1.

Noţiunea de lege penală

Legea penală este actul legislative adoptat de parlamentul RM care cuprinde nrome
de drept penal ce stabilesc principiile şi dispoziţiile generale şi speciale de drept
penal determină faptele ce constituie infracţiuni şi prevede pedepsele ce se aplică
infractorilor iar în unele cazuri în temeiul şi condiţiile liberării de răspundere şi
pedeapsă penală.
2.Categoriile de legi penale
Legile penale se clasifică conform:
1)În funcţie de rolul pe care îl au în reglementare de relaţie de apărare social
legii penale se clasifică în:
-legi penale generale reprezintă dispoziţii generale din partea generală din Cod
Penal.
-legi penale special reprezintă dispoziţii din partea special din Codul Penal al R.M. şi
codurile special ce reglementează anumite instituţii concrete .(cuprinde norme de
incriminare).
2)În funcţie de durata lor de aplicare legile penale se impart:
-legi penale cu durata nedeterminată (au o stabilitate mare şi prezintă principalul
instrument de luptă împotriva criminalităţii.)
-legi penale temporare (au o anumită dată calendaristică,deci sunt limitate în timp).
3)În funcţie de caracterul lor legile penale pot fi :
-legi penale ordinare – se elaborează în decursul evoluţiei statului.
-legi penale excepţionale –sunt elaborate în cazuri excepţionale.(în caz de război).
3.Scopul legii penale
Legea penală reprezintă principalul mijloc al statului în lupta contra criminalităţii.
Art.2. Scopul legii penale
(1) Legea penală apără,împotriva infracţiunilor,persoana ,drepturile şi libertăţile
acesteia, proprietatea,mediul înconjurător,orînduirea
constituţională,suveranitatea,independenţa şi integritatea teritorială a R.M,pacea şi
securitatea omenirii,precum şi întreaga ordine de drept.
(2) Legea penală are,de asemenea,drept scop prevenirea săvîrşirii de noi infracţiuni.
4.Norma penală: noţiune şi structură
Norma penală este o specie de norme juridice ,care se caracterizează prin
conţinutul şi structura lor specifică ,prescriind reguli de drept penal ,precum şi
sancţiunile aplicabile în cazul încălcării acestora. În doctrină există opinii diferite cu
privire la structura normei penale. Astfel, unii autori consideră că norma penală are o
structură trihotomică, format din ipoteză, dispoziţie şi sancţiune. Alţi autori susţin că
norma penală are o structură bihotomică, formată din dispoziţie şi sancţiune. Analiza
fiecărui element constitutiv,al normei penale permite diferenţierea unor forme
speciale de descriere ,a dispoziţiei şi sancţiunii în actul normativ.
Astfel,sunt cunoscute următoarele tipuri de dispoziţii:
1)Dispoziţii simple care doar numesc fapta infracţională,cu un termen unanim
acceptat,dar nu dezvăluie semnele ei. Art .192 1. Răpirea mijlocului de transport.
2)Dispoziţii descriptive sunt cele care descriu semnele generale ale infracţiunii.
Art.192. Pungăşia.
3)Dispoziţii de blanchetă sunt cele care fac trimite la alte legi şi acte normative.
Art.185
4)Dizpoziţii de trimitere sunt acele care fac trimitere la dispoziţiile altor norme
penale.
Sunt cunoscute 4 tipuri de sancţiuni:
1)Sancţiuni absolut determinate –stabilesc concret mărimea şi categoria pedepsei .
2)Sancţiuni relativ determinate –stabilesc categoria concretă a pedepsei şi limitele
acesteia.
3)Sancţiuni alternative – stabilesc mai multe categorii de pedepse, dintre care doar
una este aleasă de instanţa de judecată. Art. 171(3). Violul
4)Sancţiuni absolut nedeterminate –care nu stabilesc categoria concretă a pedepsei
şi limitele acesteia.
5.Noţiunea,importanţa şi formele intrepretării legii penale.
Interpretarea legii reprezintă operaţiunea ce se efectuează pentru aplicarea normei
de drept şi are drept scop aflarea voinţei legiuitorului exprimat în acea normă.În
literatura juridică există mai multe criterii de clasificare a formelor interpretării legii
penale:
1.În dependenţă de organul interpret distingem : a)interpretare legislativă (hotărîri)
b)interpretarea administrativă
c)interpretare judecătorească
2.După caracterul interpretării distingem: a)interpretare oficială (obligatorie)
b)interpretare neoficială(neobligatorie) se împarte în :
-ştiinţifică(doctrinară)
-profesională
-neprofesională(comună).