VALORIFICAREA ENERGETICA A
DESEURILOR DIN LEMN
REFERAT
INDRUMATOR : INTOCMIT:
Conf.Dr.Ing.CHAMBREE DORINA DAN CRISTIAN
ARAD
2011
Valorificarea deseurilor de lemn
19
Introducere:
Romania avea in 1800, 8.5 mil. Ha de padure, adica 35-45% din teritoriu,
suprafata care s-a redus, continuu, astfel ca in 1974 ajunsese la doar 6.5 mil. Ha
(27% din teritoriu), iar acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic.
Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industriala (cca 6-7%), dar, si
mai mult, defrisare abuziva, iresponsabila si pasunatul excesiv; situatia produce
mari neajunsuri, dat fiind ca posibilitatile de regenerare a padurilor sunt foarte
reduse. De asemenea, un fenomen caracteristic Romaniei este caracterul
“galopant” al uscarii padurilor, datorita depasirii pragului critic al concentratiei de
bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier. Sursa principala de emisie este
activitatea sectorului energetic, cu o pondere de 85% SO2 provenind din arderea
combustibililor cu un continut ridicat de sulf. Energetica in Romania este profilata
pe valorificarea carbunilor inferiori (41.9% la nivelul anului 1991), a pacurii si
gazelor naturale (30.6% in 1991), in timp ce energetica din tarile Europei
Occidentale se bazeaza pe carbune de tip nesulfuros, in proportie de 20.2%, si deci,
emisiile de SO2 sunt de 10-20 de ori mai reduse.
19
• deseuri de lemn provenite din lucrari le efectuate pentru cosmetizarea
oraselor
Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care poate produce
levigat in ani de zile. In timp indelungat, in prezenta apei, datorita ploilor frecvente,
substantele care se gasesc natural in lemn precum acizi, lignina, lignana, acizii grasi
si tanin se dizolva si se intind cu concentratii ridicate. Movilele deseurilor din lemn
retin levigatul pana la saturare. La aceasta etapa, levigatul se deverseaza in mediul
inconjurator si poate avea un efect nefast asupra lui.
Concentratie a
Compus chimic levigatului Apele de canalizare orasenesti
(mg/)
Consum biochimic de
2 970 mg/L 150-250 mg/L
oxigen
19
Apele de suprafata sunt cele mai afectate si poate fi afectata fauna acvatica
extrem de repede. Consumul biochimic in oxigen al levigatului, necesar pentru bio-
degradarea lui, poate fi letal pentru pestii precum pastravi si nevertebrate.
19
Rumegusul este adunat intr-un rezervor. Un dispozitiv de alimentare (13) cu
un surub elicoidal aduce rumegusul pe zona de ardere (8). La acest sistem,
schimbarea calorica se realizeaza trecand prin tuburi care se invart prin motoare
(2-3). Cenusa este evacuata prin suruburi elicoidale (6) pana la rezervorul de
evacuare (5).
Unul dintre pericolele acestui tip de centrala este intoarcerea flacarilor catre
rezervorul de rumegus via tubulatura de alimentare si elice. Pericolul de incendiu
ar putea sa fie imediat in acest caz.
Din acest motiv, s-a pus un dispozitiv numit ecluza care este invartita de un
motor. Realizarea ei este facuta astfel incat alimentarea este oprita in caz de
defectiune electrica: doua din cele patru pale ale ecluzei vor inchide intotdeauna
camera in orice moment.
19
Palele sunt echipate cu cutite la varf astfel incat pot rupe o eventuala aschie
din lemn care ar fi ajuns accidental.
Transformarea in brichete
19
Puterea calorica este comparabila: o tona de bricheta echivaleaza 400 de
litre de motorina.
Transformarea in granule
Utilizate pentru prima data in 1974 in Statele Unite, imediat dupa prima criza
petroliera, granula de lemn numita in tarile anglo-saxone « pellets » se prezinte sub
forma de granule de 6-12 mm diametru si de 10-30 mm de lungime cu o umiditate
de cca. 10%..
19
si combustibil. Deci ar putea sa rezolve problema energiei de uz casnic de 2 ori mai
mult decat situatia acutala in Europa, adica pentru 30 de milioane de case.
Procesul fabricarii propriu zise este o presa care comprima rumegusul la 100
de bar prin un sistem de extrudare. Diferit fata de brichete, presa este mecanica.
Datorita presiunii enorme, granulele ies din presa cu o temperatura de 80°C si sunt
aduse la o sita care are rolul de racire si de eliminarea a prafurilor reziduale. Faza
finala este ambalarea.
19
Pelleti se ambaleaza in saci de 30 kg pentru uzul casnic sau in saci de 1000
kg, mai economici ca sa fie stocati intr-un rezervor echipat de o pompa speciala
pentru alimentare.
Avantaje:
19
• Mai usor de depozitat (pentru aceasta putere energetica, necesita numai o
treima din spatiu de depozitare Se comporte precum un combustibil fluid si
se preteaza bine la automatizare
Dezavantaje:
Panouri MDF
• practic izotrop
19
Panourile de MDF sunt realizate din copacii care nu pot fi valorificati ca lemn ca
a tare si de deseuri din lemn precum talas. Deseurile sunt tocate in prima faza. Se
elimina particulele mai mici de 5 mm si mai mari de 40mm. Dupa defibraj cu abur,
se pulveriza un liant precum melamina-formol, un catalizator si pasta astfel obtinuta
se preseaza la cald, dupa care se usuca.
PAL melaminat
19
Foarte folosit in industria de mobilier, PAL melaminat a reluat o noua viata cu
aparitia stilului « NEOSET » si perfectare tehnologica „ABS”.
Pretul lui atractiv, stilul modern care impuna a inlocuit practic lemnul masiv
pe cel mai mare segment al pietei.
Diferenta fata de MDF este folosirea unor bucati din lemn aglomerate cu o
rasina naturala sau artificiala si acoperite de o foita de melanina realizata din
produse pe baza de formol generatoare de probleme asupra sanatatii precum s-a
observat si in cazul MDF-ului.
Putem spune ca acest tip de reciclare este mai mult o cerinta a pietei decat
un mijloc de a valorifica deseurile din lemn avand un bilant de mediu destul de slab.
Industria avicola
Talasul de brad si deseurile din lemn sunt folosite pentru procese de afumare a
alimentelor
19
Fabricarea mangalului
Descris la inceputul acestui referat, mangalul mai este folosit pentru uz domestic.
Producerea compostului
19
Tehnologia Colsen
19
40 de grade), in functie de tipul de deseu, intr-o instalatie UASB, prin aceasta
marindu-se eficienta productiei de biogaz si posibilitatea tratarii apei industriale.
19
• NAS – este un tratament de indepartare a nitratilor si a materiilor organice
ANPHOS
NAS
19
NH4 + NO2- -> N2 +H2O
MBR
19
Exemplu de fezabilitate
o 1 kg COD (chemical oxygen demand) poate forma intre 300 – 850 litri biogaz
o Investitie: 7 milioane €
19
o Venituri electricitate: 1.300.000 €/an (80 €/MVh)
Concluzii
Deseurile din lemn pot avea foarte multe destinatii si pot fi folosite mai mult
pentru binele mediului inconjurator decat pentru degradarea lui.
Contrar unor idei preconcepute, deseurile din lemn nu sunt gratuite. Ca sa fie
valorificate, sunt necesare investitii si consum de energie pentru a fi transformate si
folosibile ca materie prima pentru un alt produs sau ca energie.
19
Bibliografie:
o http://www.ecomagazin.ro/deseurile-din-lemn-energie-nevalorificata/
o http://www.ecoghid.ro/stire/deseuri_lemnoase/454.html
o http://en.wikipedia.org/wiki/Wood_fuel
o http://www.wasteonline.org.uk/resources/InformationSheets/Wood.htm
o http://en.wikipedia.org/wiki/Beehive_burner
o http://en.wikipedia.org/wiki/Biofuel#Energy_from_bio_waste
19