Anxietatea si sindromul drobului de sare.

Anxietatea nu e o problema, ci o reactie a

organismului nostru ce apare in mod natural ca
raspuns la situatiile stresante pe care le intalnim de-a
lungul vietii.
Anxietatea inseamna ingrijorare, teama, preocupare,
prudenta si isi face simtita prezenta atunci cand anticipam
sau percepem anumite circumstante drept pericol,
o amenintare reala.
Astfel, pierderea locului de munca, divortul, stresul
provocat de o boala, decesul unei persoane dragi sau
chiar sustinerea unui examen important pot conduce la
aparitia starilor de anxietate. Aceste stari au un rol
important in supravietuire.
Ele au sarcina de a ne alerta asupra potentialelor pericole
si ne permit sa ne accesam resursele personale, sa ne
canalizam in mod constructiv eforturile fizice, psihice si
emotionale pentru a face fata provocarilor vietii, sa
obtinem cat mai mult din ceea ce ne dorim.
In momentul in care pericolele sunt depasite si
scopurile atinse, intensitatea anxietatii se diminueaza
semnficativ si viata noastra reintra in ritmul si cursul
ei normal.

Anxietatea nefireasca
Cand starile noastre de anxietate au un obiect si o baza
reale, atunci vorbim de o anxietate fireasca, sanatoasa.
Daca ingrijorarile, preocuparile si temerile capata un
caracter continuu, daca starile de indoiala se accentueaza
fara un motiv palpabil sau justificat, gandurile irationale nu
ne dau pace pe o perioada lunga de timp si ajungem sa
stam cu frica “drobului de sare” si sa asteptam sa ni se
intample mereu ceva rau, atunci ne confruntam cu o
anxietate nefireasca, nesanatoasa.
In aceste situatii, ceea ce inainte a avut un rol constructiv,
de protectie, acum se transforma in comportamente
disfunctionale, care ne mentin captivi in cercul vicios al
ingrijorarii persistente, al gandurilor si scenariilor
negative care se repeta la nesfarsit, dar si al nevoii
constante de a detine controlul inclusiv asupra a ceea ce
nu poate fi controlat.
Astfel, ne trezim ca ne canalizam toata energia catre ceea
ce nu ne dorim sa se intample, ca hranim continuu o stare
de pericol, nesiguranta, incertitudine si alimentam
scenariul “drobului de sare”: “Daca mi se intampla asta?
Daca nu reusesc? Daca patesc ceva? Daca…? Daca…?”.
Si cu cat vom continua sa ne focusam atentia pe
aspectele negative, cu atat vom ajunge mai repede la
concluzia ca viata noastra este plina de necazuri, ca
viitorul este sumbru, ca traim intr-o lume nedreapta si plina
de primejdii la fiecare pas.
Toate aceste ganduri si stari ne vor afecta nu doar la
nivel psihic, ci si la nivel fizic. In momentul in care s-a
instalat nelinistea, inima incepe sa bata mai puternic,
respiratia este mai accelerata sau mai ingreunata,
muschii se incordeaza si traim senzatia de “pumn in
stomac” sau ca “ni se strange stomacul”.

Simptomele anxietatii
Simptomele anxietatii difera de la caz la caz, insa printre
cele mai des intalnite sunt: oboseala, ingrijorarea
constanta, absenta relaxarii fizice si mentale, tensiunea
musculara, pulsul marit sau neregulat, aritmiile,
episoadele de depresie, problemele de respiratie,
transpiratia, durerile de cap, tulburarile gastro-
enterologice.
Aparitia anxietatii tine atat de factori socio-culturali,
cat si de factori genetici, psihologici si de
mediu. Astfel, pe langa situatiile psihotraumatizante care
pot aparea pe parcursul vietii, un rol important il au si
factorii genetici (incidenta cazurilor de anxietate in familie),
tipul de personalitate al fiecaruia dintre noi, mediul in care
am crescut si ne-am devoltat ca indivizi.

Ce e facut
Relaxarea. Anxietatea aduce cu sine un consum mare de
energie, atat la nivel fizic, cat si la nivel psihic. Pentru ca
organismul sa poata face fata si sa poata reveni la starea
de bine, are nevoie de hrana, somn si relaxare. De aceea,
este recomandata practicarea oricarei forme de relaxare,
inclusiv meditatia sau yoga.
Indiferent de tehnica pe care o alegi, este deosebit de
important sa oferi corpului si mintii tale ragazul de
care au nevoie pentru a se revigora, a se echilibra si a
obtine claritate.
Stilul de viata. Este si el un factor important in reducerea
anxietatii. In acest sens, este indicata adoptarea unei diete
sanatoase si echilibrate, evitarea, pe cat se poate, a
cafelei, alcoolului, nicotinei, a bauturilor energizante si a
stimulentelor, deoarece toate acestea amplifica
anxietatea.
Pe langa dieta, miscarea fizica sau practicarea unui sport
pot fi de ajutor, deoarece ofera mintii tale o modalitate de
a iesi din cercul vicios al gandurilor negative, agitatiei si
panicii.
Practicarea unui hobby. Functioneaza, de asemenea, ca
un antidot pentru anxietate. Alege sa-ti petreci timpul
liber facand ceva ce iti place. Invata sa dansezi, sa
pictezi, sa confectionezi bijuterii sau origami, sa gatesti
sau practica orice activitate care iti ofera o stare de bine.
Beneficiile nu vor intarzia sa apara.
Sustinerea. E indicat sa limitezi cat mai mult contactul cu
persoanele care iti intretin anxietatea. Pe cat se poate
inconjoara-te de oameni care te sustin, optimisti si plini de
viata, care prin felul lor de a fi si de a gandi sunt un model
pozitiv pentru tine.
Psihoterapia. Este un mod eficient de combatere a
anxietatii. Cu ajutorul terapeutului vei invata sa pui in
practica strategii si tehnici de eliminare a gandurilor
disfunctionale, de gestionare a emotiilor, relaxare si
recapatare a starii de bine. In situatiile in care se impune,
psihoterapia poate fi sustinuta de tratament
medicamentos.
Anxietatea este parte din noi, ne obliga sa ne
autodepasim si sa ne dezvoltam. Daca nu o alimentam
cu ganduri irationale si disfunctionale, nu hranim
pericolul imaginar si nu o lasam sa ne controleze
viata, ea ne ajuta sa evoluam. 
De Andra Zaharia, psiholog clinician, psihoterapeut
integrativ in formare, consilier vocational si dezvoltare
personala,
0726.757.396, www.andrazaharia.weebly.com
Citeste si:
De ce sa petreci timp de calitate tu…cu tine
7 lucruri pe care sa le respecti in relatia cu tine