Structurile de primire turistice

Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se clasifica în functie de

caracteristicile constructive, de calitatea dotarilor si a serviciilor prestate1.
În scopul protectiei turistilor serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai în structuri de
primire turistice clasificate.
Prin structuri de primire turistice clasificate, în sensul prezentei hotarâri, se întelege orice constructii si
amenajari destinate, prin proiectare si executie, cazarii sau servirii mesei pentru turisti, împreuna cu
serviciile specifice aferente.
Structurile de primire turistice includ:
a)structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluri - apartament, moteluri,
hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri,
apartamente sau camere de închiriat în locuinte familiale ori în cladiri cu alta destinatie, nave fluviale si
maritime, pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice si alte unitati cu functiuni de cazare turistica;
b)structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din incinta
structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate în municipii, pe
trasee si în statiuni turistice;
c) structuri de primire turistice cu functiuni de transport: transport feroviar, transport rutier, transport
fluvial, trasport maritim, transport pe cablu;
d) structuri de primire turistice cu functiuni de agrement: club, casinol instalatii dei dotari specifice
agrementului turistic;
e) structuri de primire turistice cu functiuni de tratament balnear.
METODOLOGIA  DE   CLASIFICARE  A
STRUCTURILOR   DE   PRIMIRE   TURISTICE
Clasificarea structurilor de primire turistice se face de catre Ministerul Turismului care elibereaza
certificatul de clasificare.
Agentul economic proprietar sau administrator de structuri de primire turistice va solicita Ministerului
Turismului clasificarea acestora cu minimum 60 de zile înainte de darea lor în folosinta.
În termen de 60 de zile de la data înregistrarii cererii Ministerul Turismului va efectua verificarile
necesare si va elibera certificatul de clasificare. În cazul în care nu sunt îndeplinite criteriile pentru
categoria minima de clasificare, Ministerul Turismului va comunica agentului economic motivul pentru
care structura de primire turistica nu poate fi clasificata.
În situatia în care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii, agentul economic
este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de primire turistice în cauza în termen de 30 de zile
de la aparitia modificarilor.
Certificatele de clasificare eliberate vor fi preschimbate din 3 în 3 ani. Agentul economic va solicita
preschimbarea certificatului cu cel putin 60 de zile înainte de expirarea termenului de 3 ani de la
emiterea acestuia.
În termen de 60 de zile de la data înregistrarii cererii agentului economic de preschimbare a
certificatelor de clasificare Ministerul Turismului va proceda la reverificarea structurii de primire turistice
în cauza si va elibera un nou certificat de clasificare, în masura în care sunt îndeplinite criteriile minime
de clasificare pentru categoria respectiva. În caz contrar structura de primire turistica va fi clasificata la
un nivel inferior. Daca nu sunt îndeplinite criteriile pentru categoria minima de clasificare, se
procedeaza laretragerea certificatului de clasificare.
Este interzisa functionarea structurilor de primire turistice fara certificate de clasificare, cu certificate de
clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor decât cea stabilita prin anexa la certificatul de
clasificare.
Placheta cuprinzând mentiunea "clasificat de Ministerul Turismului", sigla acestuia, însemnele privind
tipul structurii de primire turistice si nivelul de clasificare se expun, la loc vizibil, în exteriorul cladirii, iar
numarul de telefon al Ministerului Turismului si al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor
se afiseaza la receptie sau în spatiul de la intrarea în saloanele de servire a mesei, pentru a fi cunoscute
de turisti.
Certificatul de clasificare si anexa acestuia privind structura spatiilor se pastreaza, în permanenta, în
structura de primire turistica în cauza, pentru a fi prezentate organelor de control abilitate.
În scopul protectiei turistilor si al alinierii la standardele europene privind calitatea serviciilor agentii
economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice au obligatia sa asigure ca
activitatea acestor structuri sa se desfasoare cu respectarea urmatoarelor reguli de baza:
a) mentinerea grupurilor sanitare în perfecta stare de functionare si curatenie;
b) furnizarea apei calde la grupurile sanitare si în spatiile de productie din structurile de primire turistice
unde acest criteriu este obligatoriu, potrivit normelor in vigoare;
c) asigurarea unei temperaturi minime de 18 grade C în timpul sezonului rece în spatiile de cazare si de
servire a mesei;
d) detinerea autorizatiilor: sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de prevenire si stingere a incendiilor
- PSI, în cazul unitatilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obtinerea acestora;
e) programul de functionare a discotecilor sau a altor unitati cu program muzical, organizate în aer liber,
sa nu depaseasca ora 1,00 noaptea;
f) functionarea structurilor de primire turistice numai în cladiri salubre, cu fatade zugravite si bine
întretinute;
g) evitarea poluarii fonice, în sensul respectarii nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementari
specifice;
h) respectarea reglementarilor legale în vigoare ce privesc activitatea desfasurata prin structura de
primire turistica;
i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea si tipul unitatii si însemnele privind categoria de
clasificare.
Certificatul de clasificare si autorizatia de functionare se retrag de catre personalul de specialitate al
Ministerului Turismului atunci când nu sunt respectate una sau mai multe din regulile stabilite de lege.
Restituirea certificatului de clasificare retras se va face dupa ce personalul de specialitate al Ministerului
Turismului constata remedierea deficientelor semnalate.
Ministerul Turismului va publica, periodic, lista cuprinzând structurile de primire turistice carora le-au
fost retrase certificatele de clasificare si, respectiv, lista celor carora le-au fost restituite certificatele de
clasificare. Publicarea se va face cel putin într-un cotidian central si cel putin în unul local din judetul în
care sunt situate structurile de primire turistice în cauza.
Ministerul Turismului va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice în situatia în care
constata nerespectarea criteriilor avute în vedere la clasificare.
Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savârsite în astfel de conditii încât, potrivit legii
penale, sa fie considerate infractiuni:
a) desfasurarea activitatii în structuri de primire turistice neclasificate, cu certificate de clasificare
expirate sau cu o alta structura a spatiilor decât cea stabilita prin certificatul de clasificare;
b) nerespectarea criteriilor care au stat la baza clasificarii;
c) neafisarea numarului de telefon al Ministerului Turismului si al Autoritatii Nationale pentru Protectia
Consumatorilor;
d) înscrierea unor informatii false privind tipul structurii de primire turistice si nivelul de clasificare în
materialele de promovare, pe firme sau pe însemnele prevazute la art. 5;
e)continuarea desfasurarii activitatii în structura de primire turistica dupa retragerea certificatului de
clasificare sau refuzul prezentarii, la solicitarea organelor de control, a documentelor de clasificare.
Contraventiile prevazute se sanctioneaza cu amenzi. Contraventiile se constata si amenzile se aplica de
catre persoanele anume împuternicite prin ordin al ministrului turismului.
A.     Structuri cu functie de cazare
Prin structuri de primire turistice cu functie de cazare se întelege orice constructii si amenajari
destinate, prin proiectare si executie, cazarii turistilor.
În România pot functiona urmatoarele categorii de structuri turistice cu functie de cazare:
hoteluri de 5,4,3,2,1 stele
hoteluri apartament de 5,4,3,2 stele
moteluri de 3,2,1 stele
hoteluri pentru tineret de 3,2,1 stele
hosteluri de 3,2 stele
vile de 5,4,3,2,1 stele
bungalouri de 3,2,1
cabane turistice, cabane de vanatoare, cabane de pescuit de 3,2,1 stele
sate de vacanta de 3,2 stele
campinguri de 4,3,2,1 stele
popasuri turistice de 2,1 stele
pensiuni turistice urbane de 4,3,2,1 stele
pensiuni turistice rurale de 4,3,2,1 flori (margarete), pensiuni agroturistice de 4,3,2,1 flori (margarete)
apartamente sau camere de închirirat în locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie de 3,2,1 stele
structuri  de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5,4,3,2,1 stele
Potrivit normelor metodologice in vigoare2, prin urmatorii termenii se intelege:
Hotelul este structura de primire turistica amenajata în cladiri sau în corpuri de cladiri, care pune la
dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de
servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie în incinta.
Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate încât sa asigure pastrarea si
prepararea alimentelor, precum si servirea mesei in incinta acestora, sunt considerate hoteluri-
apartament.
Motelul este unitate hoteliera situata, de regula, în afara localitatilor, în imediata apropiere a arterelor
intens circulate, dotata si amenajata atât pentru satisfacerea nevoilor de cazare si de masa  ale
turistilor, precum si pentru parcarea în siguranta a mijloacelor de transport.
Hotelurile pentru tineret sunt structuri de primire turistice, cu dotari simple, adaptate cerintelor
caracteristice tineretului, care asigura servicii de cazare, masa, agrement, pe baza unor regulamente de
organizare interioara specifice. De regula, sunt amplasate în centre urbane universitare, statiuni si în
alte zone turistice frecventate de tineret.
Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minima de 5 camere sau
apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, amenajate, de regula, în cladiri cu alta
destinatie initiala decât cea de cazare turistica.
Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa, functionând în cladiri
independente cu arhitectura specifica, care asigura cazarea, alimentatia si alte servicii specifice,
necesare turistilor aflati în drumetie sau la odihna în zone montane, rezervatii naturale, în apropierea
statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic.
Cabanele, în functie de amplasamentul lor, pot fi:
1.cabane situate în locuri usor accesibile (altitudine sub 1.000 m, cu acces auto pe drumuri publice);
2.cabane situate în zone greu accesibile (zone montane de creasta, izolate, fara acces auto pe drumuri
publice).
Cabanele din zona de creasta si alte amplasamente izolate, care nu îndeplinesc criteriile minime pentru
categoria 1 stea, pot fi utilizate ca refugii turistice.
Refugiile turistice sunt structuri de primire turistice, situate în locuri izolate si greu accesibile din zona
montana, de regula la altitudini mari, având o capacitate redusa, un grad minim de confort si un numar
redus de personal de deservire. Acestea nu se clasifica.
Cabanele de vânatoare si de pescuit sunt structuri de primire turistice, de capacitate redusa,
amplasate în zone bogate în fond cinegetic si de pescuit, care asigura conditii pentru cazare si servicii
suplimentare specifice activitatii.
Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa, functionând în cladiri
independente, cu arhitectura specifica, situate în statiuni balneoclimaterice sau în alte zone si
localitati de interes turistic, care asigura cazarea turistilor si prestarea unor servicii specifice.
Bungalourile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusa, realizate, de regula, din lemn sau
din alte materiale similare. În zonele cu umiditate ridicata (munte, mare) acestea pot fi construite si din
zidarie. Sunt amplasate în perimetrul campingurilor, satelor de vacanta, ca unitati independente în
cadrul unor statiuni sau zone turistice sau ca spatii complementare pe lânga alte structuri de primire
turistice. Asigura cazarea turistilor, precum si celelalte servicii prestate de unitatea de baza.
Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pâna la 10
camere, totalizând maximum 30 de locuri în mediul rural, si pâna la 20 de camere în mediul urban,
functionând în locuintele cetatenilor sau în cladiri independente, care asigura în spatii special
amenajate cazarea turistilor în conditiile de pregatire si servire a mesei.
Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din alimentatia turistilor
cu produse din productia proprie.
Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale si a pensiunilor agroturistice
trebuie realizata în locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune în pericol
sanatatea sau viata turistilor.
Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse în exclusivitate la dispozitie
acestora. În interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatarului (articole de îmbracaminte
si încaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stânjeni turistii).
Spatiile pentru prepararea si servirea mesei în cazul în care sunt destinate si pentru consumatori din
afara, numarul locurilor la mese fiind mai mare decât al celor de cazare, dar mai mic de 20 de locuri la
mese, se clasifica ca unitatile de alimentatie pentru turism, potrivit normelor specifice elaborate de
Autoritatea Nationala pentru Turism.
Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate sa asigure cazarea turistilor în corturi sau
rulote, astfel amenajate încât sa permita acestora sa parcheze mijloacele de transport, sa îsi pregateasca
masa si sa beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unitati.
1. Amplasarea campingului trebuie sa fie facuta în locuri de interes turistic ferite de zgomot sau alte
surse de poluare, precum si de elemente periculoase pentru sanatatea si securitatea turistilor.
2. Elementul de baza al campingului este parcela de campare, aceasta reprezentând o suprafata de
teren bine delimitata si marcata, unde se poate parca mijlocul de transport si instala cortul sau
rulota, asigurându-se totodata suprafata libera necesara pentru miscarea si odihna a 4 turisti.
Totalitatea parcelelor de campare reprezinta suprafata de campare amenajata.
Capacitatea campingului se exprima în numar de locuri de campare si se determina prin înmultirea cu 4
a numarului parcelelor de campare, la care se adauga eventualele locuri de cazare în casute tip camping
si/sau în bungalouri amplasate în incinta unitatii.
Casutele sunt spatii de cazare de dimensiuni reduse, realizate din lemn sau alte materiale similare,
compuse, de regula, dintr-o camera si un mic antreu sau terasa si, uneori, dotate si cu grup sanitar
propriu.
Distanta între doua casute nu poate fi mai mica de 3 m, asigurându-se totodata spatiul pentru parcarea
unei masini.
Bungalourile  amplasate în interiorul campingurilor se clasifica o data cu acestea, potrivit criteriilor
specifice din prezentele norme.
Accesul la camping trebuie sa fie astfel conceput încât sa previna accidentele de circulatie în momentul
intrarii si iesirii vehiculelor.
La campingurile de 3 si 4 stele caile de acces trebuie sa permita circulatia în ambele sensuri.
Reteaua de alei trebuie sa permita legatura dintre spatiile de campare-cazare si toate celelalte amenajari
care asigura servicii (inclusiv cu terenurile pentru agrement).
3. Marimea campingurilor, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul diverselor constructii din cadrul
acestuia nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudicii peisajului sau mediului înconjurator.
Toate campingurile trebuie sa aiba o împrejmuire care sa nu permita accesul în camping decât prin
intrarile stabilite pentru turisti. Campingurile vor avea paza ziua si noaptea.
4. Alimentarea cu apa potabila trebuie asigurata prin racordarea la reteaua publica, iar în lipsa acesteia,
prin realizarea de foraje proprii sau de alte lucrari de captare a unor izvoare din zona. Nu este permisa
alimentarea cu apa din fântâna neacoperita din care apa se scoate cu galeata sau cu alt mijloc similar.
Distanta dintre gurile de apa amplasate pe suprafata de campare nu trebuie sa fie mai mare de 100 m.
Alimentarea cu apa trebuie sa asigure pentru fiecare loc de campare-cazare (inclusiv pentru personal)
minimum:
- 60 l/zi, din care 20 l apa calda, în campingurile de 3 si 4 stele;
- 50 l/zi în campingurile de 2 stele si 1 stea.
5. Grupurile sanitare comune trebuie sa fie amplasate cât mai central posibil, dar nu mai aproape de 20
m de cel mai apropiat spatiu de cazare (parcela, casuta sau bungalou) si nu mai departe de 100 m de cel
mai îndepartat spatiu de campare-cazare.
Pardoseala la grupurile sanitare si din spatiile amenajate pentru spalatul lenjeriei si, respectiv, pentru
pregatirea mesei trebuie sa fie cel putin mozaicata, cu panta de scurgere corespunzatoare, pentru a fi
usor de întretinut.
Lavoarele vor fi izolate intre ele cu paravan.
La campingurile de 4 stele compartimentul lavoarelor si al dusurilor trebuie sa fie separat de cel al
cabinelor WC, iar fiecare cabina de dus va trebui sa cuprinda, separat de dusul propriu-zis, un
compartiment pentru dezbracare-îmbracare, echipat cu scaun, oglinda, policioara si cuier.
6. La toate cladirile existente ferestrele vor trebui sa fie astfel construite încât sa poata fi deschise
pentru aerisire. De asemenea, acestea vor fi astfel realizate încât sa permita montarea cu usurinta a
unor plase împotriva insectelor, la cererea turistilor.
7. Turistii cazati în casute si bungalouri beneficiaza de toate dotarile si instalatiile comune din cadrul
campingurilor.
8. Casutele amplasate pe terenuri care nu permit si amenajarea unor spatii de campare (pentru
montarea corturilor sau rulotelor) vor fi clasificate casute tip camping si vor dispune de dotari si servicii
identice cu cele ale campingurilor de aceeasi categorie.
9. Casutele tip camping amplasate pe lânga alte unitati de cazare sau de alimentatie pentru turism, ca
spatii complementare, vor dispune de grup sanitar comun, compartimentat pe sexe, în constructie
închisa, cuprinzând:
- un lavoar la 30 de locuri;
- o cabina dus la 50 de locuri;
- o cabina WC la 30 de locuri.
Satul de vacanta este un ansamblu de cladiri, de regula vile sau bungalouri, amplasat într-un perimetru
bine delimitat, care asigura turistilor servicii de cazare, de alimentatie si o gama larga de prestatii
turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.).
Amplasamentul trebuie sa asigure un microclimat favorabil, ferit de surse de poluare (zgomot, noxe
etc.) si de alte elemente care ar putea pune în pericol securitatea si sanatatea turistilor.
Marimea satului de vacanta, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul diverselor constructii din
cadrul acestuia nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudicii peisajului si mediului înconjurator.
Toate satele de vacanta vor avea o împrejmuire, accesul fiind dirijat si controlat. La unitatile de 3
stele vegetatia trebuie sa fie abundenta pentru a crea o ambianta agreabila.
Suprafata spatiilor verzi si a celor destinate pentru agrement si odihna reprezinta minimum 25% din
suprafata totala a satului de vacanta.
Popasul turistic reprezinta o structura de primire turistica de capacitate redusa, formata din casute
si/sau bungalouri amplasate într-un perimetru bine delimitat, care asigura servicii de cazare si
alimentatie, precum si posibilitati de parcare auto.
Apartamentele sau camerele de închiriat în locuinte familiale sau în cladiri cu alta destinatie sunt
structuri de primire turistice constând dintr-un numar limitat de spatii, care ofera servicii de cazare si
posibilitatea prepararii hranei în bucataria folosita exclusiv de turisti sau în comun cu locatorul. Se pot
organiza si spatii special amenajate pentru prepararea hranei destinate exclusiv turistilor.
B. Structuri cu functie de alimentatie publica
Prin structuri de primire turistice cu functie de alimentatie publica se întelege orice constructii si
amenajari destinate, prin proiectare si executie, servirii mesei pentru turisti.
Potrivit normelor metodologice3 în România pot functiona:
1.      restaurant: 
restaurant clasic
restaurant specializat    - cu specific pescaresc
                                                                                                  -    cu specific vânatoresc
                                                        - rotiseria = restaurant de mica capacitate unde se serveste carne sub forma de
frigare, rotisor, chebab cu garnituri, etc.
                                                        -  restaurant zahana = este unitate gastronomica în care se serveste, la comanda,
tot timpul zilei, produse (specialitati din carne de porc, vita, miel) si subproduse (rinichi, ficat, inima,
splina, etc.), mici, cârnati, etc. pregatite la gratar si alese de consumatori din vitrinele de expunere sau
platourile prezentate de ospatari la masa
restaurant cu specific national, local, cu program artistic, etc.
2.      braserie (asigura in tot cursul zilei servirea consumatorilor, in special cu preparate reci, un sortiment
restrans de mancaruri, specialitati de cofetarie-patiserie, bauturi),
3.      berarie, gradina de vara
4.      bar
5.      unitati de tip fast-food
fast-food - restaurant fast-food
  restaurant fast-food cu autoservire
bufet tip expres si bistrou  (este o unitate cu desfacere rapida, servirea se face de catre vânzator, iar
plata se face anticipat)
pizzerie
snack-bar  (o unitate caracterizata prin existenta unei tejghele-bar si servirea cu sortimente pregatite
total sau partial in fata lor. Se servesc: crenvusti, pui fripti, carnaciori, precum si bauturi nealcolice reci
sau calde si bauturi alcoolice intr-un sortiment redus)
6.      cofetarie
7.      patiserie, placintarie,    covrigarie.
B.     Structuri cu functie de transport
Clasificarea autocarelor se face de catre Regia Autonoma "Registrul Auto Român" pentru toate
autocarele si autobuzele înmatriculate în România, detinute de persoane juridice sau fizice române, care
le utilizeaza pentru transportul de turisti în trafic intern si international si pentru transportul public de
persoane în trafic international, potrivit prezentelor norme metodologice.
            Conform actelor normative in vigoare1, sunt definiti urmatorii termeni dupa cum urmeaza:
. autocare - autovehicule destinate transportului de persoane, având cel putin 10 locuri pe scaune,
inclusiv cel al conducatorului, cu exceptia transportului urban si suburban;
. autocare clasificate pe stele - autocare utilizate pentru transporturi turistice în trafic intern si
international; autocarele clasificate pe stele pot fi utilizate si pentru transporturi publice de persoane în
trafic international;
. autocare clasificate pe categorii - autocare destinate transportului public de persoane în trafic
international, dupa cum urmeaza:
- autocare de scurta distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane pe
distante de maximum 1.000 km pe sens;
- autocare de medie distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane pe
distante de pâna la 1.500 km pe sens;
- autocare de lunga distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane, fara
limite de distanta;
. transport turistic - componenta de baza a pachetului de servicii turistice care, prin prestatii specifice
reglementate de Ministerul Transporturilor, asigura ocazional deplasarea în scop turistic a unui grup de
persoane, prin intermediul unei agentii de turism;
. transport public de persoane - activitate de transport de persoane, planificata (transport de linie) sau
neplanificata (transporturi ocazionale), efectuata pe baza de tarife stabilite conform reglementarilor în
vigoare;
. comisia de clasificare - comisie însarcinata cu verificarea autocarelor si autobuzelor si cu acordarea
clasificarii corespunzatoare;
. responsabilul comisiei - persoana desemnata sa coordoneze activitatea comisiei de clasificare si sa
semneze în numele acesteia documentele care se elibereaza, în conformitate cu prezentele norme
metodologice si cu viza specialistului nominalizat de Ministerul Transporturilor;
. certificat de clasificare - certificat eliberat de comisia de clasificare, prin care se atesta gradul de
confort al unui autocar sau autobuz;
. însemne ale clasificarii acordate - panouri înscriptionate cu simbolurile categoriei de clasificare sau cu
numarul de stele, datele de identificare ale emitentului si ale autocarului si care se monteaza pe
exteriorul autocarului;
. I.R.U. - Uniunea Internationala a Transporturilor Rutiere (International Road Transports Union);
. M.T. - Ministerul Transporturilor, autoritatea de stat în domeniul transporturilor rutiere;
. R.A.R. - Regia Autonoma "Registrul Auto Român"
. C.C.R.A.R. - Comisia autoritatii competente, desemnata de Ministerul Transporturilor - R.A.R. - de
clasificare a autocarelor si a autobuzelor.
Reguli generale privind clasificarea autocarelor si a autobuzelor
Clasificarea autocarelor si a autobuzelor se efectueaza la sediul R.A.R. din Bucuresti si la reprezentantele
sale judetene.
Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism este constituita din 3 specialisti desemnati de
R.A.R. 1) , dintre care unul este responsabilul comisiei si 1-2 specialisti desemnati de catre Ministerul
Transporturilor si Ministerul Turismului.
Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism functioneaza la sediul R.A.R. din Bucuresti, calea
Grivitei nr. 391, sectorul 1. Comisia trebuie sa respecte prevederile Actului de angajament privind
admiterea în sistemul international de clasificare a autocarelor, semnat de R.A.R. la I.R.U.
Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism elibereaza certificatele si însemnele aferente
clasificarii acordate în urma verificarii autocarelor. Autocarele se verifica pe baza cerintelor cuprinse
în Conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism (pct. 5 din prezentele norme metodologice).
Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor
Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor functioneaza în fiecare judet, în cadrul
reprezentantelor R.A.R. Comisia este formata din doi specialisti ai R.A.R., dintre care unul este
responsabilul comisiei, si un specialist desemnat de Ministerul Transporturilor din cadrul Serviciului
rutier din judetul respectiv.
Comisia de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor care se înfiinteaza în municipiul
Bucuresti este organizata si functioneaza independent de comisia de clasificare pe stele.
Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor elibereaza certificatele si însemnele
aferente clasificarii acordate în urma verificarii autocarelor. Autocarele se verifica pe baza cerintelor
cuprinse în Conditiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor (pct. 6 din prezentele
norme metodologice).
Documentele necesare pentru clasificarea autocarelor
a) Solicitarea clasificarii pe stele a autocarelor de turism
În vederea prezentarii la comisia de clasificare pe stele  a autocarelor de turism, detinatorul va prezenta
urmatoarele documente:
- cererea de clasificare a autocarului, întocmita de proprietar sau de cel care exploateaza mijlocul de
transport (conform modelului din anexa nr. 1);
- copie de pe licenta de transport de persoane  în trafic intern si/sau international;
- copie de pe cartea de identitate a vehiculului;
- copie de pe certificatul de înmatriculare  a autocarului în România;
- declaratia agentului economic care solicita admiterea în Sistemul international al I.R.U. privind
respectarea conditiilor de clasificare a autocarelor de turism.
b) Solicitarea clasificarii pe categorii a autocarelor si a autobuzelor
În vederea prezentarii la comisia de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor, detinatorul va
prezenta urmatoarele documente:
- cererea de clasificare completata de proprietar sau de cel care exploateaza mijlocul de transport
(conform modelului din anexa nr. 2);
- copie de pe licenta de transport de persoane în trafic intern si/sau international;
- copie de pe cartea de identitate a vehiculului;
- copie de pe certificatul de înmatriculare a autocarului în România.
Convocarea comisiei de clasificare
Dupa primirea cererii de clasificare si dupa analizarea documentelor anexate, responsabilul comisiei
decide convocareaacesteia, comunicându-se solicitantului data, locul si tariful 1) aferent verificarii
autocarelor. Data programata pentru verificarea autocarelor se comunica, cu minimum doua zile în
avans, specialistilor nominalizati de catre Ministerul Transporturilor si, dupa caz, de catre Ministerul
Turismului. Verificarea autocarelor se face, de regula, la sediul comisiei. În situatia în care detinatorul
solicita clasificarea la aceeasi data a cel putin 5 autocare, verificarea se poate efectua la locul de garare a
acestora, cu plata cheltuielilor de deplasare.
La data programata pentru verificarea autocarelor, detinatorul acestora va face dovada achitarii
tarifului comunicat si va prezenta în original certificatele de înmatriculare si cartea de identitate a
vehiculului.
Conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism
Pentru clasificarea pe stele a autocarelor de turism se aplica Sistemul international al I.R.U. de clasificare
a autocarelor de turism, adaptat la legislatia din România. Verificarea îndeplinirii criteriilor de apreciere
se efectueaza de catre comisia de clasificare2).
Autocarele pot fi clasificate dupa una dintre procedurile urmatoare:
a)individual;
b)prin constructorul de autocare.
Clasificarea da posibilitatea:
a)      eliberarii unui certificat de clasificare conform modelului din anexa nr. 3. Acest certificat va fi tiparit
în limba româna si în limba franceza. O copie de pe certificatul de clasificare se va pastra la bordul
autocarului;
b)      aplicarii pe autocar a însemnelor I.R.U., cuprinzând stelele indicând clasa de confort acordata,
simbolurile echipamentelor, conform modelelor din anexa nr. 11, numerotatia I.R.U., numarul de
înmatriculare a autocarului, numarul de locuri si perioada de valabilitate. Însemnele clasificarii acordate
vor avea dimensiunile 320 mm X 330 mm si vor fi conform modelelor din anexa nr. 9. Însemnele se vor
amplasa pe exteriorul autocarului, unul pe partea dreapta, lânga usa de intrare a pasagerilor, si unul pe
peretele din spate.
Procedura de clasificare individuala
Clasificarea individuala este solicitata comisiei de clasificare de catre detinator. Comisia de clasificare
procedeaza la verificarea autocarului prezentat în conditiile prevazute de prezentele norme
metodologice, se asigura ca acesta satisface conditiile prescrise de prezentele conditii de clasificare si
elibereaza, în cazul îndeplinirii cerintelor, un certificat conform modelului din anexa nr. 3 si însemnele
corespunzatoare clasei sau claselor de confort certificate.
Autocarele vor fi prezentate, în scopul verificarii, la comisia de clasificare. Verificarile se vor efectua în
fiecare an. Vigneta de valabilitate aplicata pe însemnele de clasificare va fi valabila timp de un an. În
cazuri justificate (prevazute la pct. 4.3.), verificarile se pot efectua si la sediul detinatorului care solicita
clasificarea autocarelor.
Orice verificare a comisiei de clasificare este însotita de un raport de verificare conform modelului din
anexa nr. 8. Raportul de verificare se întocmeste în doua exemplare, dintre care un exemplar se preda
detinatorului autocarului.
Daca rezultatul este negativ, detinatorul autocarului poate cere o repetare a verificarilor, în termen de
30 de zile, în cadrul tarifului achitat, dupa solutionarea observatiilor comisiei de clasificare la verificarea
initiala. În cazul depasirii limitei de 30 de zile, se achita din nou tariful de verificare.
Daca autocarul nu mai satisface conditiile prescrise pentru clasificarea sa, acesta va trebui, înainte de a
putea purta însemnele de clasificare ale aceleiasi clase de confort, sa fie readus în starea pe care a avut-
o la clasificare, în asa fel încât sa satisfaca din nou aceste conditii si sa fie prezentat comisiei de
clasificare pentru a primi o noua clasificare.
Detinatorul autocarului trebuie sa permita, în orice moment si fara aviz prealabil, efectuarea inspectiei
de catre reprezentantii comisiei de clasificare, daca acesta se afla la sediu sau la locul de garare.
Procedura de clasificare prin constructorul autocarelor
In conditiile determinate de comisia de clasificare, constructorii de autocare din România care fabrica în
serie un acelasi tip, corespunzând conditiilor prescrise în prezentele conditii de clasificare, pot sa
elibereze ei însisi certificatul de clasificare, la cererea clientilor. Autocarele respective trebuie sa
fie omologate  de tip pentru circulatia pe drumurile publice din România si sa respecte prevederile
amendamentelor în vigoare ale Regulamentului nr. 36 O.N.U.-E.C.E. sau, dupa caz, ale Regulamentului
nr. 52 O.N.U.-E.C.E.
Certificatele de clasificare vor fi puse la dispozitia constructorului de catre comisia de clasificare, având
completate datele corespunzatoare clasificarii obtinute de tipul respectiv de autocar. Constructorul va
completa datele de identificare a cumparatorului si a autocarului.
Constructorul autocarelor va înregistra certificatele de clasificare pe masura eliberarii lor si va tine o
evidenta privind numarul, data eliberarii, titularul certificatului. Constructorul va admite orice verificari
din partea comisiei de clasificare.
Însemnele corespunzatoare clasei sau claselor de confort certificate de constructor se vor elibera
detinatorului de catre comisia de clasificare, în baza semnarii Declaratiei de angajament a agentului
economic care solicita admiterea în Sistemul international I.R.U. de clasificare a autocarelor de turism.
Constructorul nu va acorda nici un certificat de clasificare fara sa se fi constatat, de catre comisia de
clasificare, prin examinarea unuia sau a mai multor autocare de acelasi tip de constructie, fabricate în
serie, ca aceste tipuri satisfac conditiile prevazute în prezentele norme metodologice. Comisia de
clasificare va indica, daca este cazul, modificarile ce trebuie efectuate asupra tipului de constructie
prevazut, pentru a putea acorda constructorului dreptul precizat mai sus.
Constructorul va trebui sa se angajeze în scris ca:
a)      va respecta conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism din Sistemul international al
I.R.U.;
b)      va permite comisiei de clasificare sa examineze si alte autocare de acelasi tip de constructie, în orice
moment pe parcursul productiei în serie a tipului considerat;
c)      va informa comisia de clasificare asupra oricaror modificari ale proiectului sau specificatiei,
indiferent de importanta lor, înainte de a le aplica.
Toate hotarârile comisiei de clasificare vor fi notificate în scris constructorului. Aceasta hotarâre va fi
datata si numerotata.
Prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare
Înainte de data expirarii valabilitatii certificatului de clasificare, detinatorul autocarului trebuie sa
solicite prelungirea valabilitatii acestuia. Prelungirea valabilitatii se acorda daca autocarul satisface
criteriile de clasificare în vigoare la data respectiva.
Prelungirea valabilitatii se mentioneaza de catre comisia de clasificare în certificatul de clasificare. De
asemenea, comisia de clasificare înlocuieste vigneta de valabilitate acordata anterior, amplasata pe
însemnele exterioare.
În cazul în care la verificarea pentru prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare se constata ca
autocarul nu mai satisface criteriile de clasificare, se solicita rezolvarea deficientelor constatate. În cazul
în care la reverificare se constata în continuare neîndeplinirea criteriilor, certificatul se anuleaza si se
retrag însemnele acordate anterior. Comisia de clasificare elibereaza un nou certificat si noi
însemne corespunzatoare clasei de confort si criteriilor pe care le îndeplineste autocarul.
Retragerea clasificarii acordate
Comisia de clasificare poate retrage certificatul de clasificare, precum si însemnele corespunzatoare, în
urmatoarele cazuri:
- modificarea autocarului de o maniera care afecteaza modul de îndeplinire a criteriilor de clasificare
avute în vedere la verificarea anterioara;
- înscrierea unor informatii false privind clasificarea obtinuta de autocar(e), în materialele de promovare
sau de reclama sau pe însemnele exterioare;
- la solicitarea organelor împuternicite ale Ministerului Transporturilor si, respectiv, ale Ministerului
Turismului (pentru autocarele de turism), când se constata contraventii la prevederile Hotarârii
Guvernului nr. 951/1995.
În cazul în care un autocar clasificat în clasa de confort * (o stea) nu mai îndeplineste criteriile
respective, detinatorul este obligat sa nu îl mai foloseasca în scopul transportului de turisti.
În cazul în care autocarul îsi schimba detinatorul, certificatul de clasificare se retrage, noul detinator
fiind obligat sa solicite clasificarea autocarului, în conformitate cu prevederile prezentelor norme
metodologice.
În cazul retragerii clasificarii acordate anterior, detinatorul trebuie sa faca o noua solicitare de acordare
a clasificarii, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice.
Contestatiile privind retragerea clasificarii se adreseaza Inspectoratului rutier din cadrul Ministerului
Transporturilor. Solutionarea contestatiei se va face de catre Directia generala transporturi terestre din
Ministerul Transporturilor si cu avizul Ministerului Turismului. Decizia data în solutionarea contestatiei
poate fi atacata la instantele de contencios administrativ.
Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a însemnelor
Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a însemnelor se va comunica imediat
comisiei de clasificare care le-a eliberat. Comisia de clasificare poate elibera duplicate dupa achitarea de
catre detinatorul autocarului a contravalorii certificatului si/sau a însemnelor. Comisia poate sa solicite si
o reverificare a autocarului.
Conditiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor
Pentru clasificarea pe categorii a autocarelor si a autobuzelor se aplica criteriile de apreciere cuprinse în
prezentele norme metodologice. Verificarea îndeplinirii criteriilor de apreciere se efectueaza de catre
comisia de clasificare.
Clasificarea este solicitata comisiei de clasificare de catre detinator. Comisia de clasificare procedeaza la
verificarea autocarului/autobuzului în conditiile prevazute de prezentele norme metodologice, se
asigura ca acesta satisface conditiile prescrise de acestea si elibereaza, în cazul îndeplinirii cerintelor,
un certificat de clasificare conform modelului din anexa nr. 4 si însemnele corespunzatoare categoriei
de confort certificate.
Detinatorul autocarului/autobuzului trebuie sa permita, în orice moment si fara aviz prealabil, inspectia
de catre reprezentantii comisiei de clasificare, daca acesta se afla la sediu sau la locul de garare.
Autocarele/autobuzele vor fi prezentate, în scopul verificarii, la comisia de clasificare din judetul în care
îsi are sediul detinatorul.Verificarile se vor efectua în fiecare an. Ecusonul de valabilitate aplicat pe
însemnele de clasificare va fi valabil un an de zile. În cazuri justificate, verificarile se pot efectua si la
sediul detinatorului care solicita clasificarea autocarelor/autobuzelor.
Orice verificare a comisiei de clasificare este însotita de un raport de verificare conform modelului din
anexa nr. 8. Raportul se întocmeste în doua exemplare, dintre care un exemplar se preda detinatorului
autocarului/autobuzului.
Daca rezultatul este negativ, detinatorul autocarului/autobuzului poate cere o repetare a verificarilor, în
termen de 30 de zile, în cadrul tarifului achitat, dupa ce a solutionat observatiile comisiei de clasificare în
cursul verificarii initiale. În cazul depasirii limitei de 30 de zile, se achita integral tariful de verificare.
Daca autocarul/autobuzul nu mai satisface conditiile prescrise pentru clasificarea sa, acesta va trebui,
înainte de a putea purta însemnele de clasificare ale aceleiasi categorii, sa fie readus în starea pe care a
avut-o la clasificare, în asa fel încât sa satisfaca din nou aceste conditii si sa fie prezentat pentru o noua
clasificare.
Comisia de clasificare poate retrage certificatul de clasificare si însemnele de clasificare în conditiile
enumerate în Hotarârea Guvernului nr. 951/1995 si în prezentele norme metodologice.
Prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare
Înainte de data expirarii valabilitatii certificatului de clasificare, detinatorul autocarului/autobuzului
trebuie sa solicite o noua verificare pentru prelungirea valabilitatii acestuia. Prelungirea valabilitatii se
acorda, daca la reverificare autocarul/autobuzul satisface conditiile si criteriile de clasificare în vigoare.
Prelungirea valabilitatii se mentioneaza de catre comisia de clasificare în certificatul de clasificare. De
asemenea, comisia de clasificare înlocuieste vigneta de valabilitate acordata anterior, amplasata pe
însemnele exterioare.
În cazul în care la verificarea pentru prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare se constata ca
autocarul/autobuzul nu mai satisface criteriile de clasificare, se solicita rezolvarea deficientelor
constatate. În cazul în care la reverificare se constata în continuare neîndeplinirea criteriilor, certificatul
se anuleaza si se retrag însemnele acordate anterior. Comisia de clasificare elibereaza un nou certificat si
noi însemne corespunzatoare categoriei si criteriilor pe care le îndeplineste autocarul/autobuzul.
Retragerea clasificarii acordate
În afara de cazul mentionat la pct. 6.2.3., comisia de clasificare poate retrage certificatul de clasificare,
precum si însemnele corespunzatoare, în urmatoarele cazuri:
- modificarea echiparii autocarului/autobuzului, constatata la reverificare sau de catre organele
împuternicite, de o maniera care afecteaza modul de îndeplinire a criteriilor de clasificare avute în
vedere la data respectiva;
- la solicitarea organelor împuternicite ale Ministerului Transporturilor, când se constata contraventii la
prevederile Hotarârii Guvernului nr. 951/1995.
În cazul în care un autocar/autobuz clasificat în categoria III nu mai îndeplineste criteriile respective,
detinatorul este obligat sa nu îl mai utilizeze ca autovehicul destinat transportului public de persoane în
trafic international.
În cazul în care autocarul/autobuzul îsi schimba detinatorul, certificatul de clasificare se retrage, noul
detinator fiind obligat sa solicite clasificarea autocarului/autobuzului, în conformitate cu prevederile
prezentelor norme metodologice.
În cazul retragerii clasificarii acordate, detinatorul trebuie sa efectueze o noua solicitare de acordare a
clasificarii, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice.
Contestatiile privind retragerea clasificarii se adreseaza Inspectoratului rutier din cadrul Ministerului
Transporturilor. Solutionarea contestatiei se face de catre Directia generala transporturi terestre din
Ministerul Transporturilor. Decizia data în solutionarea contestatiei poate fi atacata la instantele de
contencios administrativ.
Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a însemnelor
Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a însemnelor se va comunica imediat
comisiei de clasificare care le-a eliberat. Comisia de clasificare poate elibera duplicate dupa achitarea de
catre detinator a contravalorii certificatului si/sau a însemnelor. Comisia de clasificare poate, în aceste
cazuri, sa solicite si o reverificare a autocarului/autobuzului.
D. Structuri turistice cu functie de agrement
            Agrementul reprezinta o alta componenta de baza a serviciilor turistice, deoarece asigura odihna
activa a turistilor (o caracteristica fundamnetala a vacantelor în zilele noastre, conturând cadrul necesar
petrecerii placute si instructive a timpului liber).
           
Agrementul îndeplineste o serie de functii:
-         vizeaza destinderea si recomfortarea fizica a turistului,, precum si divertismentul si dezvoltarea
capacitatilor sale;
-         la nivel psihic, activitatile cultural-distractive si instructiv-educative au ca obiect crearea unei
atmosfere dedestindere, amuzament si comunicare, contribuind la îmbogatirea cunostiintelor
turistului;
-         au un rol însemnat în cresterea eficientei economice a activitatii turistice într-o zona, statiune,
complex turistic;
-         poate determina cresterea competitivitatii statiunilor turistice.
Agrementul se poate clasifica:
1.      în functie de destinatia sa:
-         agrement nautic (de litoral)
-         agrement montan - de vara si de iarna
2.      în functie de spatiul de desfasurare:
-         agrement închis (club, hotel, cinema, discoteca, .)
-         agrement în aer liber (gradini publice, parcuri de distractie, stadioane, .)
3.      în functie de numarul de participanti
-         agrement individual
-         agrement de grup
4.      în functie de scopul sau
-         agrement de competitie
-         agrement ca scop în sine
5.      în functie de vârsta participantilor
-         agrement pentru copii
-         agrement pentru tineri
-         agrement pentru adulti
-         agrement pentru vârsta a 3-a
6.      în functie de pret
-         agrement gratuit
-         agrement cu pret mic
-         agrement cu pret mediu
-         agrement de lux
Pentru a obtine avizul si autorizatia de functionare, structurile de primire cu functiuni de agrement
trebuie sa îndeplineasca urmatoaresle conditii:
1.      amplasamentul trebuie sa fie în perimetrele delimitate ca spatiu pentru agrement, stabilite de
primari;
2.      functionarea echipamentelor de argrement sa nu prezinte nici un fel de pericol sau risc de
accidentare a turistilor;
3.      dotarile de agrement sa fie într-o perfecta stare de functionare, întretinute corespunzator (vopsite,
salubre) si sa aiba un aspect estetic care sa raspunda exigentelor unui turism civilizat;
4.      exploatarea echipamentelor de agrement sa nu conduca la poluarea fonica saude alta natura a
mediului si sa nu perturbeze în nici un fel desfasurarea activitatii în structurile de primire turistice;
5.      structurile de agrement nautic vor fi delimitate prin balize si vor fi asistate de echipe SALVAMAR,
dotate cu întregul echipament de salvare necesar.
Structurile de primire turistice cu functiuni de agrement care nu îndeplinesc conditiile prevazute de lege
vor fi dezafectate de catre administratorii acestora pâna la deschiderea sezonului estival. În caz contrar,
dezafectarea se va efectua pe cheltuiala detinatorilor de structuri de primire turistice cu functiuni de
agrement.
Constituie contraventii, daca nu sunt savârsite conform legii, urmatoarele fapte:
a.       desfasurarea de activitati de agrement în statiuni turistice fara autorizatie de functionare;
b.      nerespectarea conditiilor în baza carora s-au eliberat avizul Ministerului Turismului si autorizatia de
functionare.
Contraventiile se sanctioneaza cu amenzi de catre personalul cu atributii de control din cadrul
Ministerului Turismului, precum si de persoanele împuternicite de primari.
Agrementul montan (sporturile montane)
            Serviciile de transport pe cablu sunt considerate deopotriva mijloc de deplasare si de agrement, si
au un rol important în dezvoltarea turismului montan (în special al celui de iarna). Numarul instalatiilor
de acest fel este în extindere.
Conform actelor normative în vigoare[1], prin:
-         pârtie de schi pentru agrement se întelege acea parte a domeniului pentru schi amenajat, care este
destinata practicarii schiului pentru agrement în conditii de siguranta pentru schiori;
-         traseul de schi pentru agrement acea parte a domeniului pentru schi amenajat,care face legatura
între pârtiile de schi.
Omologarea pârtiilor de schi se face de catre Ministerul Turismului-Directia generala de autorizare si
control impreuna cu consiliile judetene în cadrul unor comisii special amenajate, pe baza constatarilor
facute la fata locului.
Administratorii pârtiilor sau traseelor de schi pentru agrement vor solicita omologarea lor cu cel putin 45
zile înainte de darea în exploatare a acestora. În acest scop se vor depune la MTCT urmatoarea
documentatie:
-         cerere de omologare;
-         certificat constator de la oficiul registrului comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate
alsocietatii comerciale, datele de ideintificare din certificatul de înmatriculare;
-         copiea de pe documentul legal care confera dreptul administratorului sa exploateze pârtia sau
traseul de schi;
-         fâsia pârtiei sau a traseului de schi pentru agrement, cu detalii privind amplasarea instalatiei de
stransport pe cablu, portiunile abrupte, pâlcurile de copaci, curbele si eventualele intersectii cu
drumurile carosabile, cu traseele instalatiilor detransport pe cablu si cu alte pârtii, locurile de amplasare
a indicatoarelor de semnalizare si a balizelor;
-         schita profilului pârtiei;
-         fotografia de ansamblu a pârtiei de shci alpin, cu dimensiunile de 18cmx24cm, realizata de
preferinta de pe versantul opus;
-         autorizatia de mediu, obtinuta în conformitate cu prevederile legii protectiei mediului nr.137/1995.
Termenul de solutionare a cererii de omologare este de 30 de zile de la data înregistrarii documentatiei
la Ministerul Turismului. Daca sunt îndeplinite criteriile minime obligatorii de omologare, MTCT va emite
certificatul de omologare
Agrement nautic
Conform normelor in vigoare[2], prin:
-         agrementul nautic reprezinta activitatile cu scop recreativ sau sportiv efectuate cu echipamente
specifice si/sau cu ambarcatiuni de agrement nautic în apele nationale navigabile;
-         ambarcatiunea de agrement nautic reprezinta orice ambarcatiune destinata sa fie utilizata în
scopuri sportive si recreative;
-         zona de agrement nautic este aria delimitata vizibil, formata dintr-o suprafata de teren situata pe
malul unei ape navigabile, destinata amplasarii echipamentelor si ambarcatiunilor de agrement nautic si
lansarii acestora la apa, si luciul de apa adiacent acesteia, delimitat prin balize de restul apei navigabile,
destinat practicarii agrementului nautic.
Activitatea de agrement nautic se poate desfasura numai în zone de agrement nautic, stabilite în baza
planului de urbanism al zonei, în perimetre delimitate ca spatii pentru agrement stabilite de primari cu
acordul ministerului.
Pentru desfasurarea activitatii de agrement nautic cu scop lucrativ titularus zonei de agrement nautic
trebuie sa detina certificat de autorizare turistica si autorizatie de functionare.
Certificatul de autorizare turistica se elibereaza de MTCT, în baza documentatiei depuse de solicitant.
Certificatul de autorizare turistica se sollicita cu cel putin 30 de zile înainte de darea în folosinta  a zonei
de agrement nautic, în baza urmatoarelor documente:
a.       cererea de eliberare a certificatului de autorizare turistica;
b.      copia certificatului de inmatriculare la registrul comertului;
c.       planul privind perimetrul delimitat ca spatiu de agrement nautic conform planului urbanistic al
zonei;
d.      copia actului de detinere legala a dreptului de folosinta asupra terenului si sprafetei de apa din
componenta zonei de agrement nautic;
e.       fisa privind descrierea zonei de agrement nautic cu privire la dotarile si echipamentele de care
dispune, precum si activitatile de agrement ce urmeaza sa fie desfasurate;
f.        schita privind amplasarea cu delimitarea perimetrului unde sunt situate dotarile si
echipamentelecare deservesc zona de agrement nautic.
În termen de 30 de zile de la data înregistrarii cererii agentului economic, MTCT procedeaza la
verificarea zonei de agrement nautic  si acorda certificatul dea autorizare turistica numai daca sunt
indeplinite conditiile privind amenajarea, echiparea si dotarea zonei de agrement nautic.
Titularul zonei de agrement nautic are obligatia de a depune o coppie de pe certificatul de autorizare
turistica la primaria din raza teritoriala in care se afla zona de agrement pentru obtinerea autorizatiei de
functionare.
Certificatul de autorizare turistica se retrage de personalul de specialitate al MMTCT in urmatoarele
situatii:
a.        nerespectarea criteriilor de amenajrea, echipare, dotare si a regulilor privind desfasurarea activitatii
zonei de agrement nautic;
b.        nedetinerea autorizatiei de functionare emise de primarie;
c.        nedetinerea autorizatiei sanitare, de mediu si protectia muncii.
Controlul activitatii de agrement nautic se realizeaza de:
a.         MTCT - cu privire la detinerea certificatlui de autorizare turistica, respectarea
exactitatii amplasamentelor zonelor de agrement nautic si a criteriilor minime;
b.         Ministerul Sanatatii si Familiei - cu privire la respectarea normelor igienico-sanitare;
c.         Ministerul Apelor si Protectiei Mediului - cu privire la respectarea prevederilor legale referitoare
la: delimitarea si regimul zonelor de protectie a surselor de apa si a ariilor naturale protejate, protectia
calitatii apei, a aerului si a solului, precum si nivelurile de zgomot;
d.         Ministerul de Interne - cu privire la respectarea reglementarilor privind regimul de frontiera;
e.         Persoane împuternicite de primari - cu privire la detinerea autorizatiei de functionare si
respectarea amplasamentelorzonelor de agrement nautic.
Criteriile privind amenajarea, echiparea, dotarea zonelor de agrement nautic, precum si regulile
privind desfasurarea activitatii în acestea
Zonele de agremetn nautic trebuie amenajate, echipate si dotate de catre titularii acestora dupa cum
urmeaza:
a.       zonele de agrement nautic se amenajeaza în perimetrele stabilite ca spatii de agrement, conform
planului urbanistic al zonei aprobat;
b.      perimetrul zonei de agrement nautic sa fie marcat vizibil, iar culoarele de lansare la apa si limitele
zonei de agrement nautic sa fie delimitate prin balize;
c.       zona de agrement nautic trebuie sa dispuna de post de salvare, post de prim ajutor si grup sanitar în
incita sau la o distanta de maximum 200 m de la incinta;
d.      zona de agrement nautic trebuie sa  dispuna de panou de semnalizare privind: denumirea zonei de
agrement nautic, titularul acesteia, activitatile ce pot fi desfasurate în incinta, precum si programul de
functionare, drepturile si obligatiile turistilor, redactat în limba româna si în doua limbi de circulatie
internationala;
e.       agentii economici care desfasoara activitate de agrement nautic au obligatia sa afiseze tarifele
practicate pentru fiecare tip de ambarcatiune;
f.        agentii economici trebuie sa expuna la loc vizibil o coppie a certificatului de autorizare turistica si a
autorizatiei de functionare emise de primarie;
g.       titularul zonei de agrement nautic trebuie sa dispuna de sistem de semnalizare a conditiilor meteo
în vederea desfasurarii, respectiv încetariii activitatii de agrement nautic, dupa caz;
h.       personalul care asigura serviciile de agrement nautic trebuie sa poarte echipament de luccru
adecvat si ecuson cu denumirea societatii,numele si functia;
i.         personalul care asigura serviciile de agrement nautic trebuie sa aiba conduita ireprosabila în relatiile
cu turistii si cel putin un angajat pe schimb sa cunoasca una dintre limbile de circulatie internationala;
j.        titularul zonei de agrement nautic este obligat sa asigure recipiente în numar suficient pentru
colectarea reziduurilor;
k.      sa fie afisate la loc vizibil pentru turisti numerele de telefon ale conducerii agentului economic care
detine certificatul de autorizare turistica, precum si ale Ministerului Transporturilor, Constructiilor si
Turismului si ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor.
Titularii zonelor de agrement nautic trebuie sa respecte urmatoarele reguli privind desfasurarea
activitatii:
a.       sa respecte aria si profilul activitatilor ce pot fi practicate in zona de agrement nautic, potrivit
aprobarii acordate prin ordin al ministrului transporturilor, contructiilor si turismului, respectiv potrivit
autorizatiei de functionare emise de primaria in a carei raza teritoriala se afla zona de agrement nautic;
b.      sa respecte dreptul de folosinta publica a culoarelor de lansare la apa;
c.       sa nu permita accesul inotatorillor in perimetrul de apa delimitat ca zona de agrement nautic;
d.      sa nu permita turistilor sa depaseasca limita marcata a perimetrelor de apa atribuite zonei de
agrement nautic;
e.       prin întreaga activitate sa nu creeze nici un fel de disconfort turistilor aflati pe plaja, în apa sau în
structurile de primire turistice cu functiuni de cazare, alimentatie publica, agrement;
f.        sa respecte orarul stabilit pentru desfasurarea activitatii de agrement nautic.
E. Structuri turistice cu functie de tratament balnear
Potrivit Ordonantei nr. 109/2000[3], prin statiune balneara se întelege localitatea sau/si arealul care
dispune de resurse de substante minerale, stiintific dovedite si traditional recunoscute ca eficiente
terapeutic, de instalatii specifice pentru cura si care are o organizare ce permite acordarea asistentei
medicale balneare în conditii corespunzatoare.
Prin statiune climatica se întelege localitatea sau/si arealul situat în zone cu factori climatici benefici si
care are conditii pentru asigurarea mentinerii si ameliorarii sanatatii si/sau a capacitatii de munca,
precum si a odihnei si reconfortarii.
Prin statiune balneoclimatica se întelege localitatea sau/si arealul care îndeplineste atât conditiile
îndeplinite de statiunea climatica, cât si cele îndeplinite de statiunile balneare.
Prin areal se întelege o zona delimitata topo-geo-climatic din localitate sau din afara acesteia care are
factori naturali de cura.
Prin factori naturali se întelege ansamblul elementelor fizice/chimice terapeutice, sanogene naturale.
Sunt considerati factori naturali: apele minerale terapeutice, lacurile si namolurile terapeutice, gazele
terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice/climatice ale litoralului marin si factorii sanogeni ai
principalelor tipuri de bioclima a României, inclusiv de la nivelul grotelor si salinelor.
Prin asistenta medicala balneara se întelege totalitatea serviciilor medico-sanitare efectuate sub forma
de cura în statiunile balneare, climatice sau balneoclimatice, prin utilizarea unuia sau a mai multor
factori naturali si a unor factori fizici, terapeutici produsi artificial, conform unor proceduri definite
metodologic, precum si prin dieta, medicatie, psihoterapie si educatie sanitara.
Localitatile sau/si arealele stabilite ca fiind statiuni balneare, climatice sau balneoclimatice sunt
delimitate prin planuri de urbanism si de amenajare a teritoriului. Specificul statiunii respective si
profilul de cura sunt determinate de tipul predominant de factori naturali.
Statutul de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica se acorda prin Hotarâre a Guvernului, la
propunerea consiliilor locale, cu consultarea, dupa caz, a populatiei implicate, pe baza normelor tehnice
unitare, elaborate, în conditiile legii, de Ministerul Sanatatii, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei
Mediului, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, Ministerul Industriei si Comertului, cu
avizul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale.
Autorizatia de functionare, din punct de vedere medico-balnear si al valorificarii terapeutice a factorilor
sanogeni naturali, a unitatilor medico-balneare si de recuperare din localitatile cu statut de statiune
balneara, climatica sau balneoclimatica este obligatorie si se elibereaza la cerere, pe o durata de 5 ani,
de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, la propunerea Institutului National de Recuperare, Medicina
Fizica si Balneoclimatologie."
Autorizatia de functionare se prelungeste, la cerere, la expirare sau ori de câte ori se schimba calitatea
factorilor naturali, constatata de organele de specialitate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati
publice, abilitate de lege, prevazute la alin. (1).
Pentru acordarea statutului de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica sunt necesare:
-         studii complexe de analiza a factorilor naturali din arealul respectiv, efectuate de institutii de
specialitate;
-         stabilirea de catre Ministerul Sanatatii, prin institutia sa specializata - Institutul National de
Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie -, a perimetrelor de protectie sanitara si prevederea
acestora în planurile de urbanism si amenajare a teritoriului;
-         instalatii pentru valorificarea factorilor naturali;
-         unitati sanitare, inclusiv baze de tratament, cu personal medico-sanitar corespunzator si acreditat în
conditiile legii, adecvate acordarii asistentei medicale balneare si de recuperare;
-         cai de acces, infrastructuri urban-edilitare, telecomunicatii;
-         amenajari pentru odihna si relaxare.

Tipurile de afectiuni pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare, medicina

fizica si balneologie.
Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare sunt urmatoarele[4]:
-         reumatismul inflamator cronic;
-         sechelele algice si disfunctionale ale bolilor osului - osteopenie, osteonecroze, osteopatii genotipice
si endocrine, malformatii si altele asemenea;
-         deficitele posturale de aliniament - cifoze, scolioze, dezaxari si altele asemenea;
-         sechelele posttraumatice ale aparatului locomotor - os, tendon, muschi, ligament, nerv cu localizare
unica sau multipla;
-         starile post chirurgical-ortopedice - artropatii, osteotomii, tenoplastii, ligamentoplastii, osteosinteze,
neurorafii si altele asemenea;
-         monoplegiile, hemiplegiile si paraplegiile;
-         maladia Parkinson;
-         scleroza multipla;
-         boli neurologice ereditare si degenerative;
-         sechelele encefalopatiilor infantile;
-         cardiopatia ischemica cronica, inclusiv sechelele de infarct;
-         bronhopneumopatia obstructiva cronica;
-         sindroame restrictive ventilatorii - toracoplastii, pahipleurite, fibroze pulmonare, cifoscolioze si
altele asemenea;
-         tulburarile sfincteriene;
-         astmul bronsic;
-         afectiunile neoplazice.
Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de terapie fizicala sunt urmatoarele:
-         sindroamele algice ale tesuturilor moi;
-         nevritele si nevralgiile;
-         boala varicoasa si insuficienta circulatorie venoasa;
-         afectiuni ORL - rino-sinopatii cronice, faringolaringite cronice;
-         ginecopatii cronice - metroanexite, algii pelvine de cauze variate si altele asemenea;
-         sindroame psihosomatice algice pe fond anxios-depresiv.
Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare si/sau terapie fizicala în functie
de stadiul de evolutie sunt urmatoarele:
-         reumatismul degenerativ;
-         alte forme de reumatism - infectios, secundar, metabolic, endocrin, neuropatic;
-         cervicoradiculite si lomboradiculite;
-         algoneurodistrofiile;
-         polinevritele si poliradiculonevritele;
-         sindromul de ischemie arteriala periferica;
-         astmul bronsic;
-         sindromul de deconditionare.
Criterii minime privind clasificarea structurilor de primire cu functiuni
de cazare tusristica
|

1. Structurile de primire turistice vor avea firme exterioare, in concordanta cu certificatul de

clasificare, in ceea ce priveste denumirea, tipul si categoria unitatii. Pentru categoriile 5, 4 si 3
stele, firmele vor fi luminoase. 
2. In spatiile de cazare, precum si in grupurile sanitare (cu exceptia WC exterioare) se va asigura
in sezonul rece o temperatura minima de 180C. 
3. La grupurile sanitare ale camerelor se va asigura in permanenta apa calda si rece. 
4. Constructiile vor fi astfel realizate incat sa se evite deranjarea turistilor din cauza zgomotelor
produse de instalatiile tehnice ale cladirii sau a factorilor de poluare, inclusiv a zgomotelor
produse peste limitele legale admise. 
4.1. Nu se admit spatii de cazare situate la subsol sau fara aerisire si lumina naturala directa. 
4.2. Pardoselile grupurilor sanitare vor fi placate cu materiale ceramice, marmura sau alte
asemenea materiale estetice si de buna calitate. La categoriile 1 si 2 stele se admit si pardoseli
din mozaic lustruit. 
4.3. Peretii grupurilor sanitare vor fi placati cu materiale ceramice, marmura sau cu alte
asemenea materiale estetice si de buna calitate, pe intreaga suprafata (pana la tavan). La
categoria 2 stele se admit si placari partiale pana la inaltimea de 180 cm, iar la categoria 1 stea
peretii pot fi acoperiti cu zugraveli lavabile. 
5. Starea generala de curatenie, salubritate si igiena se asigura in conditiile prevazute de
Normele de igiena aprobate prin ordinele ministrului sanatatii nr. 102/1993 si nr. 536/1997. 
6. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele vor fi schimbate dupa fiecare turist, iar pentru sejururile
mai lungi, astfel:
Lenjeria Prosoapele Halatele de baie
Categoria unitatii
5 si 4 stele la 2 zile la 2 zile la 3 zile
3 stele la 3 zile la 2 zile -
2 si 1 stea la 4 zile sau la 3 zile -
ori de cAte ori
este nevoie
7. La toate tipurile de structuri de primire cu functiuni de cazare turistica este obligatorie
oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse in tariful de cazare sau cu
plata separat, astfel:
- cel putin 18 servicii
- la unitatile de 4 si 5 stele
- la unitatile de 3 stele - cel putin 15 servicii
- la unitatile de 2 stele - cel putin 10 servicii
- la unitatile de 1 stea - cel putin 5 servicii.
   In spatiile de cazare turistii vor fi informati despre serviciile suplimentare oferite. 
Lista orientativa cuprinzand serviciile suplimentare este prezentata in anexa nr. 7 la prezentele
norme metodologice. 
8. In toate spatiile de cazare este obligatorie existenta unor mijloace scrise, realizate estetic si
tiparite in limba romana si in cel putin doua limbi de circulatie internationala, cuprinzand
informatii utile pentru turisti: 
- instructiuni de folosire a telefonului; 
- tarifele interne si internationale pentru convorbiri telefonice; 
- lista cuprinzand serviciile suplimentare oferite si tarifele pentru cele cu plata, cu indicarea
modalitatilor de solicitare a serviciului in camera; 
- lista room-service; 
- lista cuprinzand preturile produselor din minibar, dupa caz; 
- programul TV pentru saptamana in curs, dupa caz; 
- informatii turistice privind zona sau localitatea; 
- inserarea in pliantul hotelului a hartii zonei sau a localitatii, cu precizarea unitatii de cazare
(pentru unitatile de 3, 4 si 5 stele); 
- orice alte informatii ce ar putea face mai agreabil sejurul turistului; 
- chestionare pentru testarea opiniei turistilor cu privire la calitatea serviciilor oferite. 
La hotelurile de 3, 4 si 5 stele materialele vor fi prezentate in mape speciale, in fiecare spatiu de
cazare sau prin afisare cu mijloace electronice. 
9. Nu se admite organizarea unor activitati de jocuri distractive sau de noroc in holurile
unitatilor. Asemenea activitati pot fi organizate doar in spatii distincte, cu intrari care sunt
separate fata de fluxul turistilor cazati in hotel. 
10. La hotelurile de 1-3 stele, in spatiile destinate cazarii se pot amenaja activitati de birouri sau
firme, pana la 15% din capacitatea de cazare. Se excepteaza cazurile in care se asigura intrari
separate si fluxuri de circulatie distincte pentru turisti.

  

2.2.4.2. Tipuri de unităţi de cazare şi clasificarea lor

În România pot funcţiona următoarele tipuri de structuri de primire turistice cu funcţiunide
cazare, conform Ordinului 510 / iunie 2002, clasificate astfel:1 h o t e l u r i d e 5 ,   4 , 3 ,
2, 1 stele -este structura de primire
t u r i s t i c ă   a m e n a j a t ă   î n c l ă d i r i   s a u   î n   c o r p u r i   d e   c l ă d i r i ,   c a r e   p u n e   l a 
d i s p o z i ţ i e   t u r i ş t i l o r   c a m e r e , garsoniere sau apartamente dotate
corespunzător, asigură prestări de serviciispecifice şi dispune de recepţie şi de spaţii de
alimentaţie în incintă.2 h o t e l u r i - a p a r t a m e n t d e 5 , 4 ,   3 , 2 s t e l e - h o t e l u r i l e
compuse din apartamente saugarsoniere, astfel dotate încât să asigure
păstrarea şi prepararea
alimentelor,  p r e c u m   ş i   s e r v i r e a   m e s e i   î n   i n c i n t a   a c e s t o r a ,   s u n t  
c o n s i d e r a t e   h o t e l u r i - apartament.3moteluri de 3, 2, 1 stele - ereprezintă
unitatea hotelieră situată, de regulă, în afaralocalităţilor, în imediata apropiere a arterelor
intens circulate, dotată şi amenajatăatât pentru asigurarea serviciilor de cazare şi de masă
pentru turişti, precum şi pentru parcare în siguranţă a mijloacelor de transport.4 h o t e l u r i
pentru tineret de 3, 2, 1 stele - sunt structuri de primire turistice,
c u dotări simple, adaptate cerinţelor caracteristice tineretului, care asigură
serviciide cazare, masă, agrement, pe baza unor regulamente de organizare
interioarăspecifice. De regulă, sunt amplasate în centre urbane universitare, staţiuni
şi înalte zone turistice frecventate de tineret.5hosteluri de 3, 2, 1 stele sunt structuri de
primire turistice cu o capacitate minimăde 3 camere sau apartamente dispuse pe un
nivel sau pe mai multe niveluri, în s p a ţ i i a m e n a j a t e , d e r e g u l ă , î n c l ă d i r i c u
a l t ă d e s t i n a ţ i e i n i ţ i a l ă d e c â t c e a d e cazare turistică.6 v i l e   d e   5 ,   4 ,   3 ,   2 ,   1
s t e l e 7 b u n g a l o u r i   d e   3 ,   2 ,   1 s t e l e 8cabane turistice, cabane de
vânătoare, cabane de pescuit de 3, 2, 1 stele9 s a t e   d e   v a c a n ţ ă d e 3 , 2
s t e l e 1 0 c a m p i n g u r i   d e 4 , 3 , 2 , 1 s t e l e 11spaţii de campare organizate în
gospodăriile populaţiei de 3, 2, 1 stele1 2 p o p a s u r i t u r i s t i c e d e 2 , 1
s t e l e 13pensiuni turistice urbane de 5, 4, 3, 2, 1 stele14pensiuni turistice rurale de
5, 4, 3, 2, 1 flori (margarete)1 5 a p a r t a m e n t e   s a u c a m e r e   d e î n c h i r i a t   î n
l o c u i n ţ e f a m i l i a l e o r i   î n c l ă d i r i   c u a l t ă destinaţie de 3, 2, 1 stele16structuri de
primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3,2, 1 steleÎn
cadrul tipurilor sus-menţionate poate exista următoarea structură a spaţiilor de cazare:-
cameră cu pat individual 
, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către osingură persoană. Lăţimea paturilor
individuale este de minimum 90 cm-
cameră cu pat matrimonial 
, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către unasau două persoane. Lăţimea patului
matrimonial va fi de minimum 140 cm-
cameră cu pat dublu
, reprezentând spaţiul destinat folosirii de către două persoane. Lăţimea patului dublu
este de minimum 160 cm-
cameră cu două paturi individuale
, reprezentând spaţiul destinat folosirii decătre două persoane-
cameră cu trei paturi individuale
-
cameră cu patru paturi individuale
 
- camere comune
- cu mai mult de patru paturi individuale.Lungimea patului va fi de minimum 200 cm în
cazul hotelurilor de 3, 4 şi 5 stele şi deminimum 190 cm în cazul hotelurilor de 1 şi 2
stele;- cameră cu priciuri, reprezentând spaţiul destinat utilizării de către mai
multe persoane. Priciul reprezintă o platformă din lemn sau din alte materiale pe
care seasigură un spaţiu de 100 cm lăţime pentru fiecare turist;- garsonieră, reprezentând
spaţiul compus din: dormitor pentru două persoane,salon, vestibul şi grup sanitar propriu.

 
Dormitorul poate fi despărţit de salon şi printr-un glasvand sau alte soluţii care permit
odelimitare estetică;- a p a r t a m e n t , r e p r e z e n t â n d   s p a ţ i u l   c o m p u s d i n u n u l
s a u m a i m u l t e   d o r m i t o a r e (maximum 5 dormitoare), sufragerie, vestibul, cu
echipare sanitară proprie. Lac a t e g o r i a 5 s t e l e v a e x i s t a u n g r u p s a n i t a r p e n t r u
f i e c a r e d o u ă l o c u r i , i a r l a categoria 4 stele, precum şi la restul categoriilor,
minimum un grup sanitar la 4locuri.Categoria de clasificare a structurii de primire
turistice este dată de cea la care a fostîncadrată majoritatea spaţiilor de cazare din incinta
acesteia.Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta îmbrăcăminte
specifică,stabilită de agentul economic în cauză, diferenţiat în funcţie de condiţiile de
desfăşurarea activităţii, şi ecuson cuprinzând numele şi prenumele, iar restul
personalului va purtaechipament de lucru specific activităţii.Însemnele privind categoria de
clasificare a unităţii se înscriu pe o plachetă montată îne x t e r i o r u l u n i t ă ţ i i , l a l o c v i z i b i l
p e n t r u t u r i ş t i , p r e c u m ş i p e a u t o c o l a n t e a p l i c a t e î n  punctele de acces
al turiştilor.În toate structurile de primire turistice este
obligatorie
:
•
afişarea la loc vizibil pentru turişti a numerelor de telefon ale con
d u c e r i i agentului economic proprietar şi/sau administrator al structurii în cauză, precumşi ale
Ministerului Turismului şi Autorităţii pentru Protecţia Consumatorului pentru a se
da posibilitatea turiştilor să semnaleze eventualele nemulţumiri cu privire la serviciile
oferite
•
afişarea la recepţiile structurilor de 1 - 5 stele şi în camere din structurile de 1 - 3stele a
certificatelor de atestare a tarifelor de cazare maximale, exprimate în
euro,e m i s e   d e   M i n i s t e r u l   T u r i s m u l u i   p o t r i v i t   H o t ă r â r i i   G u v e r n u l u i   n r .   8 0 5 /
2 0 0 1  privind unele măsuri de informare asupra tarifelor maximale pentru serviciile dec a z a r e
î n s t r u c t u r i l e d e p r i m i r e t u r i s t i c e c u f u n c ţ i u n i d e c a z a r e t u r i s t i c ă l a turismul
neorganizat
•
 păstrarea ordinii, liniştii publice, moralităţii, curăţeniei şi respectarea cu stricteţea normelor
sanitare şi a celor de prevenire şi stingere a incendiilor 
•
asigurarea de personal calificat şi cu conduită ireproşabilă, 
c o n f o r m specificaţiilor cuprinse în documente legale O 510 / iunie 2002
•
oferirea unei game diversificate de servicii suplimentare, cuprinse în tariful decazare
sau cu plată separat, astfel:23
 
- la unităţile de 4 şi 5 stele - cel puţin 18
servicii- la unităţile de 3 stele - cel puţin 15 servicii- la unităţile de 2 stele - cel puţin 10 servicii- 
la unităţile de 1 stea - cel puţin 5 servicii
•
lista orientativă cuprinzând serviciile suplimentare oferite
•
existenţa în toate spaţiile de cazare a unor materiale scrise, realizate estetic
şit i p ă r i t e   î n   l i m b a   r o m â n ă   ş i   î n   c e l   p u ţ i n   d o u ă   l i m b i   d e   c i r c u l a ţ i e   i
n t e r n a ţ i o n a l ă , cuprinzând informaţii utile pentru turişti cu privire la- i n s t r u c ţ i u n i
d e   f o l o s i r e a   t e l e f o n u l u i -tarifele interne şi internaţionale pentru
convorbiri telefonice-lista cuprinzând serviciile suplimentare oferite şi
t a r i f e l e p e n t r u c e l e c u  plată, cu indicarea modalităţilor de solicitare a serviciului în
cameră- l i s t a   r o o m - s e r v i c e - l i s t a   c u p r i n z â n d p r e ţ u r i l e p r o d u s e l o r
din minibar, după caz- p r o g r a m u l T V p e n t r u s ă p t ă m â n a î n c u r s , d u p ă
c a z -informaţii turistice privind zona sau localitatea- h ă r ţ i c u   l o c a l i z a r e a
s t r u c t u r i i   d e p r i m i r e t u r i s t i c e   î n c a d r u l z o n e i s a u a l localităţii, pentru
unităţile de 3, 4 şi 5 steleHotelurile se clasifică pe stele în funcţie de caracteristicile
constructive, dotările şicalitatea serviciilor pe care le oferă, potrivit criteriilor
cuprinse în Ordinul
510/iunie2 0 0 2 .   C l a s i f i c a r e a   h o t e l u r i l o r   a r e   c a   s c o p   p r i o r i t a r   p r o t e c ţ i a   t u r i ş t
i l o r ,   c o n s t i t u i n d   o formă codificată de prezentare sintetică a nivelului de confort şi a ofertei
de servicii.
Criterii  obligatorii  legate  de  dotarea  hotelurilor,  motelurilor  şi  a  apartamentelor   
garsoniere
1Starea generală a clădirii:aspect, firmă luminoasă, parcare proprie cu
p a z ă s a u fără, intrări separate pe fluxuri turişti/ personal, acces persoane
handicapate2 O r g a n i z a r e a s p a ţ i i l o r ş i a s e r v i c i i l o r a f e r e n t e : n u m ă r m i n i m d e
c a m e r e , h o l d e  primire pe camere şi la recepţie, spaţii pentru bagaje,
administraţie, materialesportive, diferite valori, sală de mese, oficii pentru cameriste,
etc.3 I n s t a l a ţ i i :   s i s t e m   d e   c l i m a t i z a r e ,   a e r   c o n d i ţ i o n a t ,   î n c ă l z i r e   c e n
t r a l ă ,   s u r s e   d e iluminat, ascensoare pentru turişti, bagaje şi personal,
etc.4Suprafaţa minimă a camerelor (fără grup sanitar şi vestibul): între 9 –22 m
2
5 S u p r a f a ţ a   m i n i m ă   a   c a m e r e i   d e   b a i e   . . î n t r e   3 - 4 , 5   m p 24
 
6Înălţimea spaţiilor de cazare – de la o valoare minimă7 C u l o a r e l e   ş i   s c ă
r i l e   v o r   a v e a   l ă ţ i m e a   m i n i m ă   d e   1 , 4 0   m   ( c a s a   s c ă r i i   v a   f i separată de
culoare)8Echiparea sanitară: duş, cadă de baie, chiuvetă, lavoir,alte articole de
baie9 D o t a r e   c u   m o b i l i e r ,   l e n j e r i e   ş i   c u   a l t e   o b i e c t e   î n   c a m e r e , 10Seif / posibi
lităţi de depozitare a valorilor 1 1 T e l e f a x l a
r e c e p ţ i e 12Încasarea contravalorii serviciilor şi pe bază de cărţi de plată (carduri) î
n faţaclientului1 3 S p a ţ i u   p e n t r u   a l i m e n t a ţ i e :   r e s t a u r a n t ,   s p a ţ i u   p e n t r u   p r e p a r a r
e a   ş i   s e r v i r e a micului dejun, bucătărie complet echipată în apartament, bufet-bar 1 4 B a r
d e z i 15Dotări pentru organizare de întâlniri de afaceri, congrese, recepţii16Alte
servicii cu plată sau gratuite, oferite turiştilor Pentru încadrarea într-o anumită categorie
de clasificare, o structură de primire turistică poate să îndeplinească, pe lângă criteriile
obligatorii şi anumite criterii facultative, legatede prestarea unor servicii suplimentare, care îi
aduc puncte.Pentru încadrarea într-o anumită categorie de clasificare, o structură de primire
turistică poate să îndeplinească, pe lângă criteriile obligatorii şi anumite criterii facultative,
legatede prestarea unor servicii suplimentare, care îi aduc puncte.Serviciile suplimentare care se
pot presta în structurile de primire turistică sunt grupateastfel:
•
Servicii de reparaţii privind obiectele de uz personal, îmbrăcămint
e , încălţăminte, autoturisme, umbrele, geamantane, etc.
•
Servicii de poştă, telecomunicaţii şi publicitate, telefon, poştă, Internet, presă,etc.
•
Servicii personale cum ar fi cele de înfrumuseţare, de întreţinere,
spălătorie,curăţătorie,
•
Închirieri de diverse bunuri complementare serviciilor turistice de bază
•
Servicii de educaţie fizică şi sport
•
Servicii de cultură şi artă
•
D i v e r s e   a l t e   s e r v i c i i ,   c u m   a r   f i   r o o m   s e r v i c e ,   t r a n s p o r t ,   g r ă d i n i ţ ă   c o p i i , sec
retariat, serviciu de multiplicare, procurări bilete tren, avion, rezervări laalte
structuri de cazare, tratamente medicale, comerţ cu amănuntul la unele25
 
mărfuri de bază sau reprezentative din punct de vedere al interesului turistic,schimb
valutar, etc.
•
Servicii gratuite, sub forma unor informaţii diverse sau transmitere de mesaje,adrese, comenzi
pentru taximetre, accesul liber la ziare, reviste, materialeinformative şi de promovare a
unor activităţi diverse, etc
CLASIFICARI INTERNATIONALE

Din pacate nu exista la nivel international un sistem de clasificare standardizat. De aceea putem avea de multe ori
surpriza ca un hotel de 4 stele de pe continentul african sa nu corespunda cu un hotel cu aceleasi stele din tara
noastra. Astfel, din punctul de vedere al adoptarii unui sistem de clasificare, tarile se impart in 3 grupe:

Tarile care nu au niciun sistem de clasificare sunt tari care s-au opus adoptarii unui sistem de clasificare,
pentru ca, spun ele, se opune libertatii pietei: SUA, Australia, Noua Zeelanda, Singapore, Hong Kong, Kenya, Israel,
Columbia, etc. In majoritatea acestor tari notorietatea hotelului este cea care are un rol important in decizia
clientului. In SUA peste 75% dintre hoteluri reprezinta nume arhicunoscute in industria hoteliera. Totusi, si aici este
nevoie de recunoasterea serviciilor, existand clasificari neoficiale: standard, comercial si de lux sau o alta clasificare:
simplitate, confort ridicat si rafinament, indeajuns pentru a oferi o idee asupra serviciilor.
Hotel Plaza, New York, 800$ /noapte - cazare camera dubla, theplaza.com

Tarile cu sisteme neoficiale de clasificare prefera sa lase libertate pietei, deoarece incercarea de introducere a
unui sistem oficial de clasificare nu a avut niciodata vreun rezultat. Cele mai bune exemple sunt Anglia si Danemarca,
in prima clasificarile fiind realizate de doua asociatii iar in Danemarca de o revista de profil.

Hotel Savoy, Londra, 550 lire/noapte - cazare camera dubla, fairmont.com/savoy

Tarile cu sisteme oficiale de clasificare proprii au sisteme mai mult sau mai putin detaliate: Italia, Irlanda,
Grecia, Luxemburg, Olanda, Franta, Romania, Belgia, India, etc. Cele mai multe tari folosesc clasificare pe stele, in
limitele 1-5. Cele mai complexe sunt sistemele de clasificare din Franta si India. In Franta incadrarile existenta sunt: 4
stele lux, 4 stele, 3 stele, 2 stele, 1 stea si categoria 0 stele. In Grecia hotelurile se clasifica pe litere. Astfel, este
aproape imposibil sa se faca o comparatie exacta intre hotelurii din tari diferite pe baza stelelor primite. De exemplu,
renumitul hotel Burj al Arab din Dubai clasificat la 7 stele, considerat etalon al luxului este, conform expertilor, pe
aceeasi treapta cu hotelul Ritz din Paris, clasificat la 4 stele plus.  

Hotel Burj al Arab, jumeirah.com Hotel Ritz, Paris, ritzparis.com

cazare camera dubla/noapte: 1200 Euro cazare camera dubla/noapte: 800 Euro

Cele mai renumite grupuri hoteliere internationale: 

- InterContinental Hotels Group (Windsor, Berkshire, England), cu un numar aproximativ de 540.000 de camere si
3700 de hoteluri;
- Marriott International (Washington, D.C. USA), cu un numar aproximativ de 500.000 de camere si 2800 de
hoteluri
- Hilton Hotels Corp. (Beverly Hills, Calif. USA), cu un numar aproximativ de 500.000 de camere si 2300 de hoteluri
- Accor (Paris, Franta), cu un numar aproximativ de 480.000 de camere si 4100 de hoteluri

CRITERII DE CLASIFICARE IN ROMANIA

In tara noastra, normele de clasificare in vigoare tin cont de normele utilizate in tarile europene cu turism dezvoltat,
precum si de recomandarile Organizatiei Mondiale a Turismului cu privire la conditiile minime de clasificare pe stele
in tarile europene. Astfel, normele metodologice in vigoare sunt aprobate prin Ordinul MT nr.510/2002 si republicata
in 09.03. 2008, norme considerate printre cele mai detaliate
in comparatie cu alte tari. Conform Normelor Metodologice
structurile de primire turistice se clasifica pe stele si,
respectiv, flori in cazul pensiunilor turistice, in functie de
anumite caracteristici.

In Romania si in multe alte tari clasificarea se face pe baza a

doua criterii majore:
- suprafata si echipamente: suprafata camerelor, echiparea sanitara, mobilier si alte accesorii
- criterii calitative: calitatea mobilierului, serviciile oferite si calitatea acestora,etc.

CRITERII MINIME SI OBLIGATORII

Pentru ca de multe ori ne lovim de un impas cand nu ne sunt oferite serviciile pe care ni le dorim, in conditiile dorite,
este important de stiut, ca indiferent de stelele hotelului, acestea trebuie sa intruneasca anumite criterii minime:

Afisare in locuri vizibile a:

- numerelor de telefon ale conducerii hotelului, ale Ministerului Turismului si ale Autoritatii pentru Protectia
Consumatorului 
- certificatelor de atestare 
- tarifelor de cazare, exprimate in euro

Existenta unor materiale scrise, tiparite in limba romana si in alte doua limbi de circulatie internationala, cu
informatii utile cu privire la:
- instructiuni de folosire a telefonului si tarifele pentru convorbiri interne si internationale;
- lista cu serviciile suplimentare oferite si tarifele pentru cele
cu plata;
- cum se solicita room-service
- lista cu preturile produselor din minibar
- informatii turistice privind zona sau localitatea in cauza
- chestionare pentru testarea opiniei turistilor cu privire la
calitatea serviciilor oferite
- pentru hotelurile de 3, 4 si 5 stele harti cu localizarea
hotelului, iar materialele trebuie prezentate in mape
speciale

Hotelurile trebuie sa aiba firma exterioara, care cuprinde

denumirea hotelului si stelele atribuite, iar cele de 3-5 stele
trebuie sa prezinte firma luminoasa.

In spatiile de cazare si in grupurile sanitare se va asigura

iarna o temperatura minima de 18 grade Celsius iar in
sezonul cald o temperatura maxima de 25 de grade Celsius.

In grupurile sanitare se va asigura in permanenta apa calda si apa rece, iar pardoseala si peretii trebuie sa aiba finisaje
din materiale usor lavabile si de calitate, placi ceramice pana in tavan la 3-5 stele si vopsea sau placi pana la jumatatea
peretului la 1-2 stele.

Servicii de housekeeping zilnice. Lenjeria de pat, prosoapele si halatele trebuie sa fie de culoare alba, trebuie
schimbate dupa fiecare turist, iar daca sejurul este mai lung, dupa cum urmeaza:
- la hotelurile de 4-5 stele lenjeria si prosoapele se schimba la 2 zile, iar halatele la 3 zile;
- la hotelurile de 3 stele lenjeria se schimba la 3 zile iar prosoapele la 2 zile;
- la hotelurile de 1-2 stele lenjeria se schimba la 4 zile iar prosoapele la 3 zile.
Personalul din structurile de primire nu are voie, pentru protectia turistului, sa dea relatii sau informatii cu privire la
sejurul acestuia. Administratia structurii de primire raspunde de paza, siguranta si integritatea bunurilor turistilor.

Turistii pot fi cazati la orice ora din zi sau din noapte in ordinea sosirii lor si in limita locurilor disponibile in cazul in
care nu au rezervare si nu se va face discriminari cu privire la cetatenie, nationalitate, domiciliu, convingeri politice
sau religioase. Unitatile de cazare turistice au obligatia ca in incinta acestora sa pastreze ordine si liniste.

SERVICII SUPLIMENTARE

Pe langa aceste criterii minime si obligatorii, toate unitatile cu activitatea hoteliera trebuie sa ofere o gama
suplimentara de servicii, cu sau fara plata, alegand dintr-o lista oferita de Ministerul Turismului. Astfel:
- Hotelurile de 4-5 stele - minim 18 servicii
- Cele de 3 stele - minim 15 servicii
- Cele de 2 stele - minim 10 servicii
- Cele de 1 stea - minim 5 servicii

Numarul de stele este oferit pe baza unui punctaj:

- pentru hotel de 5 stele 150 puncte
- pentru hotel de 4 stele 120 puncte
- pentru hotel de 3 stele 70 puncte
- pentru hotel de 2 stele 30 puncte.

Acest punctaj se obtine in baza unei evaluari atente a hotelului si se iau in considerarea atat criteriile minime,
criteriile tehnice si de calitate cat si serviciile:
- arhitectura cladirii, cu intrari separate, cu balcoane sau nu, rampa de acces pentru carucioare;
- parcare cu locuri care sa acopere cat mai mult din numarul camerelor;
- holul receptiei cu o suprafata cat mai mare;
- personal calificat, de la usier, la serviciul de protectie si paza;
- servicii de receptie 24 de ore din 24;
- spatiul de cazare iluminat foarte bine, cu cate un sistem individual de iluminare in functie de capacitatea camerei,
mobilat corespunzator cu sisteme tehnologice de calitate (telefon, TV, etc.);
- lungimea patului: minimum 200 cm in cazul hotelurilor de 3, 4 si 5 stele si minimum 190 cm in cazul hotelurilor de
1 si 2 stele;
- existenta ascensoarelor;
- suprafata camerelor; (pentru 5 stele camera trebuie sa aiba cel putin 20 de metri patrati)
- echiparea sanitara, incepand cu grup sanitar propriu si cu articolele din dotare: de la savoniera, la covoare plusate,
uscator de par, papuci de unica folosinta, etc. 
- constructii-instalatii si dotari: restaurant, spatii comerciale si de relaxare, garaje, climatizari, seif, etc.;
- servicii suplimentare: cosmetica, inchirieri masini, spalatorie, etc.;
- spatii de agrement si fitness;

Grand Hotel Continental, 5 stele, Bucuresti Hotel Ramada, 4 stele, Bucuresti

continentalhotels.ro ramadanorth.ro

camera dubla/noapte: aprox. 350 Euro camera dubla/noapte: aprox. 120 Euro
Hotel Trianon, 3 stele, Bucuresti Hotel Zenix, 2 stele, Bucuresti

hoteltrianon.ro hotelzenix.ro

camera dubla/noapte: aprox. 65 Euro camera dubla/noapte: aprox. 30 Euro

ANPC

Din pacate, in tara noastra, putem avea surpriza ca la un hotel de 3 stele sa nu ne bucuram de o climatizare adecvata,
sau lenjeria sa nu fie deloc schimbata pe parcursul unui sejur de 7-8 zile. Acestea sunt situatii care contravin cu
reglementarile in vigoare, si cu siguranta trezesc nemultumiri. De aceea, este datoria noastra de consumatori sa
sesizam la Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorului, anpc.ro, abaterile hotelierilor, pentru o
imbunatatire a serviciilor hoteliere romanesti.