Tendinte de dezvoltare a categoriei de vehicule analizate.

Autoturismele definite ca fiind autovehicule destinate transportului de persoane,

avand o capacitate de cel mult opt locuri, au stat si stau in permanenta in atentia marelui
public, datorita implicarii lor tot mai intense in viata cotidiana.
Constructia autoturismelor, a elementelor componente, se perfectioneaza
permanenet, urmarindu-se imbunatatirea performantelor de dinamicitate sau franare, a
performantelor de economicitate, de stabilitate si de confort, de securitate activa si
pasiva, etc. Domeniile de actiune s-au extins asupra tuturor partilor componente ale
autoturismelor si se aplica cele mai noi si eficiente solutii de imbunatatire sau schimbare
a acestora.
Astfel motoarele autoturismelor au beneficiat de o atentie deosebita, eforturile de
sporire a performantelor lor fiind indreptate pe mai multe directii: cresterea
performantelor de functionare si constructive prin gestionarea electronica a regimurilor
de functionare, reducerea consumului de combustibil, marirea puterii, reducerea
costurilor de fabricatie, reducerea emisiilor nocive din gazele evacuate, realizarea de
motoare cat mai noi si fiabile, mai usoare si cat mai compacte. Se remarca tendinta de
aplicare tot mai frecventa a injectiei de benzina multipunct, ca si dezvoltarea motoarelor
cu aprindere prin comprimare, datorita consumului specific de combustibil cat mai redus
in comparatie cu motoarele cu aprindere prin scanteie. Perfectionarea acestor motoare
privind reducerea zgomotului, a poluarii a pornirii usoare pe timp friguros a facut
progrese remarcabile si le-a asigurat cresterea ponderii proprii in detrimentul motoarelor
cu aprindere prin scanteie.
Folosirea supraalimentarii prin diferite procedee este tot mai des intalnita la
motoarele de autoturisme, acestea asigurand cresterea puterii si momentului motor
maxim, cu scaderea turatiilor corespunzatoare si a consumului de combustibil. Reducerea
dimensiunilor de gabarit si a consumului de metal constituie in continuare o sursa de
cercetare permanenta, ea fiind realizata prin fortarea motoarelor cand se dezvolta puteri
tot mai ridicate pe unitatea de cilindree si realizarea cilindreei unitare cu o masa cat mai
mica.
In prezent se fac si eforturi considerabile pentru limitarea emisiei de gaze nocive
prin folosirea unor dispozitive de purificare a gazelor de evacuare sau a unor catalizatori.
Transmisia autoturismelor a constituit si constituie cercetari urmarindu-se prin
solutii constructive propuse, o cat mai buna corelare intre momentul motor activ si cel
rezistent, reducerea consumului de combustibil, sporirea sigurantei si confortului de
conducere. Se constat ca pe langa transmisiile mecanice clasice se folosesc si alte
categorii de transmisii cum sunt cele automate, cele cu variatie continua a raportului de
transmitere, sau, mai nou, cele electrice. La transmisiile mecanice ale autoturismelor sunt
tot mai raspandite cutiile de viteza cu 5 sau 6 trepte de mers inainte, ultima treapta avand
de obicei, raportul de transmitere subunitar, fiind „treapta economica”.
Aparitia cutiilor de viteza cu 6 trepte de mers inainte asigura autoturismelor
performante de dinamicitate si economicitate cat mai ridicate.
Transmisia automata face progrese mai lente datorita costului ridicat al fabricatiei si
al consumului de combustibil sporit in comparatie cu cel al transmisiei clasice. Totusi se
remarca introducerea microprocesoarelor de bord care gestioneaza functionarea
transmisiei automate alaturi de functinarea motorului, a franelor, a directiei, etc. O alta
preocupare tot mai raspandita in special la autoturismele sport, la unele autoturisme de
oras este cea a tractiunii integrale cu folosirea unor diferentiale interaxiale blocabile sau,
mai frecvent autoblocabile, tendinta exista deja in cazul autoturismelor de teren avand ca
efect cresterea confortului de conducere si a sigurantei in exploatare, imbunatatirea
capacitatii de trecere si a stabilitatii.
Amplasarea grupului motopropulsor, longitudinal sau transversal fata sau spate se
face avand in vedere avantajele si dezavantajele pe care fiecare dintre aceste variante de
organizare le are asupra confortului si spatiului destinat pasagerilor, asupra complexitatii
constructiei transmisiei, a modului de organizare a celorlalte sisteme ala automobilului.
Pentru imbunatatirea dinamicii in regim de tractiune autoturismele au fost dotate cu
sistem de control al tractiunii (ASR).
Suspensia autoturismelor a facut obiectul unor studii aprofundate privind
conditionarea reciproca intre pneu, suspensie si calea de rulare. Echiparea autoturismelor
cu suspensii independente pe toate rotile, prin folosirea amortizoarelor hidraulice si
hidropneumatice si a contribuit la marirea confortului, a sigurantei de deplasare si a
stabilitatii. Suspensia mecanica clasica este supusa unor modificari permanente,
urmarindu-se perfectionarea cinematicii sale, a legaturii intre suspensie si structura de
rezistenta a automobilului, a atenuarii socurilor si vibratiilor primite de la roti, a
cinematicii rotilor directoare, a confortului pasangerilor.
Sistemul de franare cunoaste de asemenea, preocupari intense de imbunatatire,
generalizare avand sistemul de franare cu dublu circuit. Autoturismele sunt echipate fie
numai cu frane cu disc, fie cu frane cu tambur la rotile din spate si cu frane cu disc la
rotile din fata. Cunoscandu-se generalizarea franelor autoreglabile, cae compenseaza
automat uzura normala a garniturilor de frictiune si limitatoarele de franare, care
distribuie fortele de franare la puntile autoturismului in functie de incovoierea dinamica a
acestora. Sistemul de franare cu control electronic, asa numitele ABS ( Anty Blocking
System) cunosc o larga utilizare la aproape toate categoriile de autoturisme. De asemenea
se generalizeaza indicatoarele de uzura a garniturilor de frana, franele autoreglabile,
servo-mecanismele de actionare a franelor, comandate de instalatiile specifice.
Sistemul de directi se realizeaza in solutii constructive legate de tipul suspensiei
folosiete, in scopul asigurarii unei cinematici corecte rotilor de directie.
Ca tendinte actuale se remarca cresterea comoditatii de conducere si sigurantei si la
clase mai mici de autoturisme, reducerea efectului de reactii inverse, de la roata spre
volan, asigurarea cresterii sigurantei conducatorului sau pasagerilor in deplasare prin
folosirea air-bag-urilor (frontale sau laterale) si prin folosirea unor volane si axe volan
rabatabile sau telescopice.
Caroseria este aproape in intregime autoportanta. Cercetarile si incercarile efectuate
au condus la realizarea unor caroserii avand coeficienti aerodinamici tot mai coborati.
Datorita otelurilor de inalta rezistenta, cu o limita de elasticitate ridicata, rigiditatea
caroseriei este un factor important in ameliorarea tinutei pe drum a fost mult
imbunatatita. S-au luat masuri de reducerea greutatii proprii prin inlocuirea pieselor din
metal cu pese din metariale plastice sau din materiale compozite. Se imbunatateste
permanent securitatea activa si pasiva pe care autoturismul o poate asigura pietonilor,
respectiv pasagerilor. Insonorizarea caroseriilor a permis reducerea zgomotului.
 Pentru pneurile de autoturisme, in vederea micsorarii energiei absorbite in timpul
rulajului, a amortizarii socurilor, ale cresterii sigurantei si duratei in exploatare se
folosesc noi retete la fabricarea anvelopelor si camerelor de aer, se utilizeaza diferite
profiluri pentru banda de rulare. Se incearca folosirea pneurilor fara aer in interior sau a
unor pneuri care au in interior o solutie speciala (polygel) care vulcanizeaza instantaneu o
perforare a pneului fara sa afecteze performantele pneului si implicit siguranta in
deplasare si confortul in conducere.
Aparatura de bord foloseste tot mai multe circuite integrate cu afisaj numeric,
folosind tehnica fluorescentei in vid sau aceea cu cristale lichide, care prezinta un grad
ridicat de fiabilitate. Aparatura electronica asistata de calculator este de un real folos. La
autoturismele moderne este asigurat controlul electronic al motorului, al sistemului de
franare cu antiblocare al comenzilor cutiei de viteze, al sustinerii al gradului
anticoroziune si a altor sisteme.
In preocuparile specialistilor, un loc central il ocupa si dispozitivele de dirijare ale
autovehiculelor, aparatura de navigare, aparatura de urmarire si afisare a datelor.
In prezent toate firmele mari constructoare de autoturisme dezvolta programe de
cercetare privind cresterea securitatii in deplasare, protectia mediului inconjurator,
reducerea consumului de combustibil dezvoltarea tehnologiilor de fabricare a
autoturismelor si cresterea calitatii acestora, micsorarea costurilor de productie si
respectarea termenelor stabilite pentru toate etapele de conceptie, fabricare si vanzare a
produselor.
Univeristatea din Pitesti
Facultatea de Mecanica si Tehnologie
Ingineria Transporturilor si a Traficului Rutier

TEMA
DINAMICA AUTOVEHICULELOR

Nume Student: Pîrvu Florian – Cristinel

Grupa : 3.1.3