REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A

OPERAŢIUNILOR PRIVIND CAPITALURILE

Operaţiunile privind ciclul de finanţare se referă la

modificările în mărimea şi structura capitalurilor
întreprinderii.

Deciziile de finanţare au în vedere opţiunea întreprinderii de

a-şi acoperi nevoile de finanţare fie din resurse proprii
(autofinanţare), fie din împrumuturi (resurse străine).

Practic, operaţiunile legate de ciclul de finanţare se împart în

două categorii: a) operaţiuni privind capitalurile proprii ;
b) operaţiuni privind capitalurile împrumutate.
 REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A
OPERAŢIUNILOR PRIVIND CAPITALURILE PROPRII

Capitalul propriu • aportul proprietarilor,

este acea parte a
• prin autofinanţare
capitalului dobândit
• din alte surse financiare nerambursabile.
prin:

• capitalul social, patrimoniul regiei,

patrimoniul public etc., după caz,
În mod concret, în funcție de forma juridică a entității;
capitalul propriu se • primele legate de capital;
identifică cu: • rezervele;
• rezultatul reportat din anii precedenţi;
• rezultatul exerciţiului financiar.
 CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL

Capitalul social reprezintă sursa iniţială de

finanţare a unei societăţi comerciale, fiind o
condiţie a existenţei şi funcţionării acesteia.

Ca mărime, capitalul social este egal cu

valoarea nominală a acţiunilor sau
părţilor sociale (titluri de capital) emise de
o societate comercială. Titlurile de capital
sunt acoperite cu aporturi în bani şi/sau
în natură aduse de acţionari sau asociaţi
 REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A
CAPITALULUI SOCIAL

Se realizează cu ajutorul • 1011 “Capital

contului 101 “Capital”, Cont subscris nevărsat”
sintetic de gradul I care se
structurează pe două conturi • 1012 “Capital
sintetice de gradul II: subscris vărsat”

Relaţiile care se nasc între societatea care se înfiinţează, pe

de-o parte, şi acţionari, pe de altă parte, din momentul
subscrierii până la vărsarea efectivă a aporturilor promise se
evidenţiază cu ajutorul contului 456 “Decontări cu
acţionarii / asociaţii privind capitalul”.
MODIFICĂRI ALE CAPITALULUI SOCIAL

Reducerea • reducerea numărului de acţiuni sau

părţi sociale sau diminuarea valorii
capitalului social nominale a acestora ca urmare a
se poate face în retragerii unor acţionari sau asociaţi;
• răscumpărarea acţiunilor;
următoarele • acoperirea pierderilor contabile din
situaţii: anii precedenţi etc.

• subscrierea sau emisiunea de noi

Principalele căi de acţiuni/ părţi sociale;
creştere a • capitalul preluat în
operaţiunilor de reorganizare,
urma

capitalului social • încorporarea rezervelor, primelor

legate de capital, profitului realizat în
sunt: exerciţiile financiare precedente etc.
ALTE ELEMENTE DE CAPITALURI PROPRII-PRIMELE LEGATE DE
CAPITAL

• prima de emisiune - se determină ca diferenţă între

valoarea de emisiune a noilor acţiuni sau părţi sociale
şi valoarea nominală a acestora;
• prima de fuziune/divizare - se determină ca
diferenţă între valoarea aportului rezultat din
fuziune/divizare şi valoarea cu care a crescut capitalul
sunt societăţii absorbante/ beneficiare;

reprezentate • prima de aport - se calculează ca diferenţă între

valoarea bunurilor aportate şi valoarea nominală a
de: capitalului social cu care au fost remunerate aceste
aporturi;
• prima de conversie a obligaţiunilor în acţiuni - se
calculează ca diferenţă între valoarea nominală a
obligaţiunilor corespunzătoare împrumuturilor
obligatare şi valoarea acţiunilor emise potrivit
prevederilor contractuale.

Reflectarea în contabilitate a acestora se face cu ajutorul contului sintetic

de gradul I 104 „Prime de capital”, care se dezvoltă pe patru conturi
sintetice de gradul II corespunzătoare celor patru tipuri de prime.
6
 ALTE ELEMENTE DE CAPITALURI PROPRII-
REZERVELE
ca parte componentă a
capitalului propriu, se
concretizează după caz, în
următoarele categorii:
Reflectarea în contabilitate a
rezervelor se face cu ajutorul
contului sintetic 106
“Rezerve” care se desfăşoară
pe următoarele conturi
sintetice de gradul II:
• rezerve legale;
• rezerve statutare sau
contractuale;
• alte rezerve.
• 1061 “Rezerve legale”
• 1063 “Rezerve statutare
sau contractuale”
• 1068 “Alte rezerve”
7
 ALTE ELEMENTE DE CAPITALURI PROPRII-
REZULTATUL EXERCIȚIULUI

În contabilitate, rezultatul (profitul sau pierderea) se stabileşte

periodic, cumulat de la începutul exerciţiului financiar, ca
diferenţă între veniturile şi cheltuielile exerciţiului. Pentru
aceasta, conturile de cheltuieli şi de venituri în care se
înregistrează, în funcţie de natura lor, cheltuielile şi veniturile
perioadei, se închid provizoriu prin contul 121 „Profit sau
pierdere”.

Rezultatul definitiv • Soldul final creditor exprimă

al exerciţiului profit (atunci când veniturile sunt
financiar se stabileşte mai mari decât cheltuielile);
la închiderea acestuia
şi reprezintă soldul • Soldul final debitor exprimă
final al contului de pierdere (atunci când cheltuielile
profit şi pierdere: sunt mai mari decât veniturile).
8
 ALTE ELEMENTE DE CAPITALURI PROPRII-
REZULTATUL EXERCIȚIULUI

În contabilitate, rezultatul (profitul sau pierderea) se

stabileşte periodic, cumulat de la începutul
exerciţiului financiar, ca diferenţă între veniturile şi
cheltuielile exerciţiului. Pentru aceasta, conturile
de cheltuieli şi de venituri în care se înregistrează, în
funcţie de natura lor, cheltuielile şi veniturile
perioadei, se închid provizoriu prin contul 121
„Profit sau pierdere”. Rezultatul definitiv al
exerciţiului financiar se stabileşte la închiderea
acestuia şi reprezintă soldul final al contului de
profit şi pierdere.
9
MECANISMUL DETERMINĂRII
REZULTATULUI EXERCIŢIULUI
FUNCŢIONAREA CONTURILOR DE CHELTUIELI ŞI
VENITURI

Cheltuielile se înregistrează în contabilitate cu ajutorul conturilor din clasa 6 „Conturi

de cheltuieli”, iar veniturile cu ajutorul conturilor din clasa 7 „Conturi de venituri”.

Conturile din clasa 6 • se debitează în cursul perioadei cu cheltuielile de

„Conturi de cheltuieli” sunt
conturi de activ (cu excepția
contului 609 „Reduceri
comerciale primite”) şi
funcţionează astfel:
diferite naturi;
• se creditează, la sfârşitul perioadei, prin transferarea
soldurilor lor debitoare asupra contului 121 “Profit
sau pierdere”.

Conturile din clasa 7

„Conturi de venituri”
funcţionează după regula
conturilor de pasiv (cu
excepția contului 709
„Reduceri comerciale
acordate”), şi anume:
• se creditează cu veniturile înregistrate în funcţie de
natura lor;
• se debitează la sfârşitul perioadei când soldurile
creditoare ale conturilor de venituri se transferă
asupra contului 121 “Profit sau pierdere”.
ALTE ELEMENTE DE CAPITALURI PROPRII- REZULTATUL
EXERCIȚIULUI ȘI REZULTATUL REPORTAT

Sumele reprezentând rezervele constituite din profitul exerciţiului financiar

curent, în baza unor prevederi legale, se înregistrează în contabilitate prin
intermediul contului 129 "Repartizarea profitului".

Profitul contabil rămas după această repartizare se preia la începutul exerciţiului

financiar următor celui pentru care se întocmesc situaţiile financiare anuale în
contul 117 "Rezultatul reportat", de unde urmează a fi repartizat pe celelalte
destinaţii hotărâte de adunarea generală a acţionarilor sau asociaţilor, cu
respectarea prevederilor legale.

Închiderea conturilor 121 “Profit sau pierdere” şi 129 "Repartizarea profitului" se

efectuează la începutul exerciţiului financiar următor celui pentru care se
întocmesc situaţiile financiare anuale

12
 ALTE ELEMENTE DE CAPITALURI PROPRII- REZULTATUL
EXERCIȚIULUI ȘI REZULTATUL REPORTAT

În contul 117 “Rezultatul reportat” se evidenţiază distinct rezultatul

reportat provenit din preluarea la începutul exerciţiului financiar curent,
a rezultatului din contul de profit şi pierdere al exerciţiului financiar
precedent, precum şi rezultatul reportat provenit din modificarea
politicilor contabile, respectiv din corectarea erorilor contabile.

Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exerciţiului

financiar curent, după aprobarea situaţiilor financiare anuale conform
legii, şi cel reportat aferent exerciţiilor precedente, din rezerve, prime de
capital şi capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acţionarilor
sau asociaţilor, cu respectarea prevederilor legale. În lipsa unor prevederi
legale exprese, ordinea surselor din care se acoperă pierderea contabilă
este la latitudinea adunării generale a acţionarilor sau asociaţilor,
respectiv a consiliului de administraţie
13
 APLICAŢIA 1
Se constituie o societate cu răspundere limitată al cărei capital social
de 15.000 lei este divizat în 300 părţi sociale cu valoarea nominală
unitară de 50 lei. Capitalul social este subscris de doi asociaţi, A şi B
astfel:

- asociatul A subscrie 220 părţi sociale din care 200 părţi sociale cu
aport constând într-un mijloc de transport şi 20 părţi sociale cu aport
în bani;

- asociatul B subscrie 80 părţi sociale din care 60 părţi sociale cu aport

în bani şi 20 părţi sociale cu aport în natură reprezentând mărfuri.
Reflectarea în contabilitate a operaţiunilor
APLICAŢIA 2
 APLICAŢIA 3

O societate comercială prezintă, la sfârşitul lunii

decembrie a exerciţiului N, următoarea situaţie:

- pierderea înregistrată de la începutul exerciţiului

până la începutul lunii decembrie este de 5 000 lei;

- cheltuielile efectuate în cursul lunii decembrie

sunt în valoare de 12 000 lei;

- veniturile efectuate în cursul lunii decembrie sunt

în valoare de 10 000 lei.
Înregistrare în jurnal a operaţiunilor legate
de rezultatul exerciţiului se prezintă astfel:
 APLICAŢIA 4

La sfârşitul lunii decembrie a exerciţiului N, o societate comercială prezenta

următoarea situaţie:
- veniturile totale cumulate de la începutul anului sunt în valoare de 4 800 000 lei;
- cheltuielile totale cumulate de la începutul anului sunt în valoare de 3 460 000 lei,
din care cheltuielile cu impozitul pe profit sunt în valoare de 214 000 lei;
- cheltuielile nedeductibile (amenzi, cheltuieli de protocol nedeductibile etc), mai
puţin cheltuielile cu impozitul pe profit cumulate de la începutul anului sunt în
valoare de 200 000 lei;
- elemente deductibile cumulate (dividende primite de la o altă societate) de 45 000
lei.

Rezultatul fiscal al exerciţiului N este de : 4.800 000 – 3 460 000 + (200 000+214 000) –
45 000 lei = 1 709 000 lei.

Impozitul pe profit cumulat de la începutul anului este: 16%*1 709 000lei = 273 440 lei.
Cum impozitul pe profit înregistrat şi achitat de la începutul anului este de 214 000 lei,
rezultă că diferenţa de impozit pe profit datorat este de : 273 440 – 214 000 = 59 440
lei.
Înregistrarea în jurnal a operaţiunilor legate
de rezultatul exerciţiului N se prezintă astfel:
APLICAŢIA 4 (continuare)
REFLECTAREA ÎN CONTABILITATE A OPERAŢIUNILOR
PRIVIND CAPITALURILE ÎMPRUMUTATE

Pentru completarea necesităţilor proprii de trezorerie, unităţile

patrimoniale pot recurge la atragerea de resurse suplimentare

Reunite sub denumirea de “împrumuturi şi datorii asimilate” în

categoria capitalului străin fac parte:
- împrumuturile din emisiuni de obligaţiuni;
- creditele bancare pe termen lung;
- datoriile ce privesc imobilizările financiare;
- alte împrumuturi şi datorii asimilate

Reflectarea în contabilitate a acestor resurse se realizează cu ajutorul

conturilor din grupa 16 “Împrumuturi şi datorii asimilate”
Aplicaţie privind contabilitatea capitalurilor
împrumutate

O societate comercială X contractează de la

o bancă, în luna ianuarie exerciţiul N, un
credit pe termen de cinci ani în valoare de
150 000 lei cu o dobândă anuală de 10%.

Creditul se rambursează eşalonat, în 5 rate

anuale. Scadenţa ratelor este prevăzută
pentru luna ianuarie a fiecărui an.
Înregistrarea în jurnal a operaţiunilor legate
de creditul primit se prezintă în jurnal astfel: