PROIECT

CONTABILITATE FINANCIARA

Profesor coordonator: Bogdan Croitoru

Studenta: Jinar( Lazar )Elena
CUPRINS
CAPITOLUL 1 .INTRODUCERE IN STUDIUL CONTABILITATII......................................................................4
1.1. SISTEMUL UNITATILOR PATRIMONIALE PENTRU CARE SE ORGANIZEAZA CONTABILITATEA......4
1.2. SISTEMUL INFORMATONAL ECONOMIC.........................................................................................5
1.3. CONTABILITATEA-COMPONENTA PRINCIPALA A SISTEMULUI INFORMATIONAL ECONOMIC...5
1.3.1. Particularitati ale contabilitatii...............................................................................................5
1.3.2. Functiile contabilitatii..............................................................................................................5
1.3.3. Principiile contabilitatii............................................................................................................5
CAPITOLUL 2. OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII.............................................................................6
2.1. PATRIMONIUL - OBIECT AL CONTABILITATII..................................................................................6
2.2. REFLECTAREA PATRIMONIULUI PRIN BILANTUL CONTABIL..........................................................7
2.3. CONTUL CA INSTRUMENT DE URMARIRE A STARII SI MISCARII ELEMENTELOR
PATRIMONIALE DIN BILANT.................................................................................................................8
2.3.1 Continutul si structura contului.............................................................................................8
2.3.2 Reguli de functionare a conturilor..........................................................................................9
CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA CAPITALURILOR...................................................................................10
3.1. ROLUL , CONTINUTUL SI STRUCTURAREA CAPITALURILOR.......................................................10
3.2. CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL........................................................................................10
3.3. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE CAPITAL.........................................................................10
3.3.1.Modalitati de majorare a capitalului social..........................................................................11
4.1. CLASIFICAREA IMOBILIZARILOR....................................................................................................11
4.2.REGULI GENERALE DE EVALUARE IN BILANT................................................................................11
4.3. EVALUAREA SI REEVALUAREA IMOBILIZARILOR..........................................................................11
4.3.1.Evaluarea imobilizarilor...........................................................................................................11
4.3.2. Reevaluarea imobilizarilor......................................................................................................12
CAPITOLUL 5.CONTINUTUL SI STRUCTURA STOCURILOR.......................................................................13
5.1.STOCURILE.......................................................................................................................................13
5.2. OBIECTIVELE SI FACTORII ORGANIZARII CONTABILITATII STOCURILOR....................................13
5.3. PRETURILE DE INREGISTRARE FOLOSITE LA EVALUAREA ACTIVELOR CIRCULANTE.................14
5.2.1. Costul de achizitie....................................................................................................................14
5.2.2. Pretul standard......................................................................................................................15

2
 5.3.3. Pretul de facturare................................................................................................................15
CAPITOLUL 6. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII...................................................................16
6.1. CONTINUTUL, STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTABILITATII DECONTARILOR CU TERTII......16
6.2. CONTABILITATEA DECONTURILOR CU FURNIZORII SI CLIENTII.................................................16
6.2.1 Contabilitatea deconturilor cu furnizorii pe credit commercial si cambial............................16
6.2.2.Contabilitatea datoriilor comerciale din cumparaturi pentru care nu s-au primit facturi
...........................................................................................................................................................17

3
CAPITOLUL 1 .INTRODUCERE IN STUDIUL CONTABILITATII

1.1. SISTEMUL UNITATILOR PATRIMONIALE PENTRU CARE SE ORGANIZEAZA

CONTABILITATEA

Conform Legii contabilitatii , obligatia de precum si persoanelor fizice care

a organiza si conduce contabilitatea
proprie revine regiilor autonome ,
societatilor comerciale , organizatiilor
cooperatiste , societatilor bancare ,
institutiilor publice de subordonare
central sau locala , fundatiilor ,
sindicatelor , altor organizatii obstesti ,
presteaza activitatii independente sau
efectueaza acte de comert si sunt
inmatriculate la Registrul
Comertului.Acestea sunt entitati
patrimoniale denumite unitati
patrimoniale

.
 Unitati economice sunt persoane juridice care dispun de patrimoniu propriu.

Dupa forma juridica de constituire si functionare , unitatile economice se prezinta

astfel:

 Regii autonome sau societati narionale

 Societati comerciale pe actiuni
 Societati comerciale cu raspundere limitata
 Societati cooperatiste

Dupa forma de proprietate , unitatile economice pot fi :

De stat sau publice ;

Private sau particulare ;
Cu capital mixt , sau de stat si privat , autohton sau starin.
 Institutii piblice ( bugetare) sunt institutii de stat infiintate pentru desfasurarea
unor activitati neproductive , cu character social-cultural si pot fi :
 In administratia publica : govern , prefecture , primarii ;
 In invatamant: universitati , licee , scoli generale ;
 In sanatate:policlinici , spitale , dinspensare ;
 In cultura : teatre , muzee ,filarmonici , biblioteci , camine culturale ;
 In armata : unitatii militare , inspecorate de politice si jandarmerie.
 Organizatii obstesti sunt constituite pe principiul sau participarii libere si
reprezentate de partied politice, sindicate , culte , fundatii, asociatii profesionale.

4
1.2. SISTEMUL INFORMATONAL ECONOMIC

Existenta si dezvoltarea societatii omenesti se bazeaza pe procesul de producer a

bunurilor material (acivitati productive).
Un domeniu care contribuie substantial la cresterea productiei il reprezinta
organizarea si conducerea stiintfica a productiei.
Infrmatia reprezinta o comunicare , o stire despre un eveniment , obiect , process , o
persoana, etc. capabila sa aduca elemnte noi pentru utilizatori. Sistemul informational
economic poate fi definit ca un ansamlu de oameni ( analisti programatori , operatori ,
contabili , statisticieni ) , de mijloace( calculatoare, echipamente multimedia , sateliti) si procedee
(programe , scheme logice , algoritmi , organigrame).

1.3. CONTABILITATEA-COMPONENTA PRINCIPALA A SISTEMULUI INFORMATIONAL

ECONOMIC

1.3.1. Particularitati ale contabilitatii

Evidenta contabila este o forma a evidentei economice careia , pe plan
theoretic , ii corespunde stiinta contabilitatii.Contabilitatea reprezinta component cea mai
importanta a evidentei economice si totodata a sistemului informational economic. Locul
edidentei in cadrul sistemului informational economic este determinat de volumul foarte
mare de informatii pe care le furnizeaza , aproximativ 2/3 din total , precum si de
calitatea acestora .

1.3.2. Functiile contabilitatii

Pentru realizarea obiectivelor sale , contabilitatea indeplineste urmatoarele functii :

 Functia de inregistrare si prelucrare a datelor

 Functia de informare
 Functia de control gestionar
 Functia juridical
 Functia previzionala

5
1.3.3. Principiile contabilitatii

Pentru a da imagine fidela patrimoniului si rezultatele financiare , reglementariile

si legislatia contabila prevad ca organizarea contabilitatii sa se realizeze pe baza
urmatoarelor principii:

 Principiul continuitatii activitatii

 Principiul permanentei metodelor
 Principiul prudentei
 Principiul independentei exercitiului(perioadei de gestiune )
 Principiul intagibilitatii bilantului la deschiderea unui exercitiu financiar
 Principiul necompensarii
 Principiul prevalentei
 Principiul pragului de semnificatie

CAPITOLUL 2. OBIECTUL SI METODA CONTABILITATII

2.1. PATRIMONIUL - OBIECT AL CONTABILITATII

Categoria economica si juridical prin care contabilitatea exista si isi

materializeaza functionalitatea in cadrul mecanismelor de gestionare a resurselor
societatii este cea de patrimoniu . Contabilitatea a aparut din necessitate de araspunde I
planul cunoasterii si gestiunii la problema gospodaririi si dezvoltarii patrimoniului.

Sintetic , patrimonial unei firme se prezinta astfel:

Fig. 1)

PATRIMONIU

BUNURI DETINUTE
DREPTURI SI OBLIGATII

6
 Patrimoniul sub aceasta forma de prezentare reflecta ecuataia de echilibru
intern, adica :

Bunuri economice = Drepturi + Obligatii

In conditiile in care proprietarul este separat de intreprinzator ( administrator ,

manager) ecuatia de mai sus devine :

Bunuri economice = Obligatii + Obligatii

fata de proprietar fata de tertii

Sub aspect conceptual bilantul contabil poate fii definit ca o reprezentare a

utiltatiilor si resurselor de care dispune firma la un moment dat . Aceasta reprezentare
se face sub forma unei egalitatii ce reflecta echilibrul valoric intre utilizarea resurselor
denumite active patrimoniale si provenienta resurselor denumite pasive patrimoniale.

Utilizrea resurselor = Provenienta resurselor

Pornind de de la aceasta egalitate rezulta ecuatia generala a patrimoniului asa

cum este ea situate in contabilitate:

ACTIVUL PATRIMONIULUI = PASIVUL PATRIMONIULUI

2.2. REFLECTAREA PATRIMONIULUI PRIN BILANTUL CONTABIL

Pentru intocmirea bilantului , Ministerul Finantelor elaboreaza modele de situatii si

norme metodologice privind bilantul si celelalte component pentru regiile autonome ,
societatile comerciale si institutiile publice.

La intocmirea bilantului contabil trebuie respectate urmatoarele reguli:

- posturile de bilant sa corespunda cu datele inregistrate in contabilitate, puse de
accord cu situatia reala a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului.

7
 Nu sunt admise compensari intre conturile ce se inscriu in bilant si respective
intre conturile de veniyuri si cheltuieli din contul ,, profit si pierderi “.

Activul bilantului cuprind urmatoarle grupe principale de elemente:

 Activele imobilizte (imobilizari necorprale, corporale , financiare);

 Active circulante (stocuri , creante titluri de plasament , disponibilitatii sau alte
valori);

Conturi de regularizare de active(cheltuieli inregistrate in avans , diferente de

conversie -activ, alte elemente tranzitorii si d rgularizare d activ.)

Pasivul bilantului cuprinde :

 Capitalurile proprii ( capital socialsau individual , primele legate de capital si difentele de

reevaluare , rezervele , rezultatul reportat nerepartizat , rezultatul exercitiului , fonduri
proprii)
 Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli ;
 Datoriile (imprumuturi si datorii assimilate , furnizori si conturi assimilate, datorii fata de
personal , datorii fata de bugetul statului si asigurarile sociale , creditori sia alte datorii).

2.3. CONTUL CA INSTRUMENT DE URMARIRE A STARII SI MISCARII ELEMENTELOR

PATRIMONIALE DIN BILANT

2.3.1 Continutul si structura contului

Bilantul reflecta situatia elementelor patrimoniale la un moment dat . Modificarile

generate de efectuarea unor operatiunii economice intr-o perioada data pot fi reflectate
prin intocmirea unor bilanturi succesiv ( realizate in ordinea cronologica a desfasurarii
operatiunilor)

SI C

SI M

Caracterizand pe ansamblu putem spuneca un cont indplineste mai multe functii:

Functia de informare ; Functia de control ; Functia de calcul

Elementele unui cont sunt:

Titlul contului
Debitul
Creditul

8
 Starea initiala(soldul initial)
Rulajele curente
Total sume
Soldul final

2.3.2 Reguli de functionare a conturilor

Evidentierea , inregistrarea in contabilitate se face prin debitarea si creditarea

conturilor, adica prin inregistrarea unor sume I debitul sau in creditul conturilor .

ACTIV PASIV
Clasa 2: Conturi de active imobilizate Clasa 1: Contri de treonturi de capitaluri
Clasa 3: Conturi de stocuri si productie in curs Clasa 4: Conturi de terti – datoriile
de executie Clasa 5: Conturi de trezorerie - passive de
Clasa 4: Conturi de terti : - numai creante trezorerie
Clasa 5: Conturi de trezorerie – numai activele
de trezorerie

D CONT DE ACTIV
C
- Se crediteaza cu iesirile , reducerile si
diminuarile de activ

Pot sa aiba sold final debitor sau zero

D CONT DE PASIV
C
- Se debiteaza cu iesirile , reducerile Incepe sa functioneze prin a se CREDITA
si Se crediteaza cu existentele de pasiv ( sold
Dimnuarile de pasiv initial)
Se credireaza cu cresterile , sprurile si
majorarile de pasiv
Pot sa aiba sold final creditor sau zero

9
CAPITOLUL 3. CONTABILITATEA CAPITALURILOR

3.1. ROLUL , CONTINUTUL SI STRUCTURAREA CAPITALURILOR

Capitalul este o categorie economica care comporta o tripla tratare , si anume :

 Acceptiunea economica , conform careia capitalul exprima resursele materiale care prin
asociere cu ceilalti factori de productie , natura si munca participa la obtinerea de buuri
economice cu scopul de a obtine profit.
 Acceptiunea financiara , conform careia capitalul este o resursa care genereaza in timp
profit.

Acceptiunea juridical , conform careia capitalul este privit ca un drept intre aportanti
si ansamblul bunurilor existente in patrimonial unei unitati.

Privind din punct de vedere structural , capitalurile permanente cuprind:

1. capitalurile proprii , reprezentate de capital subscris;

2. provizioanele pentru riscuri si cheltuieli;
3. subventii pentu investitii ;
4. capitalurile straine, reprezentate de: imprumuturi de obligatiuni ; credite bancare pe termen
lung ; datorii ce privesc imobilizarile financiare , etc.

3.2. CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL

La societatile de persoane capitalul social este constituit din valoarea partilor

sociale depuse de asociati , iar la societatile de capitaluri din valoarea actiunilor de tinute
de catre actionari.

Constituirea capitalului social se face prin suscrierea de aport de catre asociati

sau de aport in natura sau in bani de catre actionari.

Capitalul social nu este rezultatul unor operatiuni contabile , iar ca marime el este
diferit la constituirea societatilor comerciale in functie de forma juridical a acestora.

3.3. CONTABILITATEA OPERATIUNILOR DE CAPITAL

Pentr reflectarea in contabilitate a operatiunilor cu capital social , in planul de conturi general s-

a prevazut in clasa I – a deconturi , contul 101 ” CAPITAL’’.

10
3.3.1.Modalitati de majorare a capitalului social

Cresterea capitalului prin emisiunea de actiuni noi sau prin majorarea valorii
nominale a actiunilor existente.

Aceasta modalitate duce la o sporire efectiva a capitalului societatii comerciale ,

fiind agreata , deoarece este mai eficienta decat angajarea de credite bancare ori de
imprumuturi obligatare.

4.1. CLASIFICAREA IMOBILIZARILOR

Conform Legii contabilitatii nr.82/1991 , republicata , imobilizarile sunt reprezentate

de bunuri sau valori destinate sa deserveasca o perioada indelungata activitatea unitatii
patrimoniale.

Pentru a putea fi recunoscut, inscris in bilant, ca un active, o imobilizare trebuie

sa indeplineasca doua conditii, respectiv: posibilitatea de a realiza un beneficiu viitor si sa
aiba determinant un cost credibil.

4.2.REGULI GENERALE DE EVALUARE IN BILANT

In bilant imobilizarile sunt evaluate la:

a) Valoarea cu care se inscrie fiecare imobilizare in bilant este reprezentata de costul

de achizitie sau de costul de productie;
b) Daca imobilizarile au durata de viata limitata , costul de achizitie sau de productie se
va diminua in mod sistematic pe durata perioadei de functinare a activului

Conform IAS nr.1 ,, Prezentarea situatiilor financiare “ se agreeaza structurarea

activelor in bilant , dupa criteriul natura deosebindu-se :a) active curente si b) active
imobilizate.

4.3. EVALUAREA SI REEVALUAREA IMOBILIZARILOR

4.3.1.Evaluarea imobilizarilor

Valoarea de intrare sau valoarea contabila se diferentiaza in functie de

modalitatea de dobandire a lor , si anume :

 Cele achititionate cu titlu oneros , la cost de achizitie ;

 Cele obtinute din productie proprie , la cost de productie ;

11
  Cele intrate prin leasing operational , la valoarea rziduala plus taxele vamale daca
locatarul este nerezident;
 Cele intrate prin leasing financiar la minimul dintre valoarea justa si valoarea
actualizata a partilor minime de leasing;

Valoarea justa este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau decontata o
intrare , de buna voie intre partile aflate in cunostinta de cauza.

Valoarea de inventar - la inventar imobilizarile se evalueaza la :

 Valoarea actual sau valoarea de utilizare ;

 Valoarea contabila neta pentru imobilizarile amotizabile pentru care sa calculate
amortizare si s-au constituit provizioane;

La inchiderea exercitiului se compara valoarea actuala stabilita la inventar cu valoarea

contabila.

Valoarea reziduala reprezinta valoarea neta pe care o entitate economica estimeaza ca

o va obtine pentru un active la sfarsitul duratei de viata utila , dupa deducerea prealabila a
costurilor de cesionare previzionate.

4.3.2. Reevaluarea imobilizarilor

Valoarea actuala se stabileste in functie de rata inflatiei comunicata de Comisia Nationala

de Statistica , cu posibilitatea de ajustare in functie de conditiile concrete in care se gaseste
imobilizarea reevaluata.

Situatia calcularii amortizarii si inregistrarii acesteia In primul si ultimul an de utilizare se

prezinta astfel:

An Modelul de calcul Amortizarea anuala Valoarea ramasa

N 6.500 x 28,56 % 1.856,40 4.643,60
N+1 4.643,60 x 28,56 % 1.326,21 3.317,38
N+2 3.317,88 x 28,56 % 947,44 2.369,94
N+3 2367,94 x 28,56 % 676,85 1.693,08
N+4 1693,09 x 28,56 %<1693,09/3 564,36 1.128,72
N+5 564,36 562,62
N+6 564,36 -

12
Cu ajutorul formlei se determina valoarea
n
( x +a ) =∑ n x k an−k
n
()
k=0 k

CAPITOLUL 5.CONTINUTUL SI STRUCTURA STOCURILOR

5.1.STOCURILE

Stocurile reprezinta , materiale , lucrari si servicii destinate sa fie consumate la

prima lor utilizare, safie vandute in situatia cand au starea de marfa sau poduse
rezultate din prelucrare, precum si productia in curs de executie.

Stocurile, sub aspectul gestionarii , se pot grupa in stocuri si productia in curs de

executie, ambele fiind considerate active circulante materiale.

Stocurile pot fi:

 Bunuri achizitionate in scopul revanzarii (marfa cumparata de un comerciant cu

amanuntul si destinata revanzarii) sau orice alta achizitie avand acest scop;
 Bunuri finite sau in curs de executie fabricate de interprindere;
 Materii prime , materiale , utilitati ce urmeaza a fi folosite in procesul de productie ;
 Costul serviciului pentru care interprinderea nu a recunoscut inca venitul aferent

5.2. OBIECTIVELE SI FACTORII ORGANIZARII CONTABILITATII STOCURILOR

Obiectivele contabilitatii stocurilor ia productiei in curs de executie sunt , in principal legate

de realizarea functiilor comerciale ale interprinderii.

Principalele obiective ce revin contabilitatii in acest domeniu sunt:

 Urmarirea si controlul realizarii programului de aprovizionare;

 Asigurarea integritatii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare;
 Asigurarea delimitarii cheltuielilor de de transport-aprovizionare;
 Inregistrarea si controlul valorificarii stocurilor de marfuri;
 Evaluarea realista a stocurilor;

13
 Realizarea acestor obiective este conditionata de studierea si luarea in considerare a
factorilor specifici care influenteaza organizarea contabilitatii activelor circulante materiale printre
care :

 Marimea interprinderii
 Structura organizatorica si functional a gestiunilor de stocuri
 Caracteristicile tehnico-productive alae activelor circulante materiale
 Decalajul ce poate aparea , uneori , In vanzarea si livrarea stocurilor

De asemenea la organizarea contabilitatii activelor circulante material trebuie considerate

sialti factori , ca: documentele insotitoare la intrarea stocurilor ; amplasarea depozitelor ;
separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce apartin tertilor ; fazele procesului de
aprovizionare , precum si mijloacele folosite pentru executarea lucrarilor de evident a si calcul.

5.3. PRETURILE DE INREGISTRARE FOLOSITE LA EVALUAREA ACTIVELOR CIRCULANTE

In contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel:

 Valoric, in contabilitatea sintetica;

 Cantitativ si valoric , cu unele exceptii , in contabilitatea analitica;
 Cantitativ , in evident operativa de la locurile de depozitare .

Preturile folosite la evaluarea activelor circulante inregistrate in contabilitate se

numesc preturi de inregistrare.

5.2.1. Costul de achizitie

Costul de achizitie folosit la inregistrarea intrarilor stocurilor este format din

pretul de facturare ale furnizorului , taxele si ambalajele nerecuperabile , cheltuielile de
transport-aprovizionare si alte cheltuieli incluse in factura furnizorului .

In acest scop, Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitati nr.82/1995 , art.67

stabileste posibilitatea alegerii de catre agentii economici a uneia di uramatoarele
metode:

 Cost mediu ponderat;

 Prima intrare-prima iesire;
 Ultima intrare-prima iesire.

14
5.2.2. Pretul standard

Pretul standard este un prêt prestabilit ce consta in evaluarea si inregistrarea

stocurilor la preturi fixe , stabilite anterior pe baza preturilor medii ale stocurilor
respective in perioada precedent a.

Diferentele de pret pot fi :

 Favorabile, cand pretul standard este mai mare decat costul efectiv si se inscriu in rosu;
 Nefavorabile , cand pretul standard este mai mic decat costul efectiv si se inscriu In.
negru.
Coeficient de repartizare ( K )

Soldul initia al Diferente de pret aferente

= diferentelor de pret + intrarilor in cursul perioadei

Soldul initial al stocurilor + Valoarea intrarilor in cursul

la pret de inregistrare perioadei la pret de inregistrare

K = Si (cont de diferente) + Rd( cont de diferente )

Si ( cont de stoc) la pret de +Rd ( cont de stoc ) la pret de

inregistrare inregistrare

5.3.3. Pretul de facturare

Pretul de facturare al furnizorului este pretul indicat in factura furnizorului. Pretul de

facturare devine pret de inregistrare in contabilitate cu conditia evidentierii dinstincte a
diferentelor de pret fata de costul de achizitie

15
CAPITOLUL 6. CONTABILITATEA DECONTARILOR CU TERTII

6.1. CONTINUTUL, STRUCTURA SI ORGANIZAREA CONTABILITATII DECONTARILOR CU

TERTII

Raporturile agentilor economici cu alte persoane fizice sau juridice genereaza

datorii si creante.

Datoriile cu tertii , tratate in cuprinsul capitol , sunt reprezentate de totalitatea

obligatiilor pe termen scurt , inclusive Deconturie intre exercitiile financiare.

Creantele pe termen scurt reprezentate de drepturile de incasat de la diverse

persoane juridice si fizice .

Contabilitatea sinteticaa datoriilor si a creantelor pe termen scurt si a conturilor

de regularizare se conduce cu ajutorul conturilor clasei a 4-a din lista de conturi .

Contabilitatea datoriilor si creantelor se tine pe categorii , precum si pe fiecare

persoana fizica sau juridical .De exemplu , contabilitatea anlitica a furnizorilor si
clientilor se grupeaza astfel: interni si externi , iar in cadrul acestora pe termene de
plata , respective de incasare.

6.2. CONTABILITATEA DECONTURILOR CU FURNIZORII SI CLIENTII

6.2.1 Contabilitatea deconturilor cu furnizorii pe credit commercial si cambial

Cumparaturile de bunuri si servicii de catre un agent economic , de furnizori

interni sau externi , genereaza datorii din cumparari destinate fie activitatii de exploatare
, fiecelei de investitii.

Dupa modul de stingere a datoriilor din cumparaturi , putem distinge:

a) datorii din cumparari pe credit commercial , care se achita pe baza de instrumente de

decontare obisnuite;
b) datorii din cumparari pe credit cambial , cand decontarea se face pe baza de efecte de
comert.

Contabilitatea datoriilor din cumparaturi se conduce cu ajutorul grupei de conturi

40”Furnizori si conturi assimilate”.

16
6.2.2.Contabilitatea datoriilor comerciale din cumparaturi pentru care nu s-au primit
facturi

In practica pot aparea situatii , in cadrul relatiilor de vanzare-cumparare intre

parteneri , cand livrarile de bunuri , lucrari sau servicii nu sunt insotite de facturi , ci doar
de aviz de insotire sau de alte documente care nu confera transferul dreptului de
proprietate.

Se impune inregistrarea acestor relatii de decontare in mod distinct , folosindu-se

in acest scop contul 408 “ Furnizori- facturi nesosite”.In acest caz nici TVA nu este
exigibil , contabilizandu-se cu ajutorul contului 4428” TVA neexigibila”.

17