Jderul-reprezentant al

ecosistemului silvic din

Republica Moldova

Efectuat de: Gabriel Bejenari, cl. a VI - „A”

Fauna însumează totalitatea taxonilor (specie, gen, familie
etc.) dintr-o anumită regiune. Ea joacă un rol important în
viaţa ecosistemelor prin faptul că participă activ la procesele
ce decurg în ele. Fauna Republicii Moldova numară circa
14.800 de specii de animale. Lumea animală depinde implicit
de caracterul florei care îi oferă hrană, adăpost şi siguranţă.
Dintre care:
• vertebrate: 461 specii (mamifere-70 specii, păsări-281
specii, reptile-14 specii, amfibieni 14 specii, peşti-82 specii)
• nevertebrate: 14.339 specii, inclusiv insecte (circa 12.000
specii)
În pădurile Moldovei
se pot distinge unele
specii de animale ca:
căprioara, mistreţul,
vulpea, bursucul,
veveriţa, jderul sau
pisica sălbatică şi
specii de păsări ca:
coţofana, pupăza,
privighetoarea,
mierla.

3
Unul din reprezentantul faunei ecosistemului silvic
din Republica Moldova este jderul.

4
Jderulul de piatră sau beica (Martes
foina) este un mamifer carnivor
nocturn din familia mustelidelor.

5
 Descrierea
Au o lungime (cap + trunchi) de 34-61 cm, iar coada de 15-30 cm și o
greutate de 0,9-1,2 kg. Trăieşte 10-12 ani.
Corpul este alungit, zvelt, mlădios. Capul este relativ mare, botul ascuțit.
Urechile sunt destul de mari, de formă triunghiulară, cu un vîrf rotunjit.
Coada lungă și stufoasă, lungimea sa este de aproximativ ½-⅔ din
lungimea corpului + capului.
Jderii au blană prețioasă, de culoare brun-închis, cu nuanţe spre
violaceu, cu puful alb, şi o pată pe piept albă cu prelungiri pe cele două
picioare anterioare.
Au degete scurte, care la picioarele posterioare sunt în parte unite prin
membrane. Ghearele sunt scurte, ascuțite și curbate.

6
 Comportament
Jderii sunt animale grațioase, solitare, nocturne, active
inclusiv și în timpul iernii. Cu toate acestea, cînd vremea
este nefavorabilă, jderii pot sta retrași în ascunzișurile din
scorburi și sub trunchiuri 1-2 zile.
Noaptea, în căutarea hranei, jderii pot parcurge distanțe
de 16 km depărtare de culcușurile lor. Preferă padurile
întinse şi liniştite din zona de deal, se întalneşte frecvent şi
în zona de cîmpie, şi în apropierea de localităţi sau chiar în
localităţi (şuri, pătule de porumb, grajduri).

7
 Hrana
Jderii vînează singuri. Sunt specii preponderent carnivore,
dar care consumă frecvent și fructe. Se hrănesc cu
şoareci,şobolani,iepuri,veveriţe,şopîrle,păsări (fazani, păsări
de curte etc) și chiar iezi de căprioară, mici de cîteva zile.
Consumă însă și broaşte, peşti,melci,insecte, ouă de pasăre,
fructe dulci și zemoase,vîsc, miere, iar atunci cînd sunt
înfometați jderii consumă și cadavre.
Jderul de piatră face mari daune printre păsările de casă,
făcînd adevărate masacre printre ele. Omoară una după alta
găinile, le taie capul ca și cînd le-ar fi retezat cu un cuțit, le
soarbe doar sîngele, și le mănîncă creierii, abia de mai gustă
altceva din ele.

8
 Reproducerea
Împerecherea are loc pe la mijlocul verii, în lunile iulie-
august, dar din cauza implantării întîrziate a ovulelor
fecundate, gestația durează 8 luni şi jumătate. Femelele
fată cîte 2-7 pui golași și orbi care cîntăresc 28 g fiecare.
Puii după 7 săptămîni se acoperă cu blană și după 3 luni
ating greutatea adulților și devin independenți. Femelele
se pot reproduce din primul an.

9
Importanţa

Jderii au o blană prețioasă,

care a fost mult timp
utilizată la confecționarea
hainelor de foarte mare
valoare. Astfel sunt vînaţi
pentru blana lor valoroasă.
Beica este o specie
folositoare hrănindu-se cu
şobolani şi şoareci.

10