Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA AUREL VLAICU ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTARA,TURISM SI


PROTECTIA MEDIULUI

VALORIFICAREA ENERGETICA A
DESEURILOR DIN LEMN

REFERAT

INDRUMATOR : INTOCMIT:
Conf.Dr.Ing.CHAMBREE DORINA DAN CRISTIAN

ARAD
2011
Valorificarea deseurilor de lemn

19
Introducere:

Lucrarea de fata isi propune sa prezsinte cateva solutii referitor la


gestionarea deseurilor din lemn, provenite atat din industrializarea lemnului
cat si din alte activitati. Reciclarea deseurilor din lemn devine extrem de
importanta atat prin prisma pastrarii unui mediu curat cat si prin faptul ca
reciclandu-se o cantitate mai mare de lemn scadem nivelul exploatarilor
foresatiere.

Romania avea in 1800, 8.5 mil. Ha de padure, adica 35-45% din teritoriu,
suprafata care s-a redus, continuu, astfel ca in 1974 ajunsese la doar 6.5 mil. Ha
(27% din teritoriu), iar acum suprafata impadurita a scazut sub optimul ecologic.
Cauzele acestei reduceri drastice presupun poluarea industriala (cca 6-7%), dar, si
mai mult, defrisare abuziva, iresponsabila si pasunatul excesiv; situatia produce
mari neajunsuri, dat fiind ca posibilitatile de regenerare a padurilor sunt foarte
reduse. De asemenea, un fenomen caracteristic Romaniei este caracterul
“galopant” al uscarii padurilor, datorita depasirii pragului critic al concentratiei de
bioxid de sulf pentru ecosistemul forestier. Sursa principala de emisie este
activitatea sectorului energetic, cu o pondere de 85% SO2 provenind din arderea
combustibililor cu un continut ridicat de sulf. Energetica in Romania este profilata
pe valorificarea carbunilor inferiori (41.9% la nivelul anului 1991), a pacurii si
gazelor naturale (30.6% in 1991), in timp ce energetica din tarile Europei
Occidentale se bazeaza pe carbune de tip nesulfuros, in proportie de 20.2%, si deci,
emisiile de SO2 sunt de 10-20 de ori mai reduse.

Clasificarea deseurilor de lemn:

1. In functie de provenienta lor:

• deseuri de lemn provenite din activitati agricole

19
• deseuri de lemn provenite din lucrari le efectuate pentru cosmetizarea
oraselor

• deseuri de lemn provenite din constructii

2. In functie de tipul de tratare al lemnului:

o Deseuri neimpregnate: precum deseurile generate de prelucrarea


lemnului: praf, rumegus, talas: (61% din total generat)

o Deseuri slab impregnate: au fost tratate cu produse ne-periculoase


sanatatii precum grinzi de lemn, mobilier masiv, deseuri de PAL si de
PAF. Aceste deseuri pot fi folosite pentru combustie: (28%)

o Deseuri foarte impregnate: stalpi telefonici tratati cu creozot sau


cupru, talas care a servit pentru a absorbi un produs periculos, etc...
Acesti deseuri nu poate fi folosite pentru combustie si merg la groapa
de gunoi sau un alt centru specializat: (11%)

Descompunerea deseurilor din lemn este un proces lent care poate produce
levigat in ani de zile. In timp indelungat, in prezenta apei, datorita ploilor frecvente,
substantele care se gasesc natural in lemn precum acizi, lignina, lignana, acizii grasi
si tanin se dizolva si se intind cu concentratii ridicate. Movilele deseurilor din lemn
retin levigatul pana la saturare. La aceasta etapa, levigatul se deverseaza in mediul
inconjurator si poate avea un efect nefast asupra lui.

Concentratie a
Compus chimic levigatului Apele de canalizare orasenesti
(mg/)

Consum biochimic de
2 970 mg/L 150-250 mg/L
oxigen

Amoniac 0,3 mg/L 15-50 mg/L

Nitrogen organic 22 mg/L 25-85 mg/L

Fosfor 8.75 mg/L 6-12 mg/L

19
Apele de suprafata sunt cele mai afectate si poate fi afectata fauna acvatica
extrem de repede. Consumul biochimic in oxigen al levigatului, necesar pentru bio-
degradarea lui, poate fi letal pentru pestii precum pastravi si nevertebrate.

Deseurile din lemn pot genera de asemenea hidrogen sulfurat si amoniac in


conditii anaerobe. In apa, amoniacul poate reduce capacitatea sangelui pestilor de
a transporta oxigen astfel incat induce un efect letal asupra vietii acvatica prin
sufocare.

Valorificarea deseurilor din lemn ca si combustibil

Lemnul folosit ca si combustibil nu mai poate fi valorificat pentru alte


destinatii. Lemnul este una dintre sursele cele mai vechi folosite de umanitate. Din
vremurile preistorice pana la o epoca relativ recenta, lemnul a fost singura sursa de
energie posibila pentru incalzire si pregatirea alimentelor. Din evul mediu pana in
timpurilor noi, lemnul a permis dezvoltarea unor industrii energofage care necesita
temperaturi ridicate precum siderurgie si sticlarie. Pentru a ridica performanta
arderii, lemnul era transformat in mangal de artizanii care erau numiti
« charbonniers » adica carbunari. Principiul obtinerii mangalului era bazat pe
carbonizarea lemnului in absenta oxigenului. Acest procedeu debaraseaza lemnul
de umiditatea lui si componenta vegetala astfel incat sa ramana doar carbon.

Folosirea rumegusului: se poate face prin 3 metode.

• Arderea rumegusul in mod direct

• Transformarea in brichete de combustibil

• Transformarea in „pellet” (granule)

Arderea rumegusului in mod direct

19
Rumegusul este adunat intr-un rezervor. Un dispozitiv de alimentare (13) cu
un surub elicoidal aduce rumegusul pe zona de ardere (8). La acest sistem,
schimbarea calorica se realizeaza trecand prin tuburi care se invart prin motoare
(2-3). Cenusa este evacuata prin suruburi elicoidale (6) pana la rezervorul de
evacuare (5).

Unul dintre pericolele acestui tip de centrala este intoarcerea flacarilor catre
rezervorul de rumegus via tubulatura de alimentare si elice. Pericolul de incendiu
ar putea sa fie imediat in acest caz.

Din acest motiv, s-a pus un dispozitiv numit ecluza care este invartita de un
motor. Realizarea ei este facuta astfel incat alimentarea este oprita in caz de
defectiune electrica: doua din cele patru pale ale ecluzei vor inchide intotdeauna
camera in orice moment.

19
Palele sunt echipate cu cutite la varf astfel incat pot rupe o eventuala aschie
din lemn care ar fi ajuns accidental.

Avantaj: sistem fiabil si cu randament energetic ridicat. Deseurile din prelucrarea


lemnului pot fi folosit ca atare, fara tratare preliminara. Poate fi folosit si pentru
rumegus, talas, granule (pellet) si chiar cu deseuri de cereale precum cojile de
floarea soarelui

Dezavantaj: este o instalatie destul de elaborata si de asemenea scumpa care


convine mai mult pe plan industrial (minim 40 kw). Al doilea dezavantaj este
depozitare rumegusului in timpul verii. Aceasta centrala este convenabila atunci
cand este folosita cu un consumator de energie termica independent de anotimpul
precum un uscator de cherestea. Acest tip de cazane functioneaza in mediu
industrial si sunt, de asemenea monitorizate de pe calculator.

Transformarea in brichete

Aceasta metoda permita o depozitare mai eficienta a deseurilor din lemn.


Rumegusul si talasul (ideal este mai bine o amestecare din ei) sunt aduse printr-o
tubulatura cu surub elicoidal si ajung la camera de presare unde este redus la 90%
din volumul lui. Presiunea este foarte ridicata, de aproximativ 30-180 bari. A doua
faza este extrudarea cilindrului presat de 15-20 cm de lungime si 5-8 cm de
diametru. Procesul nu foloseste nici un aditiv suplimentar.

19
Puterea calorica este comparabila: o tona de bricheta echivaleaza 400 de
litre de motorina.

Avantaj: compactare si castig de spatiu de depozitare. Produsul poate fi valorificat


usor pe plan comercial ca lemn de foc pentru uz casnic. Nu necesita o instalatie
sofisticata pentru arderea. Aceasta masina de brichetat este destul de ieftina:
porneste deja la 10.000 €

Dezavantaj: brichetele trebuie tinute in saci de plastic inchisi si adapostite de


umiditate altfel se descompun foarte repede. Forma lor nu permite automatizare si
folosirea lor este mai potrivita uzului casnic decat industrial

Transformarea in granule

Utilizate pentru prima data in 1974 in Statele Unite, imediat dupa prima criza
petroliera, granula de lemn numita in tarile anglo-saxone « pellets » se prezinte sub
forma de granule de 6-12 mm diametru si de 10-30 mm de lungime cu o umiditate
de cca. 10%..

Densitatea energetica si fluiditatea lor le fac un combustibil modern care


permite automatizarea instalatiilor de incalzire. Succesul lor, mai ales in Europa,
este datorat faptului ca dispun de o anumita fluiditate si pot fi folosit aproximativ
precum motorina sau gazul. Cantitatea de cenusa este sub 1% din masa totala ceea
ce-i confera un avantaj suplimentar.

In 2000 existau doar 70 de producatori de pelleti in Europa, 200 in 2004 si


practic, la ora actuala, se deschide o unitate in fiecare saptamana. In tara, in
Moldova, nu figureaza o unitate din acest gen, dar in cazul Ardealului, situatia este
diferita : Numai la Miercura Ciuc sunt 4 unitati.

Granula este majoritar fabricat plecand de rumegus si talas. Se poate si folosi


lemnul forestier tocat. Aceasta resursa este disponibila in mare cantitate in Europa.
Se considera ca 40% din lemn nu este exploatat si nu are o alta destinatie decat ca

19
si combustibil. Deci ar putea sa rezolve problema energiei de uz casnic de 2 ori mai
mult decat situatia acutala in Europa, adica pentru 30 de milioane de case.

Procesul de realizare a pelletilor este facut precum un proces similar cu granule


folosite pentru animale. Aceasta tehnologie este disponibila de multe vreme. Deci,
materia prima este tocata fin si merge , in prima faza , la un dispozitiv de epurare
(un sistem cu ventilator impiedica eventuala prezenta a unei impuritati precum un
cui care ar putea sa dauneze procesului in sine).

Apoi, trece la un dispozitiv de uscare ca sa aduca rumegusul la o umiditate de 8-


10%.

Pentru energia necesara la uscare, se foloseste un cazan care arde deseuri


din lemn astfel incat se poate dobandi un bilant ecologic cat mai bun.

Procesul fabricarii propriu zise este o presa care comprima rumegusul la 100
de bar prin un sistem de extrudare. Diferit fata de brichete, presa este mecanica.
Datorita presiunii enorme, granulele ies din presa cu o temperatura de 80°C si sunt
aduse la o sita care are rolul de racire si de eliminarea a prafurilor reziduale. Faza
finala este ambalarea.

Ca sa fie rentabil pe plan economic, procesul productiei pelletilor este facut la


scara industriala cu o cantitate de 200-300 kg pe ora.

19
Pelleti se ambaleaza in saci de 30 kg pentru uzul casnic sau in saci de 1000
kg, mai economici ca sa fie stocati intr-un rezervor echipat de o pompa speciala
pentru alimentare.

Folosirea casnica a pellets-elor cere sobe potrivite. O soba de lemn poate fi


folosita cu o mica adaptare. Se inlocuieste gratarul printr- un cosulet pentru pellets.

Se mai folosesc si centrale speciale pentru arderea, cu recuperare de fum


astfel incat sa aiba un randament cat mai bun.

Avantaje:

19
• Mai usor de depozitat (pentru aceasta putere energetica, necesita numai o
treima din spatiu de depozitare Se comporte precum un combustibil fluid si
se preteaza bine la automatizare

• Ardere curata fata de combustibili petrolieri (mai putine emisii nocive)

• Este o energie renuvelabila si sigura

• Mai economic decat motorina si gazul

• In Franta si in Germania, investitiile pentru sobele / centralele care folosesc


pellets sunt subventionate de stat

Dezavantaje:

• Procesul de fabricatie este mult mai costisitor. Consumul de energie este


considerat sub pragul de 3% din valoarea energetica a granulelor.

• Fata de produsele petroliere, spatiul de depozitare necesar este mult mai


mare.

Alte modalitati de valorificare a deseurilor de lemn:

Panouri MDF

MDF-ul, medium density fiberboard, s-a nascut printr-un incident tehnic in


America, in 1966. Este un material compozit de fibre din lemn cu o densitate
mijloace (750 kg/m3) si are avantaje multiple:

• practic izotrop

• estetic de pe textura lui

• disponibil cu grosime variabile

• mai ieftin decat lemnul masiv

19
Panourile de MDF sunt realizate din copacii care nu pot fi valorificati ca lemn ca
a tare si de deseuri din lemn precum talas. Deseurile sunt tocate in prima faza. Se
elimina particulele mai mici de 5 mm si mai mari de 40mm. Dupa defibraj cu abur,
se pulveriza un liant precum melamina-formol, un catalizator si pasta astfel obtinuta
se preseaza la cald, dupa care se usuca.

Din pacate, acest material contine o substanta denumita « Formaldehida »


periculoasa, generatoare de cancer. Implicatia ei in leucemie este demonstrata.

Prelucrarea MDF-ului genereaza o cantitate importanta de praf care intra pe


caile respiratorii si provoca crize astmatice. Se recomanda muncitorilor, folosirea
echipamentului corespunzator: masca, etc...

PAL melaminat

19
Foarte folosit in industria de mobilier, PAL melaminat a reluat o noua viata cu
aparitia stilului « NEOSET » si perfectare tehnologica „ABS”.

Pretul lui atractiv, stilul modern care impuna a inlocuit practic lemnul masiv
pe cel mai mare segment al pietei.

Diferenta fata de MDF este folosirea unor bucati din lemn aglomerate cu o
rasina naturala sau artificiala si acoperite de o foita de melanina realizata din
produse pe baza de formol generatoare de probleme asupra sanatatii precum s-a
observat si in cazul MDF-ului.

Uniunea Europeana elaboreaza norme care ar restrange folosirea liantilor si


melaminei pe baza de Formaldehida.

Putem spune ca acest tip de reciclare este mai mult o cerinta a pietei decat
un mijloc de a valorifica deseurile din lemn avand un bilant de mediu destul de slab.

Industria avicola

Talas folosit ca litiera avicola

Afumarea Pestilor si a carnii

Talasul de brad si deseurile din lemn sunt folosite pentru procese de afumare a
alimentelor

Fabricarea obiectelor turnate compozite

Rumegusul este amestecat cu un liant sintetic si injectat intr-o matrita. Se fabrica la


ora actuala spatare pentru fotoliile de spectacol (Quinette-Gallay, Paris) cu aceasta
tehnologie.

Fabricarea compostului pentru agricultura

Se fabrica pe baza de coji de copaci tocate.

19
Fabricarea mangalului

Descris la inceputul acestui referat, mangalul mai este folosit pentru uz domestic.

Producerea compostului

Fabricarea compostului este procesul prin care deseurile menajere din


bucatarie si curti sunt transformate într-un compus bogat în nutrienti. Prin
reîntoarcerea nutrientilor în sol, compostul reduce necesarul de fertilizatori chimici
scumpi. Deseurile denatura organica pot constitui pâna la 40% din deseurile
menajere, cantitate ce în acest mod este extrasa de la rampa de gunoi. Compostul
este un amestec de culoare închisa, uscata, ce degaja un miros, care consta în
principal în materie organica descompusa. Fabricarea compostului este un proces
simplu, natural. Compostul este utilizat pentru fertilizarea si conditionarea solului.

Prima conditie pentru a realiza compost este sa dispunem de o gradina. In


gradinile mai mici care produc mai putine deseuri de gradinarit, este preferabil sa
se faca compost cu ajutorul unui recipient cu gauri de aerisire, numit recipient
pentru compost. In vederea unei putreziri optime si a unui compost de înalta
calitate, este important sa se macine materiile organice mari si dure (de exemplu
taieturi de copaci) si sa se amestece cu substante organice mai fine menajere sau
din gradina. Astfel se asigura conditii mai bune de viata din partea micro-
organismelor care descompun si transforma gramada de compost. Deasemenea, se
asigura prezenta elementelor nutritive si repartizarea lor echilibrata precum si o
aerisire suficienta; alternati deseurile umede organice (resturi din bucatarie) cu
deseurile uscate (deseuri din curte): verde si brun; deseurile, atat cele din bucatarie
cat si cele din curte, trebuie taiate sau rupte în bucati înainte de asezarea acestora
în compostor; procedeul de compostare poate continua si iarna. Procesul de
distrugere se va încetini si eventual se va stopa o data cu înghetarea gramezii de
deseuri, oricum, acesta se va relua primavara; cu cât materialul este mai mic, cu
atât se va descompune mai rapid.

Producerea de biogaz, energie electrica si termica din deseuri de materii


organice (biomasa)

19
Tehnologia Colsen

Schema procesului Colsen:

Tratament anaerob al deseurilor in conditii UASB (Upflow Anaerobic Sludge Bed)

Strategia firmei Colsen este de a trata deseurile in mod anaerobic


“thermofilic” (microorganisme la 55 de grade) sau “mesofilic” (microorganisme la

19
40 de grade), in functie de tipul de deseu, intr-o instalatie UASB, prin aceasta
marindu-se eficienta productiei de biogaz si posibilitatea tratarii apei industriale.

Procesul de fermentare anaerob – pasul de agitare

Tratarea apei rezultate din fermentatie

Apa rezultata din procesul de fermentatie anaeroba, este purificata prin


aplicarea diferitelor tehnologii Colsen:

• ANPHOS – este un tratament anaerob de indepartare a fosfatilor cu productie


de fertilizator agricol;

19
• NAS – este un tratament de indepartare a nitratilor si a materiilor organice

• MBR – filtre de membrana pentru eliminarea ultimelor particule ramase in


apa tratata

ANPHOS

Mg2+ + NH4 + HPO42- +6H2O -> MgNH4 PO4 6H2O + H+

• 80-90% din fosfat este eliminat din apa

• Prin indepartarea fiecurui kilogram de fosfor se indeparteaza 0,45 kilograme


de azot

• Cu fiecare kilogram de fosfor, se produc 7,9 kilograme fertilizator

NAS

• Tratament biologic a(na)erob de indepartare a nitratilor

• Cuprinde doua etape de conversie:

NH4 + O2 -> NO2- +2H+

19
NH4 + NO2- -> N2 +H2O

MBR

Separarea ultimelor particule de materii organice din apa rezultata, cu ajutorul


membranei de filtrare.

Exemplu de proiect Colsen

o Tanc de fermantatie 1300mc

o Fabrica “Van Remoortel”, Belgia

19
Exemplu de fezabilitate

o 1 kg COD (chemical oxygen demand) poate forma intre 300 – 850 litri biogaz

o 1 litru biogaz contine 55-65% metan

o 1 mc de biogaz contine 19,7-23,3 MJ energie

o 1 mc biogaz (65% metan) poate produce 2,53 kW energie si 2,79 kW agent


termic

Deseuri: 50m3/zi dejectii porcine cu 10% materie uscata + 50m3/zi deseuri


resturi alimentare si ape reziduale cu 30% materie uscate => 48.000 kg COD/zi

Calculu pentru 50m3/zi dejectii porcine si 50m3/zi deseuri resturi alimentare si


ape reziduale:

o Investitie: 7 milioane €

o Cosnturi operationale: 250.000 €/an

19
o Venituri electricitate: 1.300.000 €/an (80 €/MVh)

o Venituri agent termic: 650.000 €/an

Concluzii

Deseurile din lemn pot avea foarte multe destinatii si pot fi folosite mai mult
pentru binele mediului inconjurator decat pentru degradarea lui.

Din pacate, filiera recuperarii deseurilor din lemn nu este de optimizata.


Constatam peste tot in Europa, depozitarea necorespunzatoare si arderea ilegala
generatoare de poluanti precum dioxina.

Deseurile de lemn reprezinta 29% din deseurile nepericuloase generate de


firmele industriale si comerciale cu mai mult de 10 salariati.

o 61% sunt folosite ca materie prima la industria hartiei si panourilor de


particule
o 28% sunt folosite ca si combustibil.
o 11% sunt depozitate la rampa de gunoi sau sunt distruse neconform
Daca nu apartin clasei de deseuri periculoase (tratare cu creozot sau lacuri
care contin metale grele), ele pot fi reciclate.

Contrar unor idei preconcepute, deseurile din lemn nu sunt gratuite. Ca sa fie
valorificate, sunt necesare investitii si consum de energie pentru a fi transformate si
folosibile ca materie prima pentru un alt produs sau ca energie.

Padurea este un rezervor imens de energii si materie prima renuvelabila daca


este exploatata corespunzator astfel incat sa nu se consuma mai mult decat se
produce.

Deseurile de lemn rezultate din diverse activitati industriale (constructii,


industria mobilierului) nu pot fi valorificate ca atare si am vrut sa demonstram ca
modalitatile existente de reciclare sunt numeroase si uneori reprezinta chiar o
alternativa de rezolvarea a unor probleme ale umanitatii.

19
Bibliografie:
o http://www.ecomagazin.ro/deseurile-din-lemn-energie-nevalorificata/

o http://www.ecoghid.ro/stire/deseuri_lemnoase/454.html

o http://en.wikipedia.org/wiki/Wood_fuel

o http://www.wasteonline.org.uk/resources/InformationSheets/Wood.htm

o http://en.wikipedia.org/wiki/Beehive_burner

o http://en.wikipedia.org/wiki/Biofuel#Energy_from_bio_waste

19