Sunteți pe pagina 1din 2

În afară de sărbătoarea Marţişorului, primele zile ale lunii Martie au un statut special.

Copiii, fetele şi femeile mai ales îşi alegeau una dintre aceste zile, numind-o “baba
mea” şi o urmăreau cu atenţie, încercând să-şi prevestească viitorul an în funcţie de
aspectul zilei: o “babă” însorită şi senină le anunţa un an bun şi liniştit. Dimpotrivă, o
“babă” mohorâtă şi ploioasă, cu zăpadă chiar, însemna că va urma un an plin de
necazuri şi de supărări. În această perioadă, vremea este la fel de instabilă, precum
firea babelor. Mai mult în glumă decât în serios, alegerea unei “babe” se practică şi
astăzi, mai ales de către copii şi tineri.

O legendă povesteşte că odată, demult, trăia Dochia, o femeia cam rea la suflet.
Într-una din ultimele zile ale iernii, şi-a trimis nora la munte să culeagă fragi, deşi
afară era încă zăpadă şi frig. Cu ajutorul unei minuni a lui Dumnezeu, fata a putut
îndeplini porunca soacrei şi s-a întors acasă cu fragi şi nevătămată de frigul iernii.
Crezând că a venit primăvara, baba Dochia a început să urce cu oile la munte. ªi-a
luat pe ea 9 cojoace. Luna Martie a început prin câteva zile calde, iar baba a renunţat
treptat în fiecare zi la câte un cojoc. Dar, după ce a pierdut şi ultimul cojoc, a venit
din nou o zi rece. Dezbrăcată, Dochia, a îngheţat împreună cu oile sale şi s-a
transformat în sâncă. În munţii Bucegi, există câteva ansambluri pietroase despre
care legende locale afirmă că o reprezintă pe baba Dochia cu oile. În mentalitatea
populară, cele 9 zile numite Zilele Babei (Babele), sânt între 1-9 martie, perioadă
care face trecerea de la iarnă la primăvară.

În 9 Martie Biserica Romană Ortodoxă îi celebrează pe cei 40 de mucenici, arşi pe


rug în perioada de început a creştinismului, la Sevastia. Caracterul sacru al acestei
zile, în cadrul tradiţiilor româneşti, este dovedit de obiceiul de a consuma preparate
din aluat numite “mucenici”. În Moldova mucenicii se fac din aluat dulce dospit
aranjat in formă de “opt” pe care îl stropesc cu miere şi nuci după ce îl scot de la
cuptor. În Muntenia, mucenicii sânt făcuţi din aluat care nu se dospeşte. Au formă de
“opt” sau de covrigi, sânt mult mai mici şi sânt fierţi în apă îndulcită în care se
adaugă nuci şi scorţişoară. În calendarul popular, la această dată încep zilele
“moşilor”, care sânt 9, aşa cum sânt şi cele ale “babelor”. Iată în continuare reţetele
de Mucenici, Moldoveneţti ţi Munteneţti.
Mucenici Moldoveneşti
Pentru aluat vă trebuie: 1 kg făină, 20 g drojdie, 1/2 litri apă (sau jumătate apă,
jumătate lapte) şi un praf de sare. Pentru glazură aveţi nevoie de: 2 ouă, 1 cană
zahăr alb sau 1/2 cană miere, 1 cană apă şi 250g nuci măcinate.
Se face un aluat moale din făină, drojdie şi apă (sau apă/lapte) care se frământă 10
minute (îl puteţi face cu maşina de pâine). Se lasă la crescut o oră după care se
modelează în formă de 8-uri de dimensiunea dorită (nu mai groase de 2 cm). Se lasă
încă o jumătate de oră la crescut în tavă după care se dă cu ou şi se bagă la cuptor.
Se coc la foc potrivit (375F) până se rumenesc (cca 20 minute). Între timp se
prepară pe foc un sirop din apă şi zahăr (sau miere). Când mucenicii s-au răcit se
dau cu siropul cald (puteţi folosi o pensulă sau îi puteţi trece pe fiecare prin sirop).
Se aşează pe un platou, se toarnă restul de sirop peste ei şi se presară cu nuci
măcinate.
Mucenici Munteneşti
Ingrediente pt aluat: 1 cană făină albă, 1/4 liguriţă de sare, 1/4 la 1/2 cană lapte.
Pentru sirop vă trebuie: zahar sau miere după gust, 3-4 litri de apă pt fiert, 3/4 cană
de nuci măcinate, 1 linguriţă scorţişoară şi 1/4 linguriţă coajă de lămâie.

Din lapte, făină şi sare se face un aluat care trebuie să fie elastic. Se frământă zece
minute adăugând făină dacă e prea moale sau lapte dacă e nevoie. (îl puteţi face mai
uşor în maşina de pâine). Se lasă să se odihnească o jumătate de oră la temperatura
camerei. Luaţi cu mâna o bucată de aluat şi modelaţi un sul lung gros de ½ cm.
Rupeţi din el bucăţi suficient de mari să le puteţi rula în jurul degetului, în inele mici.
Puteţi să rupeţi bucăţi mai mari şi să le modelaţi în formă de 8 (cifra 8 poartă noroc).
Puneţi inelele şi 8-urile pe o tavă şi uscaţi-le în cuptor 10 minute la foc potrivit
(350F). Aveţi grijă să nu se ardă, nu trebuie nici măcar să se rumenească, numai sa
se usuce. Între timp pregătiţi “ciorba”. Umpleţi o oală mare (3-4 litri) cu apă la care
adăugaţi zahăr după gust şi coajă de lămâie. Când fierbe şi s-a dizolvat zahărul,
reduceţi focul la jumătate şi adăugaţi inelele şi 8-urile de aluat. Amestecaţi cu grijă
să nu se lipeasca unele de altele şi lăsaţi-le să fiarbă 10-15 minute. Când toate se
ridică la suprafaţă înseamnă că sânt fierte. Amestecaţi din nou cu grijă şi daţi la o
parte de pe foc. Acum puteţi să adăugaţi nucile şi scorţişoara. Aveţi grijă să nu
adăugaţi nucile şi scorţişoara când încă fierbe. Capătă un gust amar. Se serveşte la
temperatura camerei sau rece de la frigider. Poftă Bună!