Sunteți pe pagina 1din 9

Orientari teoretice

Psihologia, ca disciplină separată a filozofiei, a apărut în a doua jumătate a


secolului al XIX-lea. În mod normal, se consideră că nașterea sa a coincis cu
inaugurarea laboratorului de investigații în psihologie creat de Wilhelm Wundt în
1879.

Din acel moment, au început să apară diferite abordări ale psihologiei, dintre
care multe au apărut ca o reacție la restul. Acestea sunt următoarele.
Orientari teoretice


Structuralism-Wilhelm Wundt
1) Perspectivă reducționistă
2) Descompunerea proceselor mentale in componente elementare
3) Metoda folosita - Introspectia

Functionalismul-William James
1)Teoria evolutionista a lui Darwin
2)Respingerea abordarii strusturaliste
3)Se concentreaza pe intelegerea proceselor mentale, scopul constiintei si a
comportamentului
Orientari teoretice


Psihanaliza și psihodinamica- Sigmund Freud
1)Inconstient, preconstient, constient/ eu, supraeu, sine
2)Hipnoza
3)Interpretarea manifestarilor simbolice

Behaviorismul- Watson, Pavlov
1)Studiaza comportamentul exterior (conduita)
2)Omul concret, real solicitat si determinat de mediul natural si social in care
traieste
3)Studierea relațiilor care sunt create între stimuli și răspunsuri.
Orientari teoretice


Gestaltismul- Gestalt
1) Intregul este intotdeauna diferit decat partile din care este alcatuit
2) Atributele intregului nu sunt deductibile din analiza separata a partilor

Umanismul- Abraham Maslow
1) Conceptul despre actualizarea sinelui
2) Etică și conceptul ființei umane
3) Oamenii trebuie sa fie fericiti
Behaviorismul


Behaviorismul este un curent în psihologie, care consideră drept obiect
exclusiv al psihologiei comportamentul exterior, fără a se recurge la
mecanismele cerebrale ale conștiinței sau la procesele mentale interne. În
limba română se folosește uneori și sinonimul comportamentism

Dupa psihanaliza, s-a trecut gradat de la cercetarea proceselor mentale
invizibile, la studiul comportamentelor ce puteau fi observate direct. Această
abordare, cunoscută sub denumirea de behaviorism, a revoluționat știința
psihologiei și a rămas curentul dominant pentru următorii 50 de ani

Edward Lee Thorndike, I.M. Secenov, Ivan Petrovici Pavlov
Behaviorismul


În 1898 Thorndike a realizat o serie de experimente ce vizau modul de învățare
al animalelor.

Comportamentele urmate de o întărire pozitiva (recompensa) se vor repeta, iar
cele urmate de o întărire negativă ori fără întărire nu vor fi învățate și se "pierd".

În 1906 psihologul rus Ivan Petrovici Pavlov, care caștigase cu doi ani în urmă
premiul Nobel, formulează unul dintre principiile celei mai importante ale
învățării. Acesta investigase procesele digestive la caini.

Apare termenul de condiționare clasică (sau pavloviană), în care organismul
asociază un stimul cu un altul. Acesta va reacționa la un al doilea stimul, asociat
cu primul, într-un mod similar cu reacția față de primul stimul.
Behaviorismul traditional


1913 John B. Watson a publicat lucrarea "Psychology as the Behaviorist
Views It." Scopul acesteia redefinire a psihologiei ca "ramură pur
experimentală și obiectivă a științei naturale ". Scopul teoretic al acestei științe
este predicția și controlul comportamentului. Noua strategie propusă
presupunea variația stimulului din mediu, observarea reacției organismului
la această schimbare.

J.B. Watson, psihologia ar trebui să-și schimbe scopul, să nu se mulțumească
doar cu descrieri și explicații asupra realității psihice, ci să formuleze legi ale
comportamentului pentru a putea întemeia acțiunea omului în cadrul natural.
Neobehaviorismul


Burrhus Frederic Skinner, un psiholog american care a început studiul învățării la
animale în anii 1930.

"cutia lui Skinner" folosită pentru testarea animalelor.

Skinner susținea că principiile învățării explică nu doar comportamentul animalelor
de laborator, ci și pe cel al oamenilor care asimilează sau își modică
comportamentul.

Toate comportamentele sunt modelate de patternuri complexe de întăriri venite din
partea mediului, un proces ce poartă numele de condiționare operantă. Această
perspectivă l-a făcut pe Skinner cel mai controversat, dar în același timp și cel mai
influent și mai marcant psiholog al secolului XX, conform anchetelor publicate în
American Psychologist
Concluzii


Behaviorismul este un curent dinamic, bazat pe psihologia experimentala

Reactii de tip-stimul raspuns

Principiile actuale si aplicabile

Omul este viu, dinamic, concret, real

S-ar putea să vă placă și