterii publice
sau integritatea
func ionarilor publici
fie trita49
ublici... pe scurt,
noastre, inteligen a
merite s
a
face ca viaa s
ceea ce
masoarà totul, cu cxceptia

Simon Kuznets - care a câ_tigat Premiul obel in

creatorul PIB-ului,
Chiar _i primul sau raport ctre Congresl
atras aten ia
in resul
aceast realizare -, a
1971 pentru
de bun stare al unei atiuni" poate,fi
,fi dedus
dedus numai
naiuni poate numai
american în 1934 c nivelul Treizeci de ani mai târziu, KuznNe
calcularea venitului national"".
aproximativ prin fusese martor la mai mult de
din nou asupra acestui subiect, dup ce
S-a pronun at
economi_ti a acestui instru
decenii de folosire abuziv de c tre politicieni _i
trei calitatea cre_terii, între costuri
ment:,Trebuie fcut diferena între cantitatea _i o mai mare
termen lung _i scurt. intele pentru
_i beneficii _i între avantajele pe
domeniul _i scopul acestei dezvoltri"s1
dezvoltare trebuie s specifice
unei alternative viabile pentru PIB. The
De-a lungul anilor s-a încercat gsirea
ISEW, Genuine Progress Indicator GPI,
-

Welfare
Index of Sustainable Economic
-

Fordham Index of Social Health FISH, Human Development Index HDI

-
_i
mai populari.
Index of Economic Well-Being IEWB sunt printre indicatorii cei
-

economic realä a
Fiecare dintre ace_tia încearc s determine îmbuntirea
bun st rii umane.
economic alternativ a fost ISEW,
Prima încercare de a introduce un indicator
de teologul John
creat de Herman pe atunci economist la Banca Mondial , _i
Daly,
cheltuielile pentru consumul personal
Cobb în 1989. Indicele lor porne_te de la
se scad activitile care au in
adaug apoi munca domestic neretribuit . Apoi cheltuite pentru
primul rând rolul de a mic_ora pierderile, cum ar fi sumele
combaterea infractiunilor, contaminrii mediului înconjurtor _i accidentelor. ISEW
naturale2. GPI inciuac
ajusteaz inegalitatea veniturilor _i epuizarea resurselor
multe dintre aceste criterii, dar adaug valoarea muncii voluntare în comunitate
deduce pierderea de timp liber. FISH msoar _aisprezece indicatori socioe
nomici, incluzánd mortalitatea infantil, abuzul copilor, nivelul de såraci
copiilor, sinuciderea în rândul adolescen ilor, consumul de droguri, rata ao
donului _colar, câ_tigurile sptmânale medii, _omajul, procentul de persoan
au asigurri de sntate, srcia în rândul persoanelor de vârsta a treia, omori
construirea de locuine _i inegalitatea veniturilors4. IEWB ia în considerare ar

cum ar fi rata economiilor familiale _i acumularea de capital material, cu

proprietile imobiliare, care msoar nivelul de securitate pentru viitoal sa
Intrebarea cât de precis msoar _i monitorizeaz PIB-ul înmbunata de a
deteriorarea calitii vieii noastre m-a preocupat mult în ultimii douaz
Europa. Au
De la jum tatea anilor 90 am locuit mai mult de o treime dintimp îna l
timp r e iSi m
irale

vizitat aproape tot continentul _i am locuit în ora_e mici, comunitau

 MIRACOL ECONOMIC, PE TAcUTE
69
te70ne metropolitane.
Deoarece
am fost contimuu _ocat de diterenta fäceam naveta, uneori de
dintre Europa _i dou ori pe
uerurile mrunte mi-au atrasS atentia. De exemplu, când America. Adeseori.
auropa, luminile se aprind automat i se sting intru într-un closet
ndiferent dac am terminat sau mu. Sau, când intru apoi dup nou sau zece public
în minute,
majoritatea camerelor de
hatel, trebuie s introduc o cartela, care este i
s se aprind. La plecare, scot cartela din fant cheie, într-o fant pentru ca luminile
i luminile se sting în mod
Ia fel, într-un aeroport sau cand ma
apropii de scar rulant, un
o
automat.
nrezenta mea _i scara începe s se mi_te. Toate aceste mici senzor simte
pentru a economisi energie. dispozitive sunt fcute
Pe strzi, poi vedea foarte
puini oameni fr
adpost sau bolnavi mintal.
toate c exist, iar numrul lor este Cu
ca în cre_tere, ei nu
sunto prezen atât de
strziledin New
De

oamenii
York, Washington, Chicago sau Los Angeles. In vizibil
merg pe strad
noaptea, chiar _i în cartierele srace. Europa,
plimb singure prin parcuri dup asfinit. Polii_tii sunt Adeseori, femeile se
intr-un numr mai mic _i mai vizibili, totu_i par s fie
puin stresai decât cei cu care sunt
strzile ora_elor americane obi_nuit pe
Când sunt în Europa, întâlnesc rar mulimi de oameni
pot s merg o zi întreag fr s întâlnesc o
gra_i sau obezi. Uneori,
singur persoan supraponderal. Prin
comparaie, în
America ai impresia ctoat lumea are cu mult peste
_i, chiar mai _ocant, oamenii par s nu _tie greutatea normal
s nu le pese de felul în care
sau
In Europa, vd brbai arat.
_i femei zbovind cu orele în restaurante _i cafenele la
strad. Cu toate c nu e nimic deosebit
în asta, îmi pare straniu s îi vd
localuri la orice or din zi, nu numai la în aceste
prånz
fi cazul în America. Primul lucru care îmi trece
sau la sfår_itul zilei de
lucru, cum ar
Someri sau numai întârzie s se întoarc la prin minte este: sunt ace_ti oameni
birourile sau îndatoririle lor?
Si nimeni nu pare s se grbeasc. Nimeni. Oamenii înc se plimb în
Cei mai in vårst Europa.
merg cu mâinile la spate, o mân strångând încheietura celeilalte.
Nu pot s-mi
aduc aminte când am vzut ultima oar oameni
strázile marilor ora_e americane. ^i chiar dac exist locuine
plimbându-se pe
arte srace drpnate _i cartiere
peste tot în Europa, ele nu se compar, în
majoritatea lor, cu cartierele
calamitate din South Side în Chicago, unde am crescut, sau cu cartierul Bushwick/
DOWnSville
n
din Brooklyn, unde am locuit _i am lucrat ca voluntar
VISTA (Volunteers
Service America) dup terminarea studiilor postuniversitare.
to
De_i desenele graffiti de pe cldiri au devenit o adevrat epidemie în unele pri
h pel- Milano îmi vine imediat în minte -, rar întâlnesc acel gen de decdere
ana ce caracterizeaz majoritatea ora_elor mici _i mari din America. Se pare ca
Aad mai mult simetrie în felul în care sunt a_ezate lucrurile din Europa. Zonele
de
CTtlocuit sunt la oo scar mai uman. Cartierele vecine, _colile i magazinele cu
ntu
la câteva
sunt de obicei la
distante accesibile, care pot fi u_or parcurse pe jos sau
minute
zece europeni cu tramvaiul. Iat o statistic ce va stârni invidia:
aproape _ase din
de muncas6 au nevoie de mai pu in de dou zeci de minute ca s ajung la locul
70 VISUL BUROPEAN

Când vizitez locuinte din Europa, oamenii par s aib mai puine lucruri
ri
inconjurai de mai puine aparate sofisticate. Dar ceea ce au este general _i så fie
în general4
ste în
bun calitate i bine întreinut. Acela_i lucru poate fi spus i despre felul i de foare
îmbrac. Femeile _i brbaii europeni pe care ii cunosc majoritatea iese
medie _i medie superioar nu au garderobele vaste pe care uni dintre ne clasa
mei din State le au. Dar ceea ce posed este de foarte bun calitate, asa
când ies la diverse ocazii arat mai bine. Diferenta, cred, este acel foarteschin
_i greu de msurat lucru numit stil. In Europa, conteaz mai puin câte îb¯tor
materiale are cineva, conteaz mai mult cum i cât se bucur de via.
pose:
Maiorito
europenilor sunt convin_i de acest lucru.
Ideea este c exist o diferen real i demonstrabila intre calitatea
vieti ne
care o are cineva în
Europa, în comparaie cu cea pe care o au majoritatespe
locuitorilor din regiunile Statelor Unite ale Americii. Am vorbit cu nenumr
americani _i europeni, din fiecare ptur social, care gåndesc la fel în aceast
chestiune. Dar, lucru curios, la întálnirile mele cu lideri ai comunitii de afaceri
economi_ti, experi în politica guvernamental i oficiali ale_i în special in -

America - , aud numai cât de bine stau lucrurile în America _i, în caz c o
este necesar, PIB-ul este în mod invariabil adus ca martor al
dovad
superioritjii modului
de via american.
Dar ce s-ar întâmpla dac am trata cu seriozitate criticile aduse PIB-ului
privit
ca msur a bunstrii _i am începe s lum pe deplin în consideraie criteri
alternative pentru a msura calitatea vieii? Cred c ar deveni evident pentru orice
observator obiectiv c, în multe aspecte, , Statele Unite" ale Europei - chiar dacd
se afld înc în fraged pruncie - au eclipsat deja Statele Unite ale Americii i au
devenit un nou tip de superputere.
S ne reamintim c PIB-ul Europei este acum de aproximativ 10,5 trilioane de
dolari, în timp ce al Statelor Unite ale Americii este de 10,4 trilioane de
Diferenta de 100 miliarde de dolari cre_te totu_i dac cele dou PIB-uri s
dola
ajustate pentru a lua în considerare activitile negative, care nu contribuie
îmbuntirea vieii de zi cu zi a oamenilor. Sa începem cu diferena major dn
cheltuielile militare. Cele douzeci _i cinci de naiuni europene au acoraa 155
an,
miliarde de dolari în 2002 pentru cheltuieli legate de aprare.
cheltuielile Statelor Unite ale Americii destinate aprrii
In aCade
s-au ridicat la 3 nn
de dolari, cu 244 miliarde de dolari mai mult decât toate tärile Uniunii Eure
împreun". Dac cele 244 miliarde de dolari ar fi sczute din PIB-ul adinte
ale Americii, acesta ar ajunge la 10,16 trilioane de dolari, mrind distan
Uniunea European _i Statele Unite ale Americii la 344 miliarde
Pe de o parte, unii ar putea argumenta c scderea
de oitare
cheltuieliiorebuit s
Statelor Unite ale Americii nu este corect, deoarece Statele Unite
s afor
apere Europa de la sfår_itul celui de-al doilea rzboi mondial încoace. c tre

di
militare superioare a Statelor Unite ale Americii _i asum rii de rebuit de mt

ale
si p
acestea a rolului de protector al Europei prin Europa ar
NATO, egiona
timp s-_i întreasc propriul aparat militar pentru a-_i apra intereseleImenteazà

globale. Corect si echitabil. Pe de alt parte, multi europeni ab

 MIRACOL ECONOMIC, PE TCUTE
11
armata anmerican este mult mai mare decât e necesar in lumea de dup Rázboiul
Rece _i reamintese Statelor Unite ale Americii c a_a-numitul ,dividend al páci
cerea asteptat a cheltuielilor militare care trebuia s rezulte din cderea Zidului
orlinului _i sfâr_itul Rzboiului Rece - nu s-a materializat înc. De_i amenintarea
Ber
aarisnului mondial pune noi probleme de securitate, care nu au fost anticipate cu
n deceniu în urm, europenii argumenteaz c aceste probleme pot fi cel mai bine
rezolvate printr-o combna ie de actiuni ale politiei, diplomatice _i cu fonduri pentru
dezvoltare mai generoase _i mai sofisticate. In orice caz, spun anali_tii europeni,
dac cele 155 miliarde de dolari cheltuite în prezent pentru aprare de cele douázeci
si cinci de tri europene ar fi folosite pentru crearea unei fore continentale de
reactie rapid - acest demers este deja in curs de desf _urare - ar fi mai mult decat

suficient pentru a face fa oricrei provocri militare poteniale.

Modul exorbitant _i extravagant în care Statele Unite ale Americii folosesc
energia este un alt capitol care, ajustat, ar cre_te _i mai mult diferenta dintre PIB-ul
Europei _i cel al Statelor Unite ale Americii. In 2000, cele cincisprezece membre
de atunci ale Uniunii Europene au cheltuit 63,3 cvadrilioane de BTU (uniti
termice britanice). De_i aceast cantitate reprezint 16% din consumul mondial de
energie pentru acel an, ea era cu 35,5 cvadrilioane BTU mai mic decât consumul
Statelor Unite ale Americii în acelai an. Cu alte cuvinte, Statele Unite ale Americii
au consumat 98,8 cvadrilioane BTU sau cu aproape o treime mai mult energie dect
cele cincisprezece tri ale Uniuni, chiar dac populaia total a Uniunii Europene,
in acel moment, era de 375 milioane, cu 102 milioane mai mult decât populaia
Statelor Unite ale Americii
Statele Unite ale Americii continu s consume cu 30% mai mult energie decât
Uniunea European, cheltuielile pentru energie dep_ind 703 miliarde de dolari in
2000 (cele mai recente date de care dispunem). Aceasta înseamn c o treime din
total, 234 miliarde de dolari, modul risipitor de folosire a energiei i, dac
exprim
0 Scdem din PIB, ar cre_te diferena dintre cele dou PIB-uri la 578 miliarde de
dolari", Dac am calcula, de asemenea, cheltuielile suplimentare pentru reducerea
cel al
poluarii, care rezult din consumul de energie mai mare cu 30% decât
fie
prietenilor no_tri europeni, PIB-ul Statelor Unite ale Americii ar trebui s
mic_orat din nou pentru a reflecta activitatea economic negativ.
De asemenea, Statele Unite ale Americii cheltuiesc cu mult mai mult pentru
decât oricare dintre trile
civil
Omoaterea infracionalitii _i pentru justiia
folosite pentru
curopene. In 1999, mai mult de 147 miliarde de dolari au fost
întreinerea închisorilor,
C[ia asigurat de poliie, administrarea tribunalelor _i dac o parte dintre cele
4Ce reprezint 1,58% din PIB pentru acel an0,
Din nou,
dintre cheltuienie
iliarde de dolari ar fi dedus pentru a ajusta diferena Europa,
destinate
combaterii infracionalitii în Statele Unite ale Americii _i
d i n t r e PIB-urile celor dou superputeri ar cre_te i mal mu
este ca
i la aceast list. Ceea ce devine evident
difererena aegorii pot fi adugate PIB-uri Statele Unite ale
Americii situându-se
putin iniialä dintre cele dou
se realizeaza
mre_te în momentul în care ajustrile
ma
Europei se -
 VISUL EUROPEAN

72
sunt fie distructive, fie ie într-un mod
nu contribuie fnt. .

economice c a r e
activit ile
pentru nivelului de trai.
semnificativ la cre_terea

Calitatea vieii
indicatorilor specifici pentru msurar
surarea
atunci când ne concentr m asupra
Ins
vieii, Uniunea European incepe s intreack bu
economice i a calitii
bun st rii
gândim la criterii pentru msurarea une
mult Statele Unite ale
Americii. Când ne
eficient trebuie sa o asigure - , ceea ce
ce
care o economie
bune caliti a vietii pe -

decent , asigurarea unui hun

ne vine imediat în
minte este accesul la o educaie
cartiere _i comunitti in
nivel de sntate, o îngrijire adecvat pentru copiii no_tri,
La majoritatea acestor categorii, Uniune
_i siguran.
care s putem träi în lini_te
Unite ale Americii.
European a întrecut deja Statele
Americanii sunt pe bun dreptate mândri de
S lum, de exemplu, educaia.
sistemul lor de educaie public. In secolul al XVIl-lea, Massachusetts a devenit
dreptul lao educaie gratuit.
prima colonie din Lumea Nou carea adevenit copiilor_coala
acordat

In 1635, Boston Latin School prima public din America.)

noastre cele mai prefuite i o
Educaia public universal este una dintre instituiile
de _anse. Visul
carte de vizit pentru o tar care crede de mult în egalitatea
,

american" este construit pe ideea c oricine în America, indiferent de circumstanele

în care s-a nscut, trebuie s aib acces la educaie pentru a se putea realiza în viaj
Nu e de mirare c educatorii americani au fost surprin_i de rezultatele unu
sondaj al nivelului educaional al adulilor (International Adult Literacy Survey-
IALS), realizat la mijlocul anilor '90 _i menit scompare abilitjile cognitive ale
adultilor din diverse tri ale lumii. Studiul a relevat c americanii cu mai pulnt
nou clase au un punctaj inferior decât cel al adulilor din aproape toate celelae
t rir
in 2000, OCDE a raportat rezultatele unui studiu global amnunit men
ntru

evalueze _tiina de carte în diverse tri ale lumii. Programul internaional pe

evaluarea elevilor (Program for International Student Assessment - PID
Uiasc ,

concentreaz pe msurarea modului în care persoanele sunt capabile s constru

s extind i s reflecteze asupra întelesului a ceea ce au citit într-o mare
de texte studiate atât în _coal, cât _i în afara acesteia"2. Din nou, americau
in ceea ce
fi surprin_i s afle c elevii no_tri sunt pe locul cincisprezece în lume in
prive_te _tiina de carte, în urma a opt naiuni vest-europene. a c e l a s

Cu toate c Statele Unite ale Americii cheltuiesc

procent din PIB - 3,6% - ca i rile
pentru
din Uniunea European ,
educaie aproare
copi1 din dou sp
copiii
azul a op
tri europene s-au clasat mai bine la cuno_tintele de matematic, iar fel
de

ri europene copiii au avut note mai bune în domeniul _tiintelor. La ,5ani, n

surprinztor, un adolescent din Uniunea European studiaz, în meu
timp ce americanii, în medie, numai 16,5 ani. Si, în nou tri mai m
tineri se înscriu la facultate decât în europe
America4.
 MIRACOL ECONOMIC, PE TCUTE
73
Teista un indicator mai bun al bunstrii unei societi decât
Xntate a naiunii. Americanii au ajuns s cread c avem cel mai bun starea
sistem de
de
iire medical din lume _i, in consecin,
cea mai snloas
populaie. Cu toate
cl t i americani depläng faptul
ca milioane dintre
o :asigurare de
concetenii lor nu-_i pot
nermite
rmite s-_i fac o
sanatate privat _i sunt eligibili pentru asistenta
nu
Dublic, totu_i noi creaem ca americanii au cel mai bun sistem de îngrijire medical
din lume. Din nefericire, faptele nu susin aceast convingere. O comparaie a strii
de sntate în Uniunea European i Statele Unite ale Americii este lmuritoare.
in Uniunea Europeana sunt aproximativ 322 de medici la 100.000 de locuitori,
in timp ce în Statele Unite ale Americii sunt numai 279. Num rul insuficient de
medici este îns numai inceputul pove_tii. Din punctul de vedere al îngrijirii snt^ii
nou-nscuilor, Statele Unite ale Americii sunt foarte în urm, pe locul 26 printre
trile industrializate, cu _apte decese la 1.000 de na_teri, cu mult peste media din
Uniunea European.
Statele Unite ale Americii nu o duc mai bine nici la rata mortalitii. Dac
speranta medie de via în Uniunea European - excluzând cei 10 noi membri - este
de 81,4ani pentru femei i 75,1 ani pentru brbai, deci o sperant medie de viata
de 78,2 ani, în Statele Unite ale Americii speranta de via pentru femei este de
79,7 ani, iar pentru brbai de 74,2 ani, deci o speran medie de via de 76,9 ani.
Când adugm _i noile tri membre din centrul _i estul Europei, sperana medie de
viat e putin mai mic decât cea din Statele Unite ale Americiis". Totu_i, faptul c
de via in Europa de Nord _i de Vest este mai mare decât în America ar
sperana
fi cu siguran privit cu neîncredere de majoritatea americanilor. Mai gray, dup
Cum arat Organiza ia Mondial a Sntäii (OMS), Statele Unite ale Americii sunt
în prezent pe un jalnic loc 24, dac speranta de via este calculat tinându-se cont
i de dizabiliti, cu mult în urma prietenilor no_tri europeni.
OMS a mai clasificat rile lumii _i din punctul de vedere al strii generale de
sntate, iar Statele Unite ale Americii au rmas _i mai în urm, pe locul 37. Din
punctul de vedere al echitii sistemului de sntate, Statele Unite ale Americii se
poziioneaz _i mai jos, pe locul 54, în urma tuturor trilor din OCDE
Este trist, dar Statele Unite ale Americii i Africa de Sud sunt singurele tri
dezvoltate din lume care nu asigur îngrijirea snttii pentru toi cettenii lor,
Mai mult de 46 de milioane de persoane din America nu au în prezent asigurare de
Sanatate i nici nu î_i pot permite s plteasc pentru îngrijire medical ".
ronia este c Statele Unite ale Americii cheltuiesc mai mult per capita pentru
ingrijirea sntii dect oricare alt naiune din lume, dup cum arat OCDE
pot fi
dolari de persoan în 20012. Majoritatea costurilor suplimentare sistem de
de
t e cheltuielilor administrative ridicate _i limitelor impuse de americani nu
un

d e bazat pe profit. în plus, deoarece atât de multe milioane

X 4S1gurai, ei nu î_i pot permite o îngrijire în fazele iniiale ale laprobleme
unei de
pân faza critica
medicale cresc semnificativ când se a_teapt
a imboln Costurile la PIB. In
este adugat
Costul mai mare pentru îngrijirea sntii
Prezent
prezent, mai mult de din PIB-ul Statelor Unite ale
Americii este alocat
10%
ingriji r medicale'4. Din nou, acesta este un exemplu perfect al lipsei
de legaura
 VISUL EUROPEAN
74

dintre msurarea activitilor pur economice, reflectate in PIB, _i calitaten

societatea respectiv. Costul ridicat al îngrijirilor medicale în Statele T1in
Americii duce la o cre_tere a PIB-ului cu mai mult de 10%, în ciud Unite în srcie
mediocre a îngrijirilor medicale i a sntii precare a
ciuda calita
americanilor. sraci în
PIB-ul _i starea de sntate a naiunii se contrazic in multe alte feluri. Cars Traiul i
rareori discutate de ctre economi_ti. De exemplu, obezitatea a atins in Sunt ajuns s c
Unite ale Americii proporii epidemice, mai mult de 30% dintre americani suf
lini_tit. D
fie una din
de obezitate cronic. In intreaga lume sunt 300 de milioane de persoane ierind este mult n
Cre_terea poate fi atribuit în mare msur atât alimentelor cu înalt coninut obeze"
cala tot în Euro
_i valoare nutritiv sczut, cât _i culturii snack promovate in Statele ric
Unite al In Euro
Americii _i acum exportat de companiile transnaionale americane în ale
fost de 1
lume. Obezitatea este un factor major întrea a

a bolilor cardiovasculare
care contribuie la apariia diabetului de tip aproape 6,
_i a cancerului"". pentru Cor
Cu toate c Europa e pe cale s accidentelo
ajungdin urm Statele Unite ale Americii in
privina incidentei crescute a obezitii pe msur ce mâncarea de pentru cele
tip fast-food devine
-

o parte din ce în ce mai bogate pais=

important în dieta european -, rata obeziti în Statele Unite
ale Americii este de dou ori mai mare. In cele Unite ale A
cincisprezece tri ale Uniunii Europene luate la un
pentru care avem date, procentajul persoanelor obeze este de
11,3", Din
populaia american este mai obez, cu atât mai mare este _i PIB-ul. nou, cu cà de dou ori-
fast-food, cea fr continut nutritiv _i alimentele procesate dein o Mâncarea Nu e su
din consumul nostru total de alimente. pondere important mare in con
Profitul realizat din vânzarea acestor
este mult mai mare decât cel produse capitolul 2,
pentru alimentele nepreparate, i în stare
natural. Toate acestea cresc _i mai mult neprocesate ceea ce rep-
nivelul PIB-ului. ^i apoi vin costurle ce statele
medicale. OMS estimeaz c obezitatea duce
sntate
la cre_terea cheltuielilor
pentru locuitori, S
cu
aproape 7% în unele tris, astfel c PIB-ul Statelor la 100.000
continu s creasc odat cu talia Unite ale Americn
noastr, dar Comisia
Statele Unite ale Americii sunt considerate calitatea vietii continu s scada. of Social R=
de mult timp jara tuturor
Dar dac posibilitate înseamn s posibilitai
începi viaa cu suficiente resurse financiare precis de ma
a avea o _ans s terealizezi, atunci copiii nscui în Uniunea penu ai Uniuni8
reu_i, chiar de la început. SrciaEuropean
poziie mult mai bun pentru a sunt inu Grupul
din Statele Unite ale Americii în rândul copio care trebuie
este printre cele mai
Fondul Naiunilor Unite ridicate din lumea dezvo calitate a vie
pentru Copii (UNICEF)
sraci sunt aceia ale defineste srcia astfel: 0au fi sntatea,
cror, resurse
limitate, încât îi exclud de la un nivel (materiale, culturale _i sociale) sunt ae trebuie s inc
de viat minim acceptabil a cet enilor
încare triesc"". UniuneaEuropean d o definiie mai
în
statele o ale c ror
In Ameri
venituri reprezint mai puin de jumtate din venitul specific: ,,ACela inalienabile,
triesc", Conform acestor mediu al natiunaite ak
Americii triesc în srcie. Din standarde, 22% dintre copii din
Unite mare cre_tere-

ale Americii se afl punctul de vedere al srciei Statele

opiilor, Statele Un si publicul la
pe locul 22,
ocupând penultima poziie copiilor, atiuni afiunie
a unei viei n
industrializate. Numai Mexicul este prinTate indicatori per
cincisprezece naiuni europene puternicurma Statelor Unite ale Americe trce
în
care tr ies
adâncit, excl
in srcie decât Statele Unites, dezvoltate au mai puini cop durabil, ,ca
definitia american a srciei, Chiar dac ne referim la srcia
srcia absolut , folos generaiilor v-
aosodin
n o u

naiuni europene. In prezent, copi americani sunt mai sraci s raci decât cei.
din

americani suo ani

11,7 milioane de copi
a n i tr ies
 MIRACOL ECONOMIC, PE TCUTE
75
in
Xcie - a_a cum este aceasta detinita m America. Astzi sunt mai muli copii
skraci în America decat erau acunm treizeci de aniäi
Traiul într-un mediu sigur este de asemenea pecetea unei societi bune. Noi am
hans s credem c, cu cat o Societate este mai bogat , cu atât este probabil mai
u
i_tit. Dac PIB-ul este standardul, atunci Statele Unite ale Americii ar trebui s
e na dintre cele mai sigure naiuni din lume. Totu_i, americanii v pot spune c
te mult mai periculos s mergi pe strad oriunde în America, decât aproape
tot în Europa. Statisticile sunt infrico_ toare.
peste
in Europa, între 1997 i 1999 rata medie a criminalitii la 100.000 de locuitori
fost de 1,7. In Statele Unite ale Americii, aceasta a fost de patru ori mai mare sau
a
anroape 6,26 la 100.000 de locuitori**. ^i mai înspäimânttor, Centrul American
pentru Controlul Bolilor (CLDC) raporteaz c rata omuciderilor, sinuciderilor _i a
accidentelor mortale cauzate de arme de foc, printre copii, este mai mare decât
pentru cele mai bogate dou zeci _i cinci de naiuni din lume, incluzând cele mai
bogate paisprezece naiuni europene. Rata omuciderilor în cazul copiilor în Statele
Unite ale Americii a fost de cinci ori mai mare decât în cele douzeci _i cinci de tri
luate la un loc. Rata sinuciderilor printre copiii din Statele Unite ale Americii a fost
de dou ori mai mare dect rata sinuciderilor din cele douzeci _i cinci de tri studiate5.
Nu e surprinztor c rata încarcerrii în Statele Unite ale Americii este atât de
mare în compara ie cu cea din Uniunea European . A_a cum am mai menionat în
capitolul 2, mai mult de dou milioane de americani se afl in prezent in închisoare
ceea ce reprezint aproape un sfert din populaia penitenciar mondiala86. În timp
ce statele din Uniunea European au, în medie, 87 de deinui la 100.000 de
locuitori, Statele Unite ale Americi au o medie greu de crezut de 685 de deinui
la 100.000 locuitori*.
Comisia European a iînceput s lucreze la un proiect intitulat European System
of Social Reporting and Welfare Measurement pentru a stabili un mecanism mai
precis de m surare a progresului economic real al celor 455 de milioane de cetjeni
ai Uniunii88
Grupul de studiu pe aceast problem al Comisiei Europene a schiat lucrurile
care trebuie luate în considerare în contabilizarea social, începând cu noiunea de
cautate a vieii, pe care o define_te ca ,aspectele nemateriale ale traiului, cum
santatea, relaiile sociale sau calitatea mediului înconjurtor"89. Calitatea vieii
EDUIe så includ, de asemenea, condiiile de via reale, ca _i bun starea subiectivd
"aenilor, dup cum afirm unul dintre autorii studiului preliminar"
America, de_i noi presupunem c fiecare persoan are anumite drepturi
enabile, printre care viata, libertatea i cutarea fericirii", credem c o mai
mar
economic asigur o via mai bun. In Europa, speciali_tii, politicienii
Cu larg sunt mai sceptici. Ei spun c dezvoltarea în sine nu este o garanie
a
A ei mai bune pentru popula ie. Comisia European analizeaz o serie de ali
adori pentru a msura fericirea, incluzând msura în care coeziunea social este
economie
durahiAIUaereasocial mic_orat _i capitalul social mrit. Vrem o
ins abiltatea
ReneratCare satisface nevoile prezentului, fr
ETaiilor viitoare de a-_i satisface nevoile
a
compromite
personale
 VISUL EUROPEAN

PIB-ulu
16
insu_i faptul c o superputere mondial
este înc
pregtit s
abandoneze
vechea
este angajat
scal
in mod
_i pentru
a
seriosdetermis
inofusi,
inarea Totusi,
proces
nu
Europa economice
cre_terii
m surarea
Unite
Statele Ur ale merici
regândirii criteriilor pentrueficient este revolu ionar.
In
o
economie
discurs în Senat
al
al democratului Byron
bazelor pentru singur
cu exceptia
unui
pentru regandirea
modului în care stStatele
la nivel federal,
existat alte discuii probabil corect s spunem
Dorgan in 1995, nu au Intr-adevar, este
Unite definesc progresul
economic".
ar fi încercat s desoh
consilierii
ai pre_edintelui
economici chidz
dac unii dintre
cu exclamaii
de neincredere de ctre colegii
subiectul, ace_tia ar
fi primiti
fost chiar doritori s pun suh
s fie înclinai,
Totusi, in Europa, cei aflai putere par
la de baz despre ceea
vechile _abloane _i s schimbe presupunerile
semnul întreb rii
economic.
ce este progresul cel european? Când ne
american" _i
legtur
Ce au toate acestea cu ,,visul
în minte este ideea c oricine poate
gandim la vechiul ,vis american", ceea ce ne vine
la Prin comparaie,
bogie.
noul vis european este axa
s fac pasul de la srcie
vieii oamenilor. Primul vis pune accentul pe
mai mult pe îmbuntirea calitii
colectiv a societii. Dac
posibilitjile individuale, iar al doilea
-

pe bun starea
vorbim de posibilitji individuale, totu_i, realitatea arat c Europa ajunge repede
calitatea vieii, este clar c
din urm Statele Unite ale Americii. In ceea ce prive_te
Europa a dep_it deja America.

Lupta decisiv dintre Europa i America se extinde îns dincolo de chestiunile

legate de oportunitji personale _i de calitatea vieii. Ceea ce difereniaz în mod
clar atmosfera în Europa _i America de azi este c Europa se preg e_te pentru o
nou er , în timp ce America încearc disperat s se aga e de cea veche. Este un

freamt în Europa, un sentiment al noilor posibilitji. Desigur, acest sentiment

variaz in intensitate de la o tar la alta _i de la regiune la regiune, precum _i de a
tineri la cei mai în vârst. Exist, de asemenea, _i zone semnificative de opoL
fat de un spaiu politic transnaional. Totu_i, se simte c europenii sunt conguca
de faptul c ei creeaz ceva nou _i îndrznej
_i c întreaga lume este cu ochil pe
Ca så concluzionez, a_ c
spune Europa devenit un
a laborator uria_ experimenta
regåndire a condiiei umane i de reconfigurare a institutiilor umane în era gloDa
Muli observatori in special americani vd aceste dezvoltri din
-
a Cu
umor negru, cu
-

Europ
dispre sau, mai ru, cu indiferent, Cinici duri sunt _i mai pu
indulgeni, privind crearea , Statelor Unite" ale Europei ca ners

don-quijotesc _i, în cele din urm, inutil. Criticii europeni au pe dc

un

similare privitor la
cu mai mult de dou
experimentul nostru dificil de a cldi Statele manitestaric
Unite ale
sute de ani în urm. Vom

fi cei care vom Au gre_it atunci, dar bnuiesc a*

gre_i de ast dat.
Visul european, pe cale de apariie, nu este numai o sintagm facil la mod. ia
Europa, au loc schimbri profunde la nivel tafizic

Chiar personal, nal i_i chiar meta

emoional
majoritatea
europenilor, atunci cnia. în c S-au

bgat. Probabil c pårinii fondatori când sunt întrebai, nu nu sunt siguri

americani s-au simit la fel. sigu hiar da d a c s

exist dubii i crize, un Dar chia S u n td e

sentiment de frustrare Sun
a_teptat de la ni_te oameni _i neîncredere, toate ac
aflai în procesul
rescrieri istoriei umanc
 MIRACOL ECONOMIC, PE TCUTE
adevrat c Europa e pe cale sa devin un nou 77

entru milioane de oameni din toat trâm al

lumea aflai în cutarea tuturor posibilittilor
rl ne care Europa il pune pe calitatea
Accentul p e c a r e unui viitor mai
bun.
vietii o
distinge de vechiul model
merican care se concenreaza numai pe cre_tere economic _i acumulare
idual, Visul european îns este cu mult mai
mult. Intr-o lume
de bogie
n i utopice grandioase _i mai obi_nuit cu istorii obosit de
ndrznit s creeze o noua Sinteza: una care combin o individuale, noul vis european
la nerspective multiple _i multiculturale cu o nou viziunesensibilitate postmodern
european ne duce in era global . universal. Noul vis
Pentru a întelege magnitudinea _i profunzimea schimbrilorcare au loc în
Europa, este esenial sa ne
reamintim trecutul ei. Noul vis
neoare a trecutului, cât o continuare a lui. Visurile ne duceuropean nu este atâto
acolo unde vrem s
ajungem, dar pentru a ajunge la destinaie, trebuie s _tim mai întâi ce lsm în
urma noastr. Fiecare cltorie are un început _i un sfâr_it. In cazul noului vis
european, punctul de plecare nu este noul mileniu sau chiar perioada postbelic, ci
perioada crepuscular dintre epoca medieval târzie _i epoca modern timpurie,
când multe dintre conveniile care au ajuns s fie cunoscute sub denumirea de
modernitate au început s se sedimenteze. Aceste convenii includ Iluminismul i
începuturile _tiinei moderne, înflorirea individului, stabilirea regimului proprieti
private, formarea capitalismului de pia _i apariia statului-naiune. Trecerea ctre
o er global impune regândirea tuturor acestor convenii, deja uzate, ale erei
moderne. Pentru a întelege drumul pe care noul vis al Europei se lupt s-l deschid,
trebuie mai întâi s parcurgem din nou vechile-i drumuri pentru a avea un punct de

referin _i, sperm, o înelegere care s ne ghideze în cltoria noastr .

Ceea ce vom gsi, rememorând istoria european, reprezintrdcinile, visului
Cu toate c istoricii se refer rar la
american" pe care le-am discutat în primul capitol.
în
dintr-un anumit moment
el, realitatea este c,visul american" reprezint gândirea
în întregime pe trmurile ameri-
imp, înghefat în istoria european _i transportat
cane in secolul al XVIII-lea, unde a continuat
s anime experimentul american pân
în momentul în care reforma pro-
Revoluia american a avut loc
in
exact
prezent. Iluminismului. In timp
de adaptare la forele
Estant, în declin, fcea ultima încercare reformei protestante cu
combinat în final elementele teologiei
majoritatea Europei a
sintez cu accente de democraie
social,
ale ideologiei Iluminismului într-o nou ales s
CEle generai succesive de americani au
fcut asta. În schimb, cât _i tradiia
erica nu a atât reforma protestant,
simultan în forma lor cea mai pur
a1asca _i de pe faa påmantulu,
timp, cei mai devotai protestani
ist , devenind, în acela_i
în regimul proprietai privat,
cei mai angajai în întreprinderi _tiintifice, în versiunea
american",
,Visul
de pia _i ideologia statului-na iune. anterioare care au
scuturat
smul acestor dou forte
sa
plenar, este un un amalgam al în era modern .
Intr-un sens
împins-o
uropa din Construcia ei medieval _i au creaie european ,
dezr d cinat ,

foar ,VI american" este în bun parte

foarte real, visul o e d i u l u i unic american.

Dlana, corespunde mediuu un

plantat în solul american _i cultivat pentru aprogresi_ti, cu atenia
îndreptat spre
este
ne _tim stranie,
americanilor, ne place s cu toate c ar prea
orizont
orizont. asupra lumii,
Totu_i viziunea noastr
78 VISUL EUROPEAN

ancorat într-o anumit

perioad de timp de mult dep_it în istoria
european. Pe
scurt, ,visul american" este un vis foarte
vechi care devine din în
irelevant în noua er a ce ce mai
In urmtoarele
globalizrii.
patru capitole vom retrasa
care au dus la schimbrile, filosofice _i instituionale,
apariia epocii moderne, pentru
_i ,visul american" care a crescut
din el.
a
înelege mai bine trecutul Europei
A
pentru înelege încotro _ti ce las în urm
a
se
îndreapt, în timp Europa este esenial
global. ce
pregte_te un nou vis pentru era