Sunteți pe pagina 1din 5

TULBURĂRI ALE COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR LA

ADOLESCENȚI: ANOERXIA ȘI BULIMIA NERVOASĂ

Virginia CIOCOIU
Student anul 3, Facultatea de Psihologie,
Universitatea Ecologică din Bucureşti

-------------------------------------------------------------------------------------------------------
Rezumat: Anorexia şi bulimia sunt considerate tulburări emoţionale. Deşi o mare parte
din simptome şi din consecinţele acestora se observă la nivel fiziologic, în special în
anorexie, şi deşi la prima impresie bulimia şi anorexia par o problemă legată de corp şi
greutate corporală, tulburările comportamentului alimentar ţin de fapt de emoţii, de
relaţii, de gândire şi de comportament - într-un cuvânt de psihic.
Simptomele întâlnite în bulimie par a fi modalităţi de a controla greutatea corporală,
precum vărsăturile autoprovocate, dietele drastice, folosirea laxativelor sau sportul în
exces. Însă sunt mai mult decât atât. Sunt modalităţi de a face faţă unor emoţii negative
intense, precum teama, neputinţa, vinovăţia, confuzia, ş.a.m.d.

1. Fundamente teoretice

Alimentația este unul dintre cele mai importante aspecte ale vieții, însă, in timp, au
început sa apară diferite tulburări ale comportamentului alimentar. Aceste tulburări
reprezintă o problema tot mai răspândită, mai ales in societatea moderna. Aceste tulburări
nu țin doar de fizic, dar si de psihic, deoarece dintotdeauna societatea a impus anumite
standarde ale frumuseții, de cele mai multe ori legate de greutatea corporala a unei
persoane, ele putând conduce la grave afecțiuni si boli, multe având efecte pe termen
îndelungat. Un număr alarmant de tineri si mai ales tinere cad in capcana acestor boli care
le distrug sănătatea, viața si imaginea despre sine. In același timp, dorim sa atragem
atenția asupra acestor lucruri pentru a le putea preveni. Desi sunt atat de dramatic legate
de alimentatie, aceste boli sunt in realitate suferinte psihice, legate de inabilitatea de a
"procesa" anumite sentimente: frica de maturizare, anxietatea determinata de probleme cu
familia, probleme cu cei din jur, lipsa de control asupra propriei vieti.

2. Cuprins

Adolescenții se confrunta frecvent cu probleme legate de aspectul exterior. Așadar, din


cauza acestora si a relațiilor nu tocmai reușite cu cei din jurul lor, ei aleg sa se refugieze
in mâncare, in mod abuziv, aceasta acționând ca un antidepresiv. Pe de alta parte, alții
aleg cealaltă extrema: de a renunța la mâncare pentru a căpăta fizicul mult dorit, sau
pentru a-i impresiona pe cei din jur.
1. ELEMENTE DE DIAGNOSTIC
Anorexia nervoasă:
A.Refuzul de a menţine greutatea corporală la sau deasupra unei greutăţi normale minim
pentru etatea şi înălţimea sa - pacientul are un indice de masă corprală sub 18,5 -
(de ex., pierdere în greutate ducând la menţinerea greutăţii corporale la mai puţin de 85%
din cea sperată sau incapacitatea de a lua în greutate în cursul perioadei de creştere,
ducând la o greutate corporală de mai puţin de 85% din cea sperată).
B.Frica intensă de a nu lua în greutate sau de a deveni gras(ă), chiar dacă este
subponderal(ă).
C. Perturbarea modului în care este experientată greutatea sau conformaţia corpului
propriu, nedatorată influenţei greutăţii sau conformaţiei corporale asupra autoevaluării
sau negarea seriozităţii greutăţii corporale actuale scăzute.
D. La femeile postmenarhice, amenoree, adică absenţa a cel puţin trei cicluri
menstruale consecutive. (O femeie este considerată a avea amenoree, dacă menstrele sale
survin numai după administrarea de hormoni, de ex., estrogeni).

Bulimia nervoasă

A.Episoade recurente de mîncat compulsiv. Un episod de mîncat compulsiv se


caracterizează prin ambii itemi care urmează:
(1) mâncatul într-o anumită perioadă de timp (de ex., în decursul unei perioade de două
ore), a unei cantităţi de mâncare mai mare decât cea pe care ar mânca-o cei mai mulţi
oameni într-o perioadă, similară, de timp şi în circumstanţe similare.
(2) sentimentul de lipsă de control al mîncatului în cursul episodului (de ex., sentimentul
că persoana respectivă nu poate stopa mâncatul sau controla ce sau cât de mult mănâncă).
B. Comportament compensator inadecvat recurent în scopul prevenirii luării în greutate,
cum ar fi vărsăturile autoprovocate, abuzul de laxative, diuretice, clisme sau alte
medicamente, postul sau exerciţiile excesive.
C. Mâncatul compulsiv şi comportamentele compensatorii inadecvate apar ambele, în
medie de cel puţin două ori pe săptămână, timp de 3 luni.
D. Autoevaluarea este în mod nejustificat influenţată de conformaţia şi greutatea
corpului.
E. Perturbarea nu survine exclusiv în cursul episoadelor de anorexie nervoasă.

ELEMENTE ŞI TULBURĂRI ASOCIATE


Anorexia nervoasă
- În caz de subponderabilitate severă: simptome depresive, cum ar fi dispoziţia depresivă,
izolarea socială, iritabilitatea, insomnia şi diminuarea interesului pentru sex. Astfel de
indivizi pot avea simptome care satisfac criteriile pentru tulburarea depresivă majoră.
Pentru că aceste elemente sunt observate, de asemenea, la indivizi fără anorexie nervoasă
care suferă de inaniţie (starvation), multe dintre elementele depresive pot fi secundare
sechelelor fiziologice ale subnutriţiei. Simptomele de perturbare afectivă trebuie, de
aceea, să fie reevaluate după recuperarea ponderală parţială sau completă.
-Elemente obsesiv-compulsive
-preocupările în legătură cu mâncatul în public, sentimentele de ineficientă, necesitatea
intensă de a controla ambianţa proprie, gândirea inflexibilă, spontaneitatea socială
limitată, perfecţionismul, iniţiativa şi expresia emoţională extrem de restrânse
-cei cu tipul dejnâncat compulsiv/ purgare este foarte posibil să aibă alte probleme de
control al impulsului, să abuzeze de alcool sau de alte droguri, să manifeste mai multă
labilitate afectivă, să fie activi sexual, să aibă o frecvenţă mai mare a tentativelor de
suicid în istoricul lor şi să aibă o perturbare de personalitate care satisface criteriile pentru
tulburarea de personalitate borderline
Bulimia nervoasă
-se află de regulă în cadrul seriei de greutate normală, deşi unii pot fi uşor subponderali
sau supraponderali. Tulburarea survine, dar este rară, printre indivizii obezi moderaţi şi
morbizi. Există indicii, că înaintea debutului tulburării de comportament alimentar,-
indivizii cu bulimie nervoasă este foarte posibil să fie mai supraponderali decât egalii lor.
Intre episoadele de mâncat compulsiv, indivizii cu bulimie îşi restrâng de regulă
consumul caloric şi selectează preferenţial alimentele cu valoare calorică redusă
- frecvenţă crescută a simptomelor depresive sau a tulburărilor afective – în general:
tulurarea de dispoziţie simultană cu apariţia bulimiei, uneori o precede; se remit frecvent
după tratament
- uneori: creștere a frecvenţei tulburărilor / simptomelor anxioase; se remit frecvent
după tratament
- prevalenta pe viaţă a abuzului sau dependenţei de o substanţă, implicând în special
alcoolul şi stimulantele, survine la cel puţin 30% dintre indivizii cu bulimie nervoasă.
Uzul de stimulante începe adesea în tentativa de a controla apetitul şi greutatea
- un procent substanţial de indivizii cu bulimie nervoasă au, de asemenea, elemente
de personalitate care satisfac criteriile pentru una sau mai multe tulburări de personalitate
(cel mai frecvent pentru tulburarea de personalitate borderline)

DATE DE LABORATOR ASOCIATE


Anorexia nervoasă
-Hematologie: leucopenia şi anemia uşoară – frecvente; trombocitopenia: rar
-Chimie: deshidratare => creștere a urinei nitrogenice; hipercolesterolemie; hipocloremie,
hiperkalemieacidoză metabolică, alcaloză metabolică; hiperadrenocorticismul;
reactivitate anormală la anumite solicitări neuroendocrine etc
-Electrocardiorafie: bradicardie sinusală; uneori aritmii
-Electroencefalografie: modificări ale electroliţilor și ale fluidelor
-Imagistică cerebrală: adesea creștere a raportului ventricul/creier (cz: inaniţia)
-Amenoree, bradicardie, lanugo, emaciere, uneori edeme periferice, peteșii, hipotensiune,
hipotermie, tegumente uscate, probleme dentare, osteoporoză, probleme dentare,
reducerea secreţiei de estrogen, creșterea secreţiei de cortizol
Bulimia nervoasă
-Anomalii hidroelectrolitice, în special la tipul purgare – hipokaliemie, hiponatremie,
hipocloremie
-Dependenţă de laxative la indivizii care uzează de ele
-Alcaloză metabolică, acidoză metabolică
-La unii indivizi: glande parotide mărite
-Ciclu menstrual neregulat sau amenoree
-Rar: ruptură gastrică, prolaps rectal

ELEMENTE SPECIFICE CULTURII, ETĂŢII ŞI SEXULUI


Anorexia nervoasă: mai frecventă în ţările industralizate, în care există și un anumit
model agreat ref la aspectul fizic al femeilor – subţire. În special SUA, Canada, Europa,
Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Africa de Sud. Sau în anumite culturi din cz
desgustului de mâncare.
90% la femei.
În general debutul: după pubertate. Prognosticul este cu atât mai bun, cu cât maladia
debutează mai precoce în adolescenţă.
Bulimia nervoasă: mai frecventă în ţările industralizate, în care există și un anumit model
agreat ref la aspectul fizic al femeilor – subţire. În special SUA, Canada, Europa,
Australia, Japonia, Noua Zeelandă, Africa de Sud. Sau în anumite culturi din cz
desgustului de mâncare. În SUA majoritatea celor care prezintă această tulburare: albi,
dar tulburarea a fost raportată și la alte grupuri etnice.
90% la femei. Cf anumitor date: bărbaţii cu bulimie nervoasă – au o prevalenţă mai mare
a obezităţii premorbide decât femeile.
PREVALENŢĂ
Anorexia nervoasă: 0,5% prevalenţă pe viaţă pt femei, la bărbaţi 1/10 din cea a femeilor.
Rate crescute în ultimele decenii.
Bulimia nervoasă: 1-3% prevalenţă pe viaţă pt femei, la bărbaţi 1/10 din cea a femeilor.

7.EVOLUŢIE
Anorexia nervoasă: Debutul în general între 14-18 ani, de regulă asociat unui eveniment
stresant. Unii indivizi se recuperează complet după un singur episod, alţii prezintă un
pattern fluctuant de luat urmat de scădere în greutate, la alţii se cronicizează. După 5 ani,
unii pacienţi trec la subtipul mâncat compulsiv/purgare, la unii diagnosticul schimbându-
se în bulimie nervoasă. La indivizii spitalizaţi mortalitatea pe termen lung: 10% - survine
în general prin dezechilibru electrolitic, inaniţie, suicid.
Bulimia nervoasă: Debutul în general în ultima parte a adolescenţei sau la începutul
perioadei adulte. Evoluţia poate fi cronică sau intermitentă, cu perioade de remisiune
alternând cu episoade de mâncat compulsiv. Perioadele de remisiune mai lungi de 1 an
indică un prognostic bun pe termen lung.

1. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Se realizează cu:
În anorexia nervoasă: condiţii medicale – tulburări gastrointestinale, SIDA, tumori
cerebrale; sindromul arterei mezenterice superioare; tulburarea depresivă majoră;
schizofrenie – aici apar bizarerii; tulburare obsesivo-compulsivă, tulburare dismorfică
corporală, fobia socială.
În bulimia nervoasă: cu anorexia nervoasă – episoadele de mâncat compulsiv din
anorexia nervoasă, tip compulsiv/purgare; condiţii medicale – sindromul Kleine-Levine -,
tulburarea depresivă majoră cu elemente atipice – în acest caz: hiperfagie -, tulburarea de
personalitate borderline. Dacă sunt îndeplinite criteriile pentru mai multe tulburări, se
specifică ambele tulburări – comorbiditate.
Elemente de diagnostic.
A. O neincredere si suspiciozitate pervasiva fata de altii, a.i. intentiile acestora sunt
interpretate ca rauvoitoare, incepand precoce in etapa adulta si prezentate intr-o varietate
de contexte, dupa cum este indicat de 4 – sau mai multe – dintre urmatoarele:
Criteriul A1: suspecteaza, fara o baza suficienta, ca altii il (o) exploateaza, prejudiciaza
sau inseala.
Criteriul A2: este preocupat(a) de dubii nejustificate referitoare la loialitatea sau
corectitudinea amicilor sau asociatilor.
Exemplu: sunt atat de surprinsi cand un amic le arata loialitate, ca nu le vina sa creada
aceasta. In dificultate, ei se asteapta ca amicii sa-i atace sau sa-i ignore.
Criteriul A3: refuza sa aiba incredere in altii din cauza fricii nejustificate ca informatiile
vor fi utilizate malitios contra sa.
Exemplu: pot refuza sa raspunda la intrebarile referitoare la persoana lor, spunand ca
informatia ceruta este o „chestiune personala”.
Criteriul A4: citeste intentii degradante sau amenintatoare in remarci sau evenimente
benigne.
Exemplu: poate vedea intr-o remarca comica ocazionala a unui colaborator, un atac cu
caracter grav.
Criteriul A5: poarta pica tot timpul, adica este implacabil(a) fata de insulte, injurii sau
ofense.
Exemplu: ofense minore dau nastere la ostilitate majora, sentimentele de ostilitate
persistand mult timp.
Criteriul A6: percepe atacuri la persoana sau la reputatia sa, care nu sunt evidente altora
si este prompt(a) in a actiona coleros sau in a contraataca.
Criteriul A7: are suspiciuni recurente, fara nicio justificare, referitoare la fidelitatea sotiei
(sotului) ori partenerei (partenerului) sexual(e).
Exemplu: doresc sa mentina un control complet asupra relatiilor intime pentru a evita sa
fie inselati si se intreaba si se framanta tot timpul in legatura cu locurile unde se afla, cu
actiunile, intentiile si fidelitatea sotiei (sotului) sau partenerei (partenerului).
B. Nu survine exclusiv in cursul schizofreniei, al unei tulburari afective cu elemente
psihotice ori ale altei tulburari psihotice si nu se datoreaza efectelor fiziologice directe ale
unei conditii medicale generale.

BIBLIOGRAFIE:
http://www.csid.ro/health/sanatate/anorexia-obsesia-pentru-silueta-2780631/
http://psihoterapic.ro/2012/10/semne-si-simptome-ale-tulburarilor-alimentare/
http://www.one.ro/sanatate/sanatatea-ta/anorexia-nu-este-la-moda-6558281