Sarcini de nivelul I

1. Identificați circumstanțele care mărturisesc despre prezența scopului special

al infracțiunii prevăzute la art.2172 CP RM
Despre prezența scopului producerii sau prelucrării substanțelor narcotice,
psihotrope sau a analoagelor lor pot mărturisi, în prezența unor temeiuri suficiente:
1) cantitate mare de precusori;
2) existența unei înțelegeri cu cei care urmează să procure substanțe narcotice,
psihotrope sau a analoagelor lor;
3) descoperire de materiale sau utilaje destinate producerii sau prelucrarii
substanțelor narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor etc. Pentru stabilirea
scopului examenat este necesară indentificarea tuturor acestor circumstanțe în
ansamblu, nu insă doar a uneia dintre ele.
2. Relatați despre semnele secundare ale laturii obiective în cazul infracțiunilor
prevăzute la art.2173 -2175 CP RM;
Sub aspectul semnelor secundare ale laturii obiective, acestea sunt în
general irelevante pentru calificarea faptelor incriminate la art.217, 217/1-217/6
CP RM. Totuşi, pentru unele din aceste infracţiuniexistenţa următoarelor semne este
obligatorie: 1) modul: modul public (în cazul infracţiunii prevăzute la art.217/5CP
RM); 2) locul: teritoriul instituţiilor de învăţământ, instituţiilor de reabilitare socială,
penitenciarelor, unităţilor militare, locurile de agrement, locurile de desfăşurare a
acţiunilor de educaţie, instruire a minorilor sau tineretului, a altor acţiuni culturale
sau sportive, ori în imediata apropiere a acestora (în cazul infracţiunilor prevăzute la
lit.e) alin.(3) art.217, lit.e) alin.(3) art.217/1, lit.b) alin.(3) art.217/3şi la art.217/5CP
RM); 3) metoda: pătrunderea în încăpere, într-un alt loc pentru depozitare sau în
locuinţă (lit.d) alin.(2) art.217/4CP RM)
3. Stabiliți momentul de epuizare a infracțiunii prevăzute la art.2173 CP RM;
Luând in considerente momentul de consumare a infracțiunei respective și
anumme momentul realizării producerii, fabricării, procurării, păstrării, expedierii,
transmiterii, transportării sau înstrăinării materialelor ori a utilajelor destinate
producerii, preparării sau prelucrării substanţelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor lor ori cultivării plantelor care conţin aceste substanţe, epuizarea are loc
în momentul nemijlocit a preparării sau prelucrării substanțelor repsective cu ajutorul
materialelolr ori utilajelor.
4.Relatați despre calitățile speciale ale subiectului infracțiunilor prevăzute la
lit.c) alin.(2) art.2173 , art.2174 , alin.(1) şi (4) art.218 și lit.d) alin.(2) art.220 CP
RM;
Calitățile speciale ale subiectului prevăzute la lit.c alin.(2) art.2173, și lit.c) alin.(2)
art.2174,subiectul poate fi numai o persoană cu funcție de răspundere sau o perosană
care gestionează o organizație comercială, obștească sau altă organizație nestatală.
Subiectul prevazut la lit.d) alin.(2) art.220 CP RM trebuie sa aiba calitate specială de
perosană publică, perosană cu funcție de răspundere, persoană cu funcție de
demnitate publica, persoană publică străina sau funcționar internațional.
5. Definiți noțiunile folosite la lit.d) alin.(2) art.2174 CP RM;
Sustragerea săvârșită prin pătrundere în încăpere, în alt loc de depozitare sau în
locuința este o infractiune pluriobiectuală. Ea aduce atingere, în primul rând, relațiilor
și valorilor sociale care sunt aparate inerent împotriva oricăror fapte de sustragere.
Dar, în afara de aceasta, infracțiunea examinată aduce atingere relațiilor sociale cu
privire la inviolabilitatea încăperii, a altui loc pentru depozitare sau a locuinței ( a nu
se confunda cu inviolabilitatea domiciliului, care este o valoare socială tangentă, iar
uneori o valoare socială cu o incidența mai îngustă).
Prin pătrundere se înțelege intrarea, pe ascuns sau deschisă în încăpere, în alt loc
pentru depozitare sau în locuință. Astfel pătrunderea poate fi efectuată cu depășirea
obstacolelor(ușilor, porților, geamurilor).
Săvârșirea pătrunderii într-un alt loc de depozitare sau în locuința, presupune că- în
scopul comiterii infracțiunii, pt a-și facilita accesul, fără a provoca suspiciuni,
făptuitorul se erijează în: polițist, poștaș, curier, lucrător medical etc.
6. Relatați despre formele de participație menționate la alin.(3) art.220 CP RM.
Pornind de la definiţia noţiunii „organizaţie criminală” din alin.(1) art.47 CP RM,
putem deosebi următoarele condiţii esenţiale pe care trebuie să le îndeplinească
această formă a participaţiei:
1) organizaţia criminală reprezintă o reuniune de grupuri criminale organizate;
4) consolidarea grupurilor criminale într-o comunitate stabilă;
5) divizarea activităţii organizaţiei între membrii organizaţiei şi structurile ei;
6) scopul organizaţiei criminale este de a influenţa activitatea economică şi de altă
natură a persoanelor fizice şi juridice sau de a o controla, în alte forme, în
vederea obţinerii de avantaje şi a realizării de interese economice, financiare sau
politice.

Sarcini de nivelul II

1. Argumentați care trebuie să fie calificarea în cazul determinării a trei

minori la prostituție, în al cărei rezultat doi dintre aceștia au acceptat să
practice prostituția;
În ipoteza în care victima are calitate de minor, determinarea la prostituție nu
poate fi calificata conform art. 208 și 220 CP RM. O asemenea soluție de calificare ar
presupune încălcarea principiului de neadmitere a sancționarii duble a aceiași fapte.
Trebuie aplicată o singura normă, și anume - art. 208 CP RM. Aplicarea acestui
articol este mai favorabilă făptuitorului, în comparație cu art. 220 CP RM. Această
concluzie reiese din confruntarea sancțiunilor pe care le conțin cele două articole. În
cazul situației prevăzute la această întrebare vom fi în prezența tentativei la art.208.
2. Demonstrați dacă este corect a se afirma că vătămarea intenţionată medie /
gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii intră sub incidenţa prevederii
de la lit.b) alin.(3) art.2174 CP RM;
Atât vătămarea intenționată ușoară a integrității corporale sau a sănătății, cât și
vătămarea intenționată medie a integrității corporale sau a sănătății, intra sub
incidența prevederii de la lit.b) alin.(3) art. 217/4 CP RM. Mai complicat este să
identificam soluția se calificare în situația în care violența se concretizează în
vătămarea intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății. La prima vedere,
soluția ar consta în calificarea faptei în baza lit. b) alin.(3) art. 217/4 CP RM. Totuși,
această soluție devine vulnerabilă atunci când comparam sancțiunile de la alin. (1),
(2) și (4) art. 151 cu cele de la alin. (1)-(3) art. 217/4 CP RM. De aceea, consideram
mai potrivită soluția următoare: art. 217/4 ( cu excepția lit. e) alin. (3) și lit. b alin. (3)
și desigur art. 151 CP RM.
3. Argumentaţi dacă, în cazul aplicării răspunderii în baza alin.(2) art.2175 CP
RM, este necesară sau nu referirea la alin.(3) art.42 CP RM;
Nu este necesară referirea la art.42 alin. 3 in cazul aplicarii art.217/5 alin.2.
Astfel se consideră organizator persoana care a organizat săvărșirea unei infracțiuni
ori a dirijat activitatea acestora. Pentru a face referire la articolul respectiv, este
nevoit ca toti participantii infracțiunei respective să întrunească semnele subiectului
infracțiunei. Însă cum atestăm în cadrul infracțiunei de organizare a consumului,
persoanele care nemijlocit beneficază de circumstanțele oferite de către subiectul
art.217/5 alin.2 sunt pasibile de răspundere contravențională confrom articolul 85, ori
conform art 217/5 alin.1, respectiv nu atestăm unicitatea semnelor subiectului a
infracțiunei principale. Mai mult nici nu putem vorbi despre prezența participației,
din motivul divergenței intenței, conform art.41 Se consideră participaţie cooperarea
cu intenţie a două sau mai multor persoane la săvîrşirea unei infracţiuni intenţionate.
Respectiv atestăm că subiectul infracțiunei prevăzute la art.217/5 alin urmărește drept
scop organizarea consumului public , motivul exprimîndu-se în interesul material, pe
cand persoanele care consumă droguri în codițiile create de către subiectul 217/5 au
drept motiv năzuița de a resimți efecetul substanțelor naroctice.
4. Explicați argumentat: în ce corelație se află infracțiunea specificată la
art.2176 CP RM și infracțiunea prevăzută la lit.g) alin.(2) art.165 CP RM?
În cele mai frecvente cazuri infr. specificată la art. 217.6 CP RM formează o
conexitate cu alte infr., asigurând sau înlesnind săvârșirea acestora. Astfel, de
exemplu, în ipoteza consemnată la lit. g, alin. 2, art. 165 CP RM, se are în vedere că,
în prealabil, victima e adusă în stare de depdență fizică, prin introducerea ilegală,
intenționată în organismul victimei, împotriva voinței acesteia, a substanțelor
narcotice, psihotrope sau a analoagelor acestora. De asemenea, în situația sustragerii,
nu e exclus ca victima să fie adusă în prealabil ăn stare de neputință de a se apăra sau
de a-și exprima voința, pentru că făptuitorului să-i fie mai facil să sustragă bunurile.
Asemenea exemple pot continua. Din aceste considerente, e jusitifcată incriminarea
la art. 217.6 CP RM a faptei de introducere ilegală, intenționată în organismul altei
persoane, împotriva voinței acesteia, a subtanțelor narcotice, psihotrope sau a
analoagelor acestora.
5. Argumentați care trebuie să fie soluția de calificare în ipoteza introducerii,
în scopul sustragerii bunurilor victimei, în organismul acesteia a drogurilor,
etnobotanicelor sau analogilor acestora, în vederea aducerii victimei, printr-
un astfel de procedeu, în starea de neputinţă de a se apăra sau de a-şi
exprima voinţa;
Introducerea, în scopul sustragerii bunurilor victimei, în organismul acesteia a
subst. narcotice, psihotrope sau a analoagelor lor, în vederea aducerii victimei, printr-
un astfel de procedeu, în starea de neputință de a se apăra sau de a-și exprima voința,
formează concursul uneia dintre infr. specificate la art. 186 sau 187 CP RM (cu sau
fără referire la art. 27 CP RM) cu infr. prevăzută la art. 2176 CP RM.
6. Explicați argumentat: ce reprezintă spelunca în contextul infracțiunii
prevăzute la art.219 CP RM: obiect imaterial sau loc de săvârșire?
În contextul infr. prevăzute la art. 219 CP RM spelunca reprezintă ob. imaterial,
aceasta este organizată sau întreținută în scopul consumului de substanțe narcotice
sau psihotrope, ori localul pus la dispoziție în același scop. Se are în vedere spațiual
locuibil sau nelocuibil, aferent unui imobil, aparținând unui bar, unei cafenele, unui
restaurant, unui club, unei discoteci, unui apartament, unei dependințe, unui garaj,
unui subsol al unui bloc de locuit etc., care se preconizează să fie folosit pentru
consumul subst. narcotice sau psihotrope. Prin speluncă se are în vedere și locul de
infr. prevăzut la art. 219 CP RM.
7. Demonstrați dacă este corect a se afirma că victima infracțiunii de
proxenetism (art.220 CP RM) este supusă exploatării.
Sub aspectul prezenței sau lipsei libertății consimțămânului victimei, infr. de
proxenetism urmează a fi delimitată de infr. specificate la art. 165 CP RM, precum și
de infr. de trafic de copii (art. 206 CP RM), atunci când astfel de infr. sunt săvârșite
în scopul exploatării sexuale a victimei în prostituție. În acest sens, scopul principal al
art. 165 CP RM, scop pe care ni l-a atribuit legiuitorul e în toate cazurile apărarea
dreptului la libertatea de voință și acțiune a persoanei. În cazul art. 206 CP RM, acest
scop poate fi identificat doar în prezența circumst. agravante consemnate la lit. a-c, f,
alin. 2, art. 206 CP RM. În ce privește art. 220 CP RM, care stabilește răspunderea
pentru fapta de proxenetism, scopul acestei norme e cu totul altul: apărarea bunurilor
moravuri, relațiile de convențiure socială și asigurare licită a mijloacelor de existență.
Cu alte cuvinte, la proxenetism, victima își dă acordul în mod nealterat, voința ei de a
se prostitua aparțonându-i în totalitate, în mod liber. În cazul infr. de proxenetism,
victima își dă acceptul, consimte nestingherit (și întotdeauna în înțelegere cu
făptuitorul) în vederea practicării prostituției, în scopul obținerii de avantaje
reciproce, astfel nu e supusă exploatării.

Sarcini de nivelul III

1. Argumentaţi care ar fi efectele pozitive și/sau efectele negative ale

reincriminării faptei de practicare a prostituției;
Consider oportun reincriminarea faptei de practicarea a prostituției. Respectiv prin
angajarea răspunderii penale pentru practicarea prostituției, în primul rând va fi
afectată "industria" proxenitsimului, astfel persoana care intenționează să preseteze
servicii sexuale, nu se va da atât de ușor determinată/instigată, fiind sub presiunea și
amenințarea legii penale. Alt avantaj este - resocializarea victimei, printre scopurile
principale a practicării prostituției, regăsim - dorința de câștiga surse materiale pentru
existență, respectiv prin incrimarea faptei date, persoana în locul practicării
prostituție se va angaja oficial la un loc de muncă, în așa fel devenind un element util
al societății. La fel un avantaj poate fi considerată - reeducarea persoanelor care
practică prostituție. B. Russell și-a formulat astfel atitudinea față de fapta dată,
morala relațiilor sexuale - dacă eliminăm toate prejudecățile - constă, de fapt, în
respectul profund pentru demnitatea umană a partenerilor și în refuzul de a-l folosi ca
mijloc de satisfacere a nevoilor sexuale. Acesta este motivul pentru care prostituția
este contrară principiului principal al moralității. Respectiv prin avantajele principale
se regăsește și redisciplinarea persoanelor date. Prin dezavantajele principale pot
evidenția, dispariția sursei a unui venit bănesc, însă problema dată poate fi evitată
prin resocializarea activă inclusiv cu ajutorul statul, persoanelor care practicau
acitvitatea dată va fi acrodat un suport în cadrul angajării în câmpul muncii. Efectele
dezîncriminării sunt mai degrabă negative, dacă ne gândim că, în ţări ca Germania
sau Franţa, nu a scăzut procentul prostituţiei ilegale, neintituţioanlizate, că nu se
ţin sub control bolile cu transmitere sexuală şi nu a crescut sesizabil venitul la
bugetul statului. În schimb, neîncriminarea prostituţiei aduce atingere acelor valori
morale fundamentale ale poporului român, susţinute de credinţa în Dumnezeu,
conduce la distorsionarea percepţieiasupra binelui şi a bunelor moravuri, mai
ales în rândul tinerilor, care vor considera că ceea ce nu este pedepsit de legea
penală şi produce profit este oportun de practicat. Trebuie subliniat faptul că
recent (martie 2014) Parlamentul European a adoptat un Raport
prezentat de europarlamentarul britanic Mary Honeyball prin care a fost
condamnată prostituţia şi în care se concluziona că aceasta este o formă gravă de
sclavie şi de violenţă împotriva femeilor, o încălcare a demnităţii umane şi a
egalităţiiîntre femei şi bărbaţi. De asemenea, în raport se arată că prostituţia are
legătură directă cu traficul de persoane şi cu criminalitatea organizată, precum
şi că legalizarea prostituţiei nu reduce aceste fenomene, dimpotrivă; în plus,
creează o impresie de legalitate şi normalitate în jurul unui fenomen prin natura sa
odios. Rezoluţia Parlamentului European propune extinderea la alte ţări europene
a ”modelului nordic”, aplicat cu succes în Suedia, care presupune
interzicerea cumpărării sexului şi includerea prostituatelor în programe de
reintegrare socială. Astfel, se păstrează ideea nepedepsirii celor care îşi vând
corpul, dar devine infracţiune cumpărarea favorurilor sexuale de orice tip. Statele
din Uniunea Europeană vor trebui să evite un aşa-zis conflict de legi10în
materie penală privind prostituţia şi să adopte o poziţie comună.În România dar mai
considerabil și în Moldova, în contextul sărăciei şi al abandonului şcolar, fenomenul
prostituţiei va lua o amploare foarte mare, statul neavând resursele financiare şi
instituţionale să controleze această involuţie socială.
8. Estimați dacă ar fi oportună modificarea prevederii de la lit.d) alin.(2)
art.220 CP RM;
9. Argumentaţi care ar fi efectele pozitive și/sau efectele negative ale
modificării dispoziției de la lit.b) alin.(2) art.220 CP RM din „asupra unei
femei gravide” în „cu bună-știință asupra unei femei gravide”.
Consider oportună modificarea dată din considerentele următoare: Analizînd
infracțiunele care prevăd agravanta similară, se evidențiază că sintagma "cu bună
știință" exprimă intenția directă a făptuitorului și denotă că făptuitorul cunoștea
despre starea de graviditate a victimei la momentul săvârșirii infracţiunii. Această
cunoaștere trebuie să fie nu una prezumtivă, ci să se bazeze pe anumite împrejurări
reale. Dezvăluind sintagma dată, dacă făptuitorul nu știa despre graviditatea victimei,
agravanta nu-i poate fi imputată. Respectiv în momentul actual dacă victima a
infracțiunei de proxenetism este o femeie gravidă, făptuitorului i se poate incrima
agravanta respectivă, indeferent de fapta necunoașterii despre graviditate. Deci, în
scopul evitării interpretării defavorabile a legii penale în folosul făptuitorului și
respectării principiul individualizării răspunderii penale, este oportună modificarea
dată.