Pleura

Sunt membrane seroase care invelesc plamanii si tapeteaza peretii custii toracice. Exista 2 pleure
independente una de cealalta, cate una ptr fiecare plaman. Ca orice seroasa a organismului, este fm din
pleura viscerala si parietala.

Pleura viscerala
Inveleste supraf plam in intregime exceptie facand hilul pulmonar si radacina de insertie al liga pulmonar
unde pleura viscerala se reflecta prin continuitate cu peura mediastinala. La niv scizurilor pleura
patrunde pana in profunzimea planului fisural separand lobii printr.o dubla foita realizandu.se in acest
fel individualitatea lobilor pulmonari.
Rapoartele pleurii viscerale sunt aceleasi cu a am p care ii inveleste.

Pleura parietala.
Tapeteaza cavitatea in care sunt continuti plamanii si prezinta aceleasi portiuni ca si fetele plamanului.

Pleura costala. Tapeteaza fata mediala a costelor, a spatiilor intercostale, post patrunde in santurile
pulmonare sau santurile costovertebrale nivel la care se continua cu pleura mediastinala iar ant
tapeteaza fata mediala a cartilagiilor costale si apoi se insinueaza post fata de stern. Rapoarte. M
intercostali interni si intimi, m transvers toracic, vasele toracice interne, pachetele vasculonerv
intercostale, sist venelor azigos si lantul simpatic toracic. Intre pleura costala si peretii custii toracice
exista fascia endotoracica care este tesut celular condensat prin interm careia pleura adera de peretii
toracici

Pleura diafragmatica. Mai subtire decat cea costala in partea dreapta. Acopera foliola dr diafragmatica
pana la marg dr a v cave inf si portiunea musculara adiacenta. La stg acopera 2/3 posterolat ale foliolei
stg si port musculara adiacenta. La ,ocul unde pleura costaka se cont cu pl diafragmatica se form recesul
pleural costodiafragmatic.

Adedsea cele 2 recezuri sunt unite prin ligam lui Molosov. La niv pediculilor pulmonari pleura
mediastinala se reflecta spre fetele mediastinale continuandu.se cu pleura viscerala si form astel teaca
seroasa a pediculului pulmonar. In felul acesta apar ligam triunghiulare sau pulmonare. Aceste ligam se
form prin relectarea pleurei de pe venele pulmonare inf si dp vasele limfatice cuprinse intr.o stroma
conjunctiva spre fata mediala a plamanilor unde se cont cu pleura viscerala. Si la dr si la stg ligam sunt
dispuse in plan frontal la limita dintre mediastinul ant si cel post si se intind intre gilul pulmonar si
diafragm. Fiecare ligam triungh prez 2 fete ant si post, 3 margini lat sau pulmonara, mediala sau
mediastinala, si inf sau diafragmatica, iar varul trunchiat coresp pedicului pulmonar si in special venelor
pulmonare inf. Domul sau cupola pleurala. Este port cea mai inalta a peuei parietale are inveleste
plamanului si este sit cu aproximatie la 5 cm deasupra costei 1 si la 2,5 cm deaspra claviculei. Aceste
domleural este atadat de schelet prin aparaul suspensor al pleurei al lui Seabileau. E fm din ligam
vertebro pleral, ligam transverso pleural, ligam coso pleural si m scalen ant si m scalen minim sau al lui
Wisleau sau al lui Albinus.
Recesurile pleuale. Reprez sinusurile care se form in torace la unirea celor 3 foite componente ale
plaurei parietale.
Recesul costo mediastinal ant coresp liniei de reflexie ant a peurei costale cu pleura mediastiala si se
intinde de la articultia sterno clavic la al 7 cartolagiu costal de unde se cond cu recesul
costodiafragmatic.
Recesul costo diafragm se intinde antero post de la unghiul xifo costo doafragmatic la al 7 cart costal
pana la coloana verte ala toracala in dreptul colului coastei 12. Aceste reces ocupa sinusul costo
diafragmatic si este separat de acesta prin tesut celular lax numit tesut subpleural ce permite
mobilozarea si decolaa cu usurinta a acestui fund de sac
Recesul costo mediastinal post sau laterovertebal, este sit in santurile costovert sau pulmonare de la coll
coastei 1 si pana la el de.al 12 spatiu intercostal.

Notiuni de anatomie functionala ale arborelui bronhic.

Bronhiile principale dr si stg la niv hilului pulmonar se impart cea dr in 3 bronhii lobare si cea st in 2 br
lobare, br lobare ventiland lobii pulmonari. Br lobare sunt scurte, cilindrice, rigide, si formate din plagi
carilaginoase. Lobii pulmonari se definesc k fiind unitati anatomice macroscopice acoperite la ex de
pleura viscerala si care poseda un pedicul bronhovasc si nervos legat de pedicull pulmonar principal.
Bronhiile lobare se impart in br segmentare care Sigura ventilatia segm pulmonare. Bronhiile
segmentare sunt scurte de la. Ativa mm pana la cel mult 1,5 cm, nu dau colaterale, astel k este de tip
terminal. Aceseta sunt fm din placi cartilaginoase.
Segm pulmonar este o unitate anatomica deoaree repr o po din paren himul pulmonar tributara unei
bronhii si are este separata total de alte portiuni ale aceluiasi lob. Este o unitate functionala deoarece
fiecare segment prezinta bronhie, artera, vene, limfatice si nervi proprii, si este o unitate anaomo
patologica ptr k s.a obs ca majoritatea proceselor inflamatorii au tendinta de a se licaliza in anumite
portiuni ale lobului pulmonar si de a nu ocupa tot lobul.
Bronhiile segmentare se ompart in br subsegm care sunt cate 2, iar acestea se impart in bronhiole.
Bronhiolele patrund in lobulii pulmonari. Din romhiole se despreind 50 pana la 80 bronhile respiraorii
sau acinoase. De fiecare bronhiola acinoasa este suspemdat acinul pulmonar. Acestia sunt mici saci
oboizi sau piramidali se 1 pana la 2 mm latime. Bronhiolele acinoase initial se ingustaza, apoi prezinta o
dilatatie care poara denumirea de vestibul din care se desprind 4-5 conducte aleolare care se termina in
fund de sac numit infundibulul plmonar. Analele alveolare si infundibulul pulm sunt tapetate cu alveole
pulmonare. Acestea sunt cam 250 pe mm patrat ceea ce in 4 miliarde ptr fiecare plaman realizand in
acest mod o supraf respiratorie cuprinsa intre 80 si 130 m patrati.
 Membrana alveolo Pulmonara sau complexul alveolo capilar. Are o grosime de 1 micron si dinspre
cavitaea alveolara spre capilarl sangui, acest complex este fm din urmatoarele stucturi epiteliul alveolar,
membr bazala alveolara, suvstanta fundamentala dintre cele 2 membr bazale alveojlara si capilara,
membr bazala a capilarului si endoteliul capilarului.
Alveolele pulmonare sunt incluse in substanta fundamentala reticulo elastica si colagena ce form
septurile inter alveolare. In aceste septuri este cuprinsa si reteaua de capilare peri alveolare
Stroma plamanilor. Este tesut conjuncivo elastic. Unul este sit la supraf plamanilor unde form o lama
continua nmit membrana subpleuala acoperita de pleura viscerala si al doilea este sit la niv hilului care
in fell acesta patrunde in plaman pe la niv hilului cu vasele dr sg si cu tes conj mediastinal insotind
arborizatiile bronhice, ramificatiile art pulmonare in int lobilor si segmentelor. Nu insoteste bronhiolele
lobulare, insotind numai ramura arteriala intalobulara. Intre septele interalveolare si acest tesut
conjuctivo elasic NU sunt legaturi.

Vasclaizatia plamanilor
Vasc functioala sau vasc publica a lui Luscha
1 asigura functia respiratorie
2 prez mica circulatie fiind asig de art pulmonare si v pulmonare

Artera pulm de la niv hilului prez o distributie caracteristica ce urmareste toate ramificatiile bronhiilor
pana la niv lobului plmonar incepand cu bronhia subsegmentara, cuplul bronhie artera este inseparabil
daorita unei teci conjunctive. La niv lobulului dau arterele lobulare din care se desprind ramuri
colaterale si ramuri terminale care corm reteaua capilara peri alveolara.

Venele pulmonare. La niv plamanlui exista 3 retele venoase repr de  capilare alveolare si capilarele
retelei bronhice care se anasomozeaza si form vene lobulare. Acestea se anasomoeaza intre ele si form
vene perilobulare  sit la periferia lobulului iar din acestea se form venele interlobulare situate in spatiile
interlobulare. A 2 retea este cea capilarobronhica sit in jurul bronhiolelor respirairoo din care se form
venele bronhopulm, iar cea de 3 retea este cea sperf a plam din care se form v pleuropulm. AceaStea
impr cu ele bronhopulm se varsa in v interlobulare. V interlobulare se anastomozeaza si fm trunch
venoase dispune in axul i terconj interlobular din acre vor zlta cele 4 v pulmonare
V pulmonare drepte. Cea sup este elem cel mai ant de la niv hilului pilmonar drept. Are un diam de 16
mm, aduna sg venos din lobii sup si mijl. Raacinile ei unindu.se de obicei in afara hilului. Coboara oblic
spre medial, si post de v cava sup, patrunde in pericardul fibros si se termina in peretele post al atr stg.
V pulm dr inf are un diametru de 14 mm, este el mai inf element de la niv hilului pulmonar dr
V pulm stg. Sea sup se considera k se form prin 3-4 radacini. Este sit ant fata de artera fiind si elem cel
mai ant al edicululuo pulmonar stg in portiunea lui mediastinala. Coboara oblic la dr, post de trunchiul
pulmonar, strabate pericardul fibros si se termina in peretele post al atriulu stg.
V pulmstg inf este asemanatoare cu cea dp drepta.

Vasc nutritiva sau particulara a lui Luscha. Asigura nutritia plamanilor art bronhice isi au originea in aorta
descendenta toracica fie separat si sunt cel mai frecvent 3 fie pot privenii dintr.un trunchi comun si sunt
ptr plamanul dr una si ptr plamanul stg 2.
Traiectul lor. Merg inf lateral si spre post spre fata post a bronhiei principale coresp asezandu.se post de
bronhie impreuna cu venele bronhice si nervii plamanului. Odata patrunse in plaman se divid ca si
bronhiile dar ajung numai pana la niv lobulilor pulmonari. Lobulii pulm primesc sg doar din ramif
arterelor pulmonare.
Venele bronhice aduna sg venos din tesutul interstitial, brinhiile supra lobulare, noduli limfatici si peretii
vaselor pulmonare. Urmeaza traiectul invers arterelor, fm 1 pana la 3 trunchiuri venoase sit post
bronhiilor principale si se varsa la dr in v azigos si la stg in v hemiazigos

Limfaicele plamanului
Limfa plamanului are o dubla origine. Din plasma interstitiara si din continutul vaselor functionale
extravazat in timpul inspirului. Punctul de plecare este reprez de peretele alveolelor pulmonare unde se
form capiare limfatice se anastomozeaza, form plexul limfatice inter acinoase care se anastomozeaza fm
plexul perivascular si pexul peribronshic. Ambele dispuse on selturile interlobulare. Se fm astfel vasele
limfatice ale plamanilor care merg impreuna cu pediculii peribroncovasc fm in final 2 reele limfatice. Una
peribroncovasc profuda si cealalta pleurala superf.

Nodulii limfatici sunt intrapulm pe traiectul pediculilor peribroncovasc si sit la niv lobilor pulmonari si
nodulii hilari sit in hilil pulmonar in vecinatatea bronhiei. Nodulii limfaici traheobronhici care se impart in
sup dr si stg, sit desupra bronhiei principare coresp si inf situati intre bifurcatia traheei si a trunchiului
pulmonar.

Teritorializarea limfatica a plamanilor

Pt plamanl dr. Dpdv limfatic este imparyit intrun terit sup care aduna limfa din reg antero med a lobului
sup si o varsa in noduloo laterotraheali drepti si de aici in nodulii marii vene azigos.
Un teritoriu mojl are aduna limfa din reg post a lobului sup si din lobul mijl si din segm apical al lobului
inf si o varsa in nodulii laterotraheali drpti si intertraheo bronhici.
 Un terit Inf care cuprinde limfa reg bazale a lobului inf si oe care o varsa in nodukii intertraheobrongici.
Pt plamanul stg exista un terit sup are aduna limfa din reg apicala a lobului sup si o varsa in nodulii
laterotraheali. Un terit mijl cuprinde limfa reg bazale a lobului sup si reg sup si mil a lobului inf si o varsa
in nodulii laterotraheali stg si intertraheobronhici. Un terit inf care cprinde limfa reg bazale a lobului inf
pe are o varsa in nodulii intertraheobronhici si in nodulii plamanlui drept.

Inervaria plamanilor. Este din n vag prin n plmonari a caror origine este din n vag intre orig n recurenti si
niv v pulmonar.  Fm 2 plexuri dr si stg diapuse ant dar in special post de bronhia principala. Din lanturile
simpatice toracice de la al 2 pana la 4 gangl simpatic toraic si se considera ca si din angl stelat.