Sunteți pe pagina 1din 11

c

cccccccccccccccccccccc c
c
c

cc cccc 
 c
cccccccccccc
cccccccccccccc   cc
c
c
c
c
ccccccccccccccc 

c  ccc
ccccccccccccccccccccccccccccc  c ccc
cccccccccccccccccccccccccccccc c ccc

c
c
c c
c !"# $ c $%$c&$"c
Pe fondul situatiei energetice si a cresterii efectului de sera la nivel mondial, a aparut necesitatea studierii
implementarii si in Romania a unor solutii energetice alternative si eficiente din punct de vedere
economic. In acest sens compania noastra are in desfasurare proiectul ÄPeleti Eco-friendly´ ± o fabrica
care sa foloseasca o tehnologie pentru valorificarea biomasei solide agricole si forestiere in vederea
obtinerii de energie curata si a reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera.

Biomasa reprezinta o solutie eficienta, regenerabila si sustenabila, aplicata cu succes de majoritatea tarilor
europene, cu un potential real de dezvoltare care pleaca din Canda, S.U.A. si America de Sud pana in
China.

Prin deshidratarea acestui combustibil si comprimarea biomasei se obtin &$ $", un combustibil solid,
ecologic si strandardizat din punct de vedere al procesului de combustie. Aplicabilitatea acestui
combustibil pleaca de la utilizarea de catre consumatorul casnic pana la aplicatii industriale.

Din datele statistice publice, consumul de peleti in Europa a crescut de la 600.000 tone la nivelul anului
2000 pana la 7.000.000 tone in anul 2007. Datorita potentialului de biomasa existent in Romania, peletii
reprezinta o sursa de energie curata si moderna. Producerea peletilor are ca rezultat utilizarea deseurilor;
astfel mediul se curata de materiale poluante pentru sol si apa si conduce la un aspect general al naturii
mai bun.

Din punct de vedere al clasificarii, peletii se impart in doua categorii:

ºc Peleti proveniti din biomasa lemnoasa (rumegus si deseuri de lemn)


ºc Peleti proveniti din deseurile agrare, denumiti generic agri-peleti (paie, coceni, coaja de floarea
soarelui, srot de rapita, etc.)

Peletii pot fi arsi in centrale termice casnice sau industriale, cu minime emisii in mediul inconjurator.
Sistemele moderne de stocare, alimentare si ardere, permit automatizarea completa a procesului, in
conditii de siguranta, confort si protectia mediului.

Astfel, datorita puterii calorice si a compozitiei omogene a acestora, peletii pot asigura incalzirea in regim
automat a unor locuinte, scoli, sedii administrative pe o durata indelungata, necesintand o aprovizionare la
intervale relativ mari de timp (1-3 luni). Peletii pot fi utilizati in arzatoare speciale, cuptoare sau boilere ±
schimbatoare de caldura adapatate la arderea peletilor cu circuite de fum. O centrala de ardere a lemnului
poate fi usor adaptata la arderea peletilor, prin adugarea unor arzatoare externe, de inalta performanta, cu
randament ridicat si emisii minime.

Anticipam un potential de crestere al cererii interne, mai ales printr-o popularizare intensa a acestui
produs. Consideram oportuna o stimulare a orientare a acestui produs spre piata interna. In acest moment
tara noastra are un ridicat potential de utilizare a acestui biocombustibil datorita posibilitatilor de
manipulare si transport pe intreg teritoriul tarii.

In concluzie, consideram ca fiind de maxima importanta introducerea acestui produs in programele de


finantare Europeana a $$%$c'$( prin deschiderea, in Bucuresti, unei # )c $c&*$c&$ $".
Comparativ cu alte resurse energetice, tara noastra are un potential ridicat format din resurse de tip
biomasa, De aceea consideram ca un impact major in stimularea protejarii mediului si in special a gazelor
cu efect de sera, ar fi incurajarea la nivel national a utilizarii in scop casnic.

c   "$!"c"$$c

Peleti din lemn sunt deseuri lemnoase, deshidratate si comprimate pana la dublul densitatii energetice a
lemnului verde. In plus fata de densitatea marita, peletul are o putere calorica mai mare, costuri mai mici
de transport, o logistica imbunatatita de stocare si utilizare automatizata. In esenta, peletul de lemn devine
un inlocuitor viabil pentru diversii combustibili fosili ( gazul natural, petrolul, carbunii) sau pentru lemnul
de foc.

ºc Diametrul 4 ± 10 mm.
ºc ungime <50 mm
ºc Areutate in vrac ~650 kg/mc
ºc Densitate volumetrica >1200 kg/mc
ºc Umiditate <8%
ºc Cenusa <1.5%
ºc Putere calorica 16,9 ± 19,5 MJ/kg sau ~4500 kcal/kg

c c$c *$! +c


Consumatorul casnicc

ºc Peleti sunt folositi pentru producerea caldurii si apei calde menajere in sobe si centrale cu puteri
cuprinse intre 7 si 50 KW. Suedia a consumat 140.000 tone peleti in anul 2001. În ultimii ani,
trecerea la consumul de peleţi pentru încălzirea locuinţelor, a crescut vertiginos la nivel mondial.
Numai în Suedia creşterea în anul 2007 a fost de 42%. Consumul Suediei a crescut de peste 8 ori
intre anii 2001 si 2007.
ºc Peletii sunt considerati inlocuitori ai gazelor naturale. Din comparatia celor doua tipuri de
incalzire rezulta urmatoarele: peletii sunt mai ieftini cu 20-25% fata de gazul natural, nu prezinta
pericol de explozie, se utilizeaza cu acelasi confort.
ºc macand aceiasi comparatie cu lemnul de foc, rezulta faptul ca peletii sunt mai eficienti din punct
de vedere al randamentului de ardere, puterii calorice, confortului si sigurantei in utilizare.
ºc Este un combustibil ³curat´ pentru mediu.
ºc Peleţii se ambalează în saci de 15 kg
ºc Necesita spatiu de depozitare de 1,2 mp pentru 1000 kg peleti.

Consumatorul mediu

ºc Peletii sunt folositi pentru incalzirea si producerea apei calde la nivelul spitalelor, gradinitelor,
hotelurilor, pensiunilor, cladirilor administrative, dotate cu instalatii cu puteri instalate cuprinse
intre 50 si 500 KW.
Consumatorul industrialc

ºc Consumatorii industriali mari. Avem exemplul Suediei care utilizeaza peletii de lemn drept
combustibil in termocentrale de district, prin modificarea arzatoarelor cu gartare mobile pentru
carbuni. In anul 2001 Suedia a consumat 460.000 tone peleti.
ºc Consumatorul industrial mediu cu puteri cuprinse intre 0,5 si 4 MW. Consumul Suediei in 2001 a
fost de 120.000 tone.
ºc Utilizatorii peletilor pot beneficia de credite carbon, conform Tratatului de la Kyoto pentru
reducerea dioxidului de carbon, de pana la 60EURO/tona folosita.
ºc Utilizatorii pot obtine credite nerambursabile pentru retehnologizarea instalatiilor de ardere prin
accesarea fondurilor structurale acordate de CE.
ºc In procesul de ardere nu necesita filtre la cosul de evacuare gaze, deoarece cantitatea de dioxid de
carbon rezultata este egala cu cantitatea folosita de copaci pentru crestere.
ºc Cenusa poate fi folosita drept ingrasamant, deci nu necesita transportul si depozitarea ca in cazul
folosirii carbunelui.
ºc ivrarea se face in ³big bag´.

c  ( cc
Analiza SWOT este o metoda de planificare strategica utilizata in evaluarea performantei globale
identificand aspecte referitoare la urmatoarele 4 mari categorii: !"$%"! (S) ± puncte tari, ,$ -$!!$!
(W) ± puncte slabe, &&""$! (O) ± oportunitati, "$ "! (T) ± amenintari. Primele doua fac referire
la limitari si capabilitati interne, iar urmatoarele doua arata influenta benefica sau distructiva a factorilor
externi asupra companiei sau produsului.

Ne propunem sa imbinam punctele forte cu oportunitatile astfel incat compania sa isi poata urmari scopul
si sa isi cunoasca sansa. Intre timp, punctele slabe ar trebui tinute sub control sau eliminate prin tehnici
eficiente de management si imbunatatire continua. De asemenea, nu trebuie sa ignoram amenintarile ci sa
incercam sa le depasim cu ajutorul unor avantaje competitive si strategii eficiente.

4.1.cPuncte tari

Argumentele de ordin ecologic sunt cele legate de faptul ca industria de resort foloseste deseurile
provenite din industria lemnului reciclandu-le intr-un combustibil solid, care arde cu o emisie de carbon
neutra si are o compozitie 100% naturala. Cenusa rezultata in urma combustiei nu este daunatoare
mediului iar fumul este aproape inexistent. Nu exista riscul contaminarii in timpul transportului.

ºc provin dintr-o resursa regenerabila si sustenabila care nu aduce nici o contributie efectului de
sera. Arderea a 5 m3 de petrol elimina in atmosfera 13.8 tone CO2;
ºc rezolva colectarea si utilizarea deseurilor de lemn si ale produselor agricole cu un real beneficiu
din punct de vedere ecologic asupra mediului inconjurator, in special apa si solul;
ºc nu prezinta pericole la manipulari si transport;
ºc nu polueaza solul sau aerul in caz de accidente;
ºc costuri scazute si cu o evolutie constanta, previzibila;
ºc continut redus de apa si cenusa. Cenusa care rezulta in proportii mai mici de 1.5 % poate fi
utilizata ca ingrasamant natural fiind bogata in minerale.
ºc emisii foarte scazute. Peletii sunt neutrii din punt de vedere al emisiilor de carbon, prin ardere
eliberandu-se aceeasi cantitate folosita de plante in procesul de crestere, ceea ce duce la
diminuarea efectului de sera;
ºc au un continut scazut de metal, sulfuile sunt aproape inexistente iar emisia de fum este extrem de
redusa, ceea ce este de un real avantaj in incercarea de imbunatatire a calitatii aerului in Romania;
ºc densitate ridicata, generand astfel un cost de transport scazut;

Din punct de vedere economic, pot fi enumerate mai multe aspecte:

ºc peletii introdusi in Romania contribuie la independenta energetica a tarii;


ºc potentialul energetic al biomasei din Romania este aproape egal cu cel al energiei hidro;
ºc creaza locuri de munca in industria de profil precum si in industriile adiacente;
ºc fiind un combustibil standardizat la nivel european, beneficiaza de sisteme de ardere moderne, cu
randamente comparabile cu cele ale gazului natural;
ºc pretul peletilor este mult mai stabil decat cel mereu crescator al combustibililor fosili;
ºc este o sursa de energie moderna, curata, ieftina, dar mai ales regenerabila

4.2.c Puncte slabe

Mai multi factori continua sa limiteze dezv folosirii peletilor in multe zone.

ºc Peletii nu sunt un produs asa convenabil din punct de vedere al comoditatii ca gazul sau
derivati ai petrolului (benzina, pacura);
ºc Piata de desfacere nu este inca dezvolatata;
ºc Nu exista destule boilere per client la momentul actual;
ºc Promovarea deficitara a peletilor ca fiind un combustibil fiabil;
ºc ipsa awarness-ului la nivel colectiv: clientii nu sunt bine educati cand vine vorba de peleti;
ºc Costurile pentru echipamente de productie sunt inca mari, limitand dezvoltarea acestui
segment;

4.3.c Oportunitati

Industria peletilor prezinta mai multe oportunitati care o fac extrem de atractiva:

ºc Instabilitatea pretului combustibililor fosili si costul lor ridicat poate creste atractivitatea
peletilor;
ºc Aprovizionarea cu gaz si petrol poate deveni fluctuanta ea depinzand de stabilitatea pietei si
de securitatea zonei;
ºc Presiunea pusa pe industria combustibilii fosili de catre asociatiile care se ocupa cu protejarea
mediului pun peletii intr-o lumina pozitiva;
ºc Piata peletilor ocupa deocamdata doar un mic procent din piata totala de energie si are astfel
multe oportunitati de crestere a cotei de piata;
ºc Proiectele de cercetare aflate in desfasurare vor duce la imbunatatirea metodelor de producere
a peletilor, a proprietatilor energetice ale acestora si la gasirea de noi utilizari pentru ei.
Acest fapt va conduce la o crestere a cererii pe piata.
ºc Majoritatea guvernelor Europene au politici eficiente de reducere a utilizarii combustibililor
fosili sau de incurajare a companiilor care produc combustibili ecologici;
ºc Uniunea Europeana sustine initiativele de protejare a mediului prin programe de finantare;
ºc Necesitatea multor companii de a scapa de deseurile lemnoase ne ofera modalitatea de a
obtinere a materiei prime;
ºc Dorinta unui consumator casnic de avea o gospodarie independenta. Prin folosirea peletilor
nu mai depinzi de regii autonome de termoficare.
ºc Criza economica obliga consumatorii sa reduca din cheltuieli iar costurile de intretinere a
caselor sunt un bun prilej de a face econimie. molosirea peletilor este mai ieftina decat a
combustibililor fosili, iar acest aspect va atrage cel mai mult un potential client.

4.4.c Amenintari

Exista mai multi factori care ar putea igreuna sau chiar impiedica atingerea obiectivelor pe care ni le
porpunem in viitorul apropiat:

ºc Dezvoltarea tehnologiilor de energie alternativa competitoare de pe piata ar putea constitui o


alternativa mai ieftina la peleti;
ºc Alti combustibili obtinuti din biomasa pot constitui prduse ar putea afecta piata peletilor;
ºc Dezvoltarea unor metode alternative de folosire a deseurilor lemnoase de catre fabrici poate
determina cresterea pretului materiei prime;
ºc ipsa de personal instruit pentru instalarea si mententanta sistemelor de incalzire;
ºc Procesul de aplicare si obtinere a surselor de finantare pentru inceperea proiectului este unul
complex si de durata.

c !&$"$c "" "'$c $c  ($cc


Ne propunem sa analizam din punct de vedere cantitativ cele patru elemente care fac obiectul Analizaei
SWOT. Vom selecta toti factorii celor patru variabile de analiza: S, W, O, T si in cadrul fiecareia vom
prioritiza si vom nota fiecare aspect astfel incat sa obtinem pentru fiecare in parte un scor total. Apoi
facem graficul pe care pozitionam cele 4 rezultate obtinute anterior si extragem concluziile finale.
Precizam ca pentru note vom folosi scara 1-10.
c
.
c c ./ c  c  c
"c

provin dintr-o resursa regenerabila si


1. 0.13 9 1.17
sutenabila

rezolva colectarea si utilizarea deseurilor


2. 0.12 8 0.96
de lemn si ale produselor agricole

nu prezinta pericole la manipulari si


3. 0.11 9 0.99
transport;

costuri scazute si cu o evolutie constanta,


4. 0.1 7 0.7
previzibila;

5. continut redus de apa si cenusa; 0.09 9 0.81

6. emisii foarte scazute; 0.08 9 0.72

7. densitate ridicata 0.07 8 0.56

8. au un continut scazut de metal 0.06 9 0.54

contribuie la independenta energetica a


9. 0.04 8 0.32
tarii;

potentialul energetic al biomasei din


10. Romania este aproape egal cu cel al 0.04 8 0.32
energiei hidro;

creaza locuri de munca in industria de


11. 0.04 8 0.32
profil precum si in industriile adiacente;

fiind un combustibil standardizat la nivel


european, beneficiaza de sisteme de
12. 0.04 9 0.36
ardere moderne, cu randamente
comparabile cu cele ale gazului natural;

pretul peletilor este mult mai stabil decat


13. cel mereu crescator al combustibililor 0.04 7 0.28
fosili;

este o sursa de energie moderna, curata,


14. 0.04 9 0.36
ieftina, dar mai ales regenerabila

 c c ´ 


c
.
c c ./ c  c  c
"c

Peletii nu sunt un produs asa convenabil


1. 0.12 9 1.08
din punct de vedere al comoditatii

Nu exista destule boilere per client la


2. 0.16 8 1.28
momentul actual;

Promovarea deficitara a peletilor ca fiind


3. 0.15 8 1.2
un combustibil fiabil;

Piata de desfacere nu este inca


4. 0.14 7 0.98
dezvolatata;

Promovarea deficitara a peletilor ca fiind


5. 0.14 8 1.12
un combustibil fiabil;

6. ipsa awarness-ului la nivel colectiv 0.12 7 0.84

Costurile pentru echipamente de


7. productie sunt inca mari,
0.17 8 1.36

 c c r ´


c
. 
 c ./ c  c  c
"c

Instabilitatea pretului combustibililor


1. 0.13 9
1.17
fosili si costul lor ridicat;

Aprovizionarea cu gaz si petrol poate


2. deveni fluctuanta ea depinzand de 0.12 9
stabilitatea pietei si de securitatea zonei; 1.08

Presiunea pusa pe industria combustibilii


3. fosili de catre asociatiile care se ocupa cu 0.11 8
protejarea mediului; 0.88

Piata peletilor ocupa deocamdata doar un


4. 0.14 9
1.26
mic procent din piata totala de energie;

Proiectele de cercetare aflate in


desfasurare vor duce la imbunatatirea
5. metodelor de producere a peletilor, a 0.1 7
proprietatilor energetice ale acestora si la
gasirea de noi utilizari pentru ei. 0.7

Majoritatea guvernelor Europene au


politici eficiente de reducere a utilizarii
6. combustibililor fosili sau de incurajare a 0.1 9
companiilor care produc combustibili
ecologici; 0.9

Uniunea Europeana sustine initiativele de


7. protejare a mediului prin programe de 0.15 9
finantare; 1.35

Necesitatea multor companii de a scapa


de deseurile lemnoase ne ofera
8. 0.07 7
modalitatea de a obtinere a materiei
prime; 0.49

Dorinta unui consumator casnic de avea o


9. 0.04 7
0.28
gospodarie independenta.

molosirea peletilor este mai ieftina decat a


10. combustibililor fosili, iar acest aspect va 0.04 8
atrage cel mai mult un potential client. 0.32

 c c ´ 


c
 c ./ c  c  c
"c

Dezvoltarea tehnologiilor de energie


1. 0.2 8 1.6
alternativa competitoare de pe piata

Alti combustibili obtinuti din biomasa pot


2. constitui prduse ar putea afecta piata 0.21 8
peletilor; 1.68

Dezvoltarea unor metode alternative de


3. folosire a deseurilor lemnoase de catre 0.19 7
fabrici; 1.33

ipsa de personal instruit pentru


4. instalarea si mententanta sistemelor de 0.18 9
incalzire; 1.62

Procesul de aplicare si obtinere a surselor


5. de finantare pentru inceperea proiectului 0.22 9
este unul complex si de durata. 1.98

 c c ´ 

Verificari : ™(pondere) = 1

1 < ™(scor) < 10

5.1.cInterpretare grafica a analizei cantitative


Dc  (c
In urma calculelor am obtinut patru scoruri globale bazate pe ponderile si notele fiecarui factor din analiza
SWOT.

E EMENTE A E ANA IZEI


SCOR
SWOT

.
c c01c 2 / 10

.
c c01c 7.86 / 10

. 
 c01c 2 / 10

 c01c 7.21 /10

Se poate observa ca cele mai mari doua valori corespund punctelor tari si oportunitatilor, asadar strategia
noastra va fi situata, la nivel conceptual in cadranul 4, asa cum se poate vedea pe grafic. Vom incerca sa
punem in valoare punctele tari ale produsului si sa profitam de oportunitati pentru a ne creea un avantaj
fata de de posibilii competitori.