Sunteți pe pagina 1din 9

Etapa VII

Calculul unghiului de convergenta


meridiana

1
7.1. Definirea convergenţei meridianelor în proiecţia Stereografică –
1970 din coordonate geografice ale colţurilor trapezelor.

Unghiul de convergenţă al meridianului (γ), într-un punct dat M’ în planul de


proiecţie Stereo – 70 este unghiul format de tabgenta la imaginea plană a meridianului ce
trece prin punctul considerat, de longitudine λM, cu dreapta M’X’ dusă prin acel punct,
paralelă la proiecţia meridianului central al polului proiecţiei Stereo – 70 , de longitudine
λ0, care se ia ca axă a absciselor OX (figura 7.1 ).

+X long. est.
+X km
Ngo
 tg




xM
M'(xM,yM)
linie caroiaj

lat. nordica
O yM
+Y

F
igura 7.1. Unghiul de convergenţă al meridianului (γ), în planul de proiecţie Stereo – 70
La calculul unghiului de convergenţă al meridianelor (γ), se utilizează atât
coordonatele geografice (φ, λ), cât şi coordonatele rectangulare plane (X, Y) ale
sistemului de proiecţie folosit la întocmirea foilor hărţii şi planurilor. Pentru determinarea
unghiului de convergenţă medie a meridianelor (γ med) în cazul unei hărţi la scara 1:50
000 sau al unui plan la scara 1:5 000, se calculează mai întâi valoarea unghiului de
convergenţă în cele 4 colţuri ale trapezului (1, 2, 3, 4) din care rezultă media aritmetică a
convergenţei meridianelor:
1   2   3   4
 med 
4
Din punct de vedere practic valoarea unghiului de convergenţă medie a
meridianelor (φmed), din cadrul foilor de hartă şi de plan, se poate determina pentru
punctul central (C) al celor 4 colţuri, prin metoda formulelor cu coeficienţi constanţi.
2
Semnul unghiului de convergenţă (  γ) al meridianului punctului dat ce se determină în
funcţie de coordonatele geografice (φ, λ), este pozitiv pentru punctele situate la est de
meridianul central al polului proiecţiei Q0(φ0, λ00 şi negativ pentru punctele situate la
vest. În cazul exprimării unghiului de convergenţă a meridianului în funcţie de
coordonatele rectangulare plane (X, Y), semnul unghiului γ din punctul dat este acelaşi
cu semnul ordonatei punctului respectiv.
 Valoarea unghiului de convergenţă al meridianelor din planul proiecţie

Stereo – 70 creşte în funcţie de diferenţa de latitudine (ΔφQo-C) şi de


diferenţa de longitudine (ΔλQo-C) dintre punctul dat (C) şi punctul
central al proiecţiei (Q0). Pentru calculul unghiului de convergenţă medie a
meridianelor (γmed) din punctul central al foii de hartă la scara 1: 50 000
(figura 7.2), se vor determina mai întâi coordonatele geografice medii ale
punctului central în funcţie de coordonatele geografice ale colţurilor
trapezului cu nomenclatura:
 L-35-53-A-CHIMES FAGET, la scara 1: 50 000;

Figura 7.2. Coordonatele geografice ale punctului central C şi ale colţurilor


trapezului L-35-53-A la scara 1: 50 000.

Coordonatele geografice medii al punctului central C al foii de hartă şi de plan


se obţin cu formulele:
3
  N  S
C  2

  E  V
 C 2

În funcţie de coordonatele geografice (φC, λC) ale punctului considerat C din


mijlocul foilor de hartă şi de plan, se calculează în tabelul 7.1, unghiul de convergenţă
medie al meridianelor (γmed) în cazul trapezului L-35-53-A la scara 1: 50 000, care
cuprinde următoarele etape de rezolvare:

A. Calculul diferenţelor de latitudine şi longitudine dintre punctul dat şi punctul


central al proiecţiei.

Pe baza coordonatelor geografice ale punctului central C(φC, λC) şi ale polului
proiecţiei Stereo – 70 Q0(φ0, λ0) înscrise în tabelul 7.1, se calculează mai întâi diferenţele
de latitudine şi longitudine folosindu-se relaţiile:
Q0 C  C  0
Q0 C  C  0
Deoarece diferenţele de latitudine şi longitudine depăşesc valoarea 10’00’’, se
introduc în formulele de calcul ale unghiului de convergenţă a meridianului din planul
f  Q'' 0 104
tangent al proiecţiei Stereo – 70 valorile f şi l exprimate prin relaţiile: şi
l   10
'' 4
Q0
.

B.Calculul unghiului de convergenţă în planul tangent al proiecţiei Stereo – 70


(γ’’tg), în funcţie de coordonatele geografice.

În procesul de calcul al unghiului de convergenţă al meridianelor se obţine mai


întâi valoarea unghiului (γ) din planul tangent al proiecţiei Stereo – 70 cu formula:
 tg''  [ 01 ]  l  [ 11 ]  f  l  [ 21 ]  f 2  l  [ 31 ]  f 3  l  [ 03 ]  l 3  [ 13 ]  f  l 3 ,
în care:
 γ’’tg – unghiul de convergenţă în planul tangent al proiecţiei
Stereo – 70;
 f, f2, f3 şi l, l3 – valorile numerice obţinute în funcţie de diferenţele de
latitudine şi longitudine;
     
 01, 11, 21, 31, 03, 13 - coeficienţii constanţi ce s-au calculat în funcţie de
coordonatele geografice din planul de proiecţie tangent la elipsoid, în punctul
central al proiecţiei Q0(φ0, λ0) în baza expresiilor:
1 5 1
 01  sin 0 ;  11  cos 0 ;  21  02 sin 0 ;  31  cos 0
2 4 24
1 1
 03  t0 cos3 0 (1  902 );  13   cos3 0 (1  2t02 )
12 24

4
Valorile numerice ale coeficienţilor constanţi (γij) înscrise în tabelul 7.1 s-au
 104 
 ''    ''
calculat în urma multiplicării formulelor de mai sus cu factorul:    ,
unde:

 i = exponentul lui f = Δφ’’· 10-4


 j = exponentul lui l = Δλ’’· 10-4
1
 104 
[ 01 ]  sin 0      ''  sin 0 10  0, 719339281334 10  7193,3980
4 4

  '' 
11
1  104  1 108 1 108
[ 11 ]  cos 0      ''  cos 0  2   ''  0, 69465837046   168,3899
2   ''  2  '' 2  ''
2 1
5  104  5 1012 5 1012
[ 21 ]  02 sin 0      ''   02 sin 0  3   ''  02 sin 0  2 
4   ''  4  '' 4  ''
5 1012
 0, 003251677  0, 71933980034  2  0, 068722
obţinându-se: 4  ''

În baza termenilor din formula de calcul cu coeficienţi constanţi (γij) a unghiului


de convergenţă al meridianelor, rezultă valoarea unghiului din punctul central al foii de
hartă şi de plan (tabelul 7.1).

C. Calculul unghiului de convergenţă în plan secant al proiecţiei Stereo – 70 (γ’’sec)


în funcţie de coordonatele geografice.

Unghiul de convergenţă al meridianelor din planul secant al proiecţiei Stereo – 70


(γ’’tg) se obţine prin înmulţirea valorii numerice a unghiului de convergenţă din planul
tangent (γ’’tg) cu modulul sau cu coeficientul de scară C = 0,999 750 000 (tabelul 7.1):
γ’’sec = γ’’tg· 0,999 750 000
care se exprimă mai întâi în secunde, apoi în grade, minute, secunde şi părţi de secunde cu
3 zecimale.

În funcţie de scopul lucrării, valoarea unghiului (γ) se calculează cu o precizie


cuprinsă între  0’’,1 şi  0’’,001.

7.2. Calculul unghiului de convergenţă al meridianelor în funcţie de


coordonatele rectangulare plane Stereo – 70.

Pentru verificarea modului de calcul al convergenţei coordonatelor geografice ale


punctului central al foii de hartă cu nomenclatura L–35–53–A la scara 1: 50 000, se
5
determină valoarea unghiului γ’’tg în funcţie de coordonatele rectangulare plane Stereo –
70 ale colţurilor trapezului respectiv (figura 7.3).

Figura 7.3. Coordonatele rectangulare plane ale punctului central C şi ale colţurilor
trapezului L–35–53-A la scara 1: 50 000.

Pe baza coordonatelor rectangulare plane Stereo – 70 ale celor patru colţuri ale
trapezului (figura 7.3) se determină coordonatele punctului central C din planul secant
(Xsec, Ysec):
X1  X 2  X 3  X 4
X SEC 
4
Y Y Y Y
YSEC  1 2 3 4
4
iar în tabelul 7.2 se efectuează următoarele operaţiuni de calcul:

A. Calculul coordonatelor rectangulare plane ale punctului dat din planul tangent al
proiecţiei Stereo – 70.

În funcţie de coordonatele rectangulare plane ale punctului dat din planul secant al
proiecţiei Stereo – 70 (Xsec, Ysec) înscrise în tabelul 7.2. de efectuează anularea translaţiei
de +500 000,000 m pe abscise şi ordonate şi trecerea coordonatelor în planul tangent prin
multiplicarea lor cu coeficientul de revenire C’ = 1,000 250 063, obţinându-se:
XTG = C’(Xsec – X0)
YTG = C’(Ysec – Y0)
Cele două valori obţinute în cazul punctului C se exprimă mai întâi sub forma:

X = XTG· 10-5
Y = YTG· 10-5
6
apoi se introduc prin valorile X, X2, şi Y, Y2, Y3 în formulele de calcul cu coeficienţi
constanţi, ale convergenţei meridianelor.

B.Calculul unghiului de convergenţă în planul tangent al proiecţiei Stereo – 70 (γ’’tg)


în funcţie de coordonatele rectangulare plane.

În cazul determinării convergenţei meridianelor în funcţie de coordonatele


rectangulare plane ale punctului dat se aplică formula:
 tg''  [ 01 ]  Y  [ 11 ]  X  Y  [ 21 ]  X 2  Y  [ 31 ]  X  Y ( X 2  Y 2 )  [ 03 ]  Y 3
în care:
γ’’tg – unghiul de convergenţă din planul tangent al proiecţiei
Stereo – 70;
X, X2 şi Y, Y2, Y3 – se exprimă pe baza relaţiilor de mai jos în
funcţie de coordonatele rectangulare plane ale punctului dat;
 01 ,  11 ,  21 ,  31 ,  03 - coeficienţi constanţi care s-au calculat în funcţie de
coordonatele geografice pentru planul de proiecţie tangent la elipsoid în
punctul central al proiecţiei Q0(φ0, λ0) cu ajutorul relaţiilor:
t0 1 t
 01  ;  11  2
(1  2t02  02 );  21  0 2 (3  4t02  502 );
N0 2 N0 4 N0
t0 t
 31  4
(1  8t02  8t04 );  03  0 3 (3  4t02  502 );
8N0 12 N 0
1
 13   (3  8t02  8t04 ).
8 N 04

Valorile numerice ale coeficienţilor constanţi ( ij ) înscrise în tabelul 7.2
s-au calculat pe baza coeficienţilor de mai sus care s-au multiplicat cu factorul (105)i+j· ρ’’,
unde i este exponentul lui X, iar j este exponentul lui Y în vederea
exprimării unghiului γ în secunde sexagesimale astfel:
t0 tg0 1, 035530314
 01    (105 )i  j   ''   105  206264,8062471  3342,976747
N0 N0 6389319, 330
1 1
 11  2
(1  2t02  02 )  (105 )i  j   ''  (1  2t02  02 )  (105 ) 2   ''  79,52553
2 N0 2 N 02
În tabelul 7.2 se prezintă valorile numerice ale unghiului de convergenţă al
meridianelor γ’’tg din punctul central al foilor de hartă şi de plan ce s-au calculat în funcţie
de coordonatele rectangulare plane Stereo – 70.

C. Calculul unghiului de convergenţă al meridianelor în planul secant al proiecţiei


Stereo – 70 (γ’’sec) în funcţie de coordonatele rectangulare.

Pentru obţinerea unghiului de convergenţă al medianelor în planul secant al


proiecţiei Stereo – 70 se efectuează înmulţirea unghiului de convergenţă al meridianelor
γ’’sec din planul tangent cu coeficientul de scară C = 0,999 750 000 (tabelul 7.2) astfel
7
 ''sec   ''tg  C
:
Valoarea unghiului (γ) se exprimă mai întâi în secunde apoi în grade, minute,
secunde şi părţi de secunde cu 3 zecimale în limitele unei erori de determinare de la 
0’’,1 până la  0’’,001.

7.3. Întocmirea schemei declinaţiei magnetice a convergenţei


meridianelor şi a abaterii medii a acului magnetic.

În funcţie de valorile declinaţiei magnetice a convergenţei medii al meridianelor


şi de abaterea medie a acului magnetic, din punctul central al foii de hartă, la scara 1:
50 000 se construieşte schema grafică a elementelor respective care se foloseşte la
orientarea hărţilor în teren şi la determinarea azimutului magnetic.
Declinaţia magnetică (δ) este unghiul format de meridianul magnetic cu
meridianul geografic. În funcţie de poziţia fixă a meridianului geografic dintr-un punct
oarecare faţă de poziţia variabilă a meridianului magnetic din acelaşi punct, declinaţia
magnetică poate fi estică (δe) sau vestică (δv).

meridianul
geografic

v e

Figura 7.4. Declinaţia magnetică


Datele privind valorile declinaţiei magnetice depind de variaţiile în spaţiu şi în
timp ale câmpului magnetic terestru. Variaţiile în spaţiu denumite şi variaţii geografice
depind de poziţia pe glob a punctului respectiv. Variaţiile în timp au un caracter periodic,
fiind seculare, anuale, lunare şi diurne.
Convergenţa medie a meridianelor (γmed) se consideră aceeaşi pentru toată foaia
de hartă fiind calculată în funcţie de coordonatele geodezice sau rectangulare ale punctului
central al punctului considerat. În funcţie de poziţia punctului dat faţă de meridianul
punctului central al proiecţiei Stereo – 70 de longitudine λ0 = 25, semnul unghiului (γ) de
convergenţă a meridianelor este pozitiv pentru punctele situate la est şi negativ pentru
punctele situate la vest.

8
x x x

linie caroiaj

linie caroiaj
 

linia veticala a caroiajului rectangular



C C

x' x' x'

Figura 7.5. Unghiul de convergenţă meridiană în proiecţia Stereo – 70


Abaterea acului magnetic D faţă de linia verticală a caroiajului rectangular se
calculează în funcţie de valorile unghiului de declinaţie magnetică δ şi ale unghiului de
convergenţă al meridianelor γ. Pentru teritoriul ţării noastre se ţine seama de valorile
declinaţiei magnetice estice δe şi de valorile pozitive ale unghiului de convergenţă a
meridianelor  γ (figura 7.6).
În funcţie de valoarea celor 3 unghiuri (δ, γ, D) obţinute pentru punctul central al
foii de hartă L – 35 – 81 – C la scara 1: 50 000, din judeţul Galati se construieşte schema
celor 3 direcţii (figura 7.6.) considerându-se următoarele valori calculate:
m e rid ian g eo g rafic

m e rid ian g eo g rafic

m erid ian g eog rafic

D
 e e D  D
 e

C C C

Figura 7.6 Abaterea acului magnetic faţă de caroiajul rectangular


Pe baza unghiului (D) care din punct de vedere practic se citeşte pe cadranul
busolei atunci când se aşează acul busolei sau al declinatorului în lungul unei linii verticale
a caroiajului rectangular, se obţine orientarea hărţii pe teren. Deci pentru ca direcţia
cadranului geografic de vest sau de est al hărţii să se suprapună cu direcţia meridianului
magnetic, adică pentru realizarea orientării hărţii pe teren, trebuie să se citească pe busola
sau declinatorul aşezat de-a lungul unei linii verticale de caroiaj valoarea calculată:
9

S-ar putea să vă placă și