FDSA

POLIȚIE LOCALĂ, ANUL2

DISCIPLINA: PROTECȚIA POPULAȚIEI ÎMPOTRIVA UNOR ACȚIUNI ILICITE
SUBIECTE EXAMEN

1. Care sunt sancțiunile contravenționale complementare ?

Sancțiunile contravenționale complementare sunt:

a) confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii;

b) suspendarea sau anularea, după caz. a avizului, acordului sau autorizaţiei de
exercitare a unei activităţi:
c) închiderea unităţii;
d) blocarea contului bancar:
e) suspendarea activităţii agentului economic;

2. Care sunt criteriile care stau la baza individualizării sancțiunilor

contravenționale?
Criteriile care stau la baza individualizării sancțiunilor contravenționale sunt:
 Pericolul social al faptei comise
 Limitele prevăzute de actul normativ
 împrejurările în care a fost săvârșită fapta
 Vârsta contravenientului
 Circumstanţele personale (atitudinea) ale contravenientului si de celelalte date
înscrise în procesul-verbal.
3. Ce bunuri sunt supuse confiscării?

Sunt supuse confiscării bunurile:

 destinate contravenţiei;
 care au fost folosite la săvârșirea contravenției;
 rezultate în urma comiterii contravenţiei, dacă nu sunt restituite persoanei
vătămate.
 4. Ce obligații are un agent constatator în legătură cu bunurile supuse confiscării?
Agentul constatator are obligaţia, în legătură cu bunurile supuse confiscării, să ia măsuri de:

-valorificare (pentru cele perisabile) prin unităţi economice de profil, cărora li se predau
pe bază de proces-verbal:

-conservarea (păstrarea) în cazul când, prin asigurarea unor condiţii corespunzătoare de

pază şiadăpostirc, nu se degradează sau disting. în acest scop lucrurile respective se păstrează
la organul din care face parte agentul constatator potrivit normelor stabilite la unităţi
economice ori se predau in custodie, pe bază de proces-verbal

5. Care sunt cele două reguli de determinare a formei de vinovăție?

Legiuitorul a prevăzut, prin dispoziţiile art.16 alin (6), două reguli de determinare a
formei de vinovăţie în conţinutul normei de incriminare, şi anume:

- ,fapta constând intr-oacţiune sau inacţiune constituie infracţiune când este săvârşită cu
intenţie"
- .fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod
expres".

6. Cu ocazia constatării infracţiunilor flagrante organele de ordine publică şi

siguranţă naţională, ce drepturi au?
Cu ocazia constatării infracţiunilor flagrante organele de ordine publică şi siguranţă
naţională au următoarele drepturi:
 să îl prindă şi să îl imobilizeze pe făptuitor
 să pătrundă în sediul, domiciliul sau reşedinţa unor persoane în condiţiileart. 27 din
Constituţia României
 să ridice obiectele/bunurile folosite la/rezultate din săvârşirea unei infracţiuni;
 să efectueze percheziţia corporală a făptuitorului
 să efectueze percheziţia vehiculelor
 7. Cu ocazia constatării infracţiunilor flagrante, ce obligații au organelor de ordine
publică şi siguranţă naţională ?

Cu ocazia constatării infracţiunilor flagrante organelor de ordine publică

şisiguranţănaţională le revin următoarele obligaţii:

a) să acorde primul ajutor celor care au nevoie;

b) să respecte drepturile fundamentale ale omului;
c) să îşi facă cunoscută calitatea;
d) să conserve locul săvârșirii faptei;
e) să întocmească un proces verbal
g) să sesizeze organele de urmărire penale, să predea toate documentele întocmite,
bunurile ridicate şi să pună la dispoziţia acestora orice mijloc de probă deţinut.

8. Ce are în vederea LEGE nr. 60/1991 (republicată) și LEGEA nr. 61/1991 ?

Legea nr.60/1991 privește organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, iar Legea nr.
61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a
ordinii şiliniştii publice.

9. Ce fapte constituie contravenție? ( din EXTRAS ART. 26)

Faptele ce constituie contravenții sunt:
 organizarea şi desfăşurarea de adunări publice nedeclarate,
neînregistrate sau interzise,
 nerespectarea orelor de desfăşurare, traseelor de deplasare sau locului
şi perimetrului destinat adunării publice,
 refuzul de a părăsi imediat adunarea, dacă măsura a fost dispusă de
conducătorii acţiunilor,
 introducerea sau desfacerea băuturilor alcoolice in locurile destinate
desfăşurării adunărilor publice, pe toată durata acestora.

10. Ce documente se întocmesc de către agentul constatator?

DOCUMENTE CARE SE ÎNTOCMESC de către agentul constatator sunt:
1. Procesul-verbal de constatatare a contravenţiei
2. Proccsul-verbal de ridicare bunuri (când este cazul)
3. Procesul verbal de prcdarc-primire bunuri(când este cazul)
 11. În ce constă înștiințarea de plata?

Amenda se achită fie la centrele special amenajate ale direcţiei/serviciului de

taxe şi impozite ale primăriei, precum şi la punctele dc trecere ale frontierei de stat. După
plată, o copie a chitanţei se transmite în termen dc 15 zile de la comunicare unităţii din
care face parte agentul constatator. în caz de neplată a obligaţiilor, organele în drept vor
proceda la executare silită.

12. Ce constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani

conform Legii nr. 8 / 1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe?

Constituie infracţiuniţi se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu

amenda următoarele fapte:
a) realizarea, în scopul distribuirii, de mărfuri-pirat;
b) plasarea mărfurilor-pirat sub un regim vamal definitiv de import sau de export, sub
un regim vamal suspensiv ori în zone libere;
c) orice altă modalitate de introducere a mărfurilor-pirat pe piaţa internă.

13. Ce se interzice în scopul gestionării durabile a faunei?

În scopul gestionării durabile a faunei, se interzice:

 lăsarea animalelor domestice libere sau păşunatul cu acestea în fondul forestier;

 păşunatul animalelor domestice în terenul agricol între 6 decembrie şi 24 aprilie;
 tulburarea liniştii faunei cinegetice în perioada de înmulţireşicreştere a puilor;
 distrugerea sau degradarea instalaţiilorvânătoreşti de orice fel ori a culturilor pentru
vânat
 mutarea dc către persoane neautorizate a hranei destinate vânatului;
 distrugerea sau sustragerea hranei destinate vânatului;
 refuzul dc a preda gestionarului exemplarele dc faună cinegetică ţinute în captivitate
sau coarnele lepădate de cervide;
14. Ce constituie contravenție silvică?
Constituie contravenţie silvică fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancţionată
prin prezenta lege, pentru încălcarea obligaţiilor stabilite prin actele normative din
domeniul silvic.
 15. Cum este definită contraventia ?
Contravenţia este definită de către art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 ca
fiind „fapta săvârşită cu vinovăţie, stabilită şi sancționată prin lege. ordonanţă,
hotărâre a Guvernului sau, după caz. hotărâre a consiliului local al comunei, oraşului,
municipiului sau al sectorului mun. Bucureşti, a consiliului judeţean ori a Consiliului
General al mun. Bucureşti”.
16. In ce constă avertismentul?
Avertismentul constă în atenționarea verbală sau scrisă a contravenientului asupra
pericolului social al faptei săvârșite. însoţită de recomandarea de a respecta
dispoziţiile legale. Această sancţiune se aplică numai în cazul în care fapta este de
gravitate redusa, indiferent dacă actul normativ de stabilire şi sancţionare a
contravenţiei prevede sau nu această sancţiune.
17. După încheierea procesului verbal, unde este înaintat acesta?
Procesul-verbal astfel încheiat îl va înainta de îndată organului competent, să aplice
sancțiunea și să dispună asupra celorlalte măsuri care, după ce a reținut încadrarea
juridică a faptei, va aprecia asupra legalității și temeiniciei procesul ui-verbal,
stabilind sancțiunea prin rezoluție pe acest act. precum şi celelalte măsuri privind
despăgubirile
şi confiscarea (sau după ca/, restituirea lucrurilor ori a sumelor rezultate din
valorificarea lor persoanei căreia îi aparțin).
18. Cum este definită infractiunea și care sunt trasaăturile acesteia?
"infracţiunea este fapta prevăzută de Ieşea penala, săvârşită cu vinovăţie.
neiustUicată si imputabilă persoanei care a săvârşit-o"şi"este singurul temei al
răspunderii penale"
Potrivit art. 16 alin. (1),, fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu
formă de vinovăţie cerută de legea penală", respectiv: intenţia, culpa
şiintenţiadepăşită (practerintentia).
Legiuitorul a prevăzut, prin dispoziţiileart. 16 alin (6), două reguli de determinare a
formei de vinovăţie în conţinutul normei de incriminare, şi anume:
- ,fapta constând intr-oacţiune sau inacţiune constituie infracţiune când este săvârşită
cu intenţie"[art. 16 alin. (6) teza I NCPJ;
- .fapta comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod
expres"[art. 16 alin. (6) teza II NCP].
 Cea de-a treia trăsătură esenţială a infracţiunii este determinată prin caracterul
ncjustificat al faptei săvârşite, întrucât au fost semnalate situaţii în practică în care,
deşi faptele corespundeau sub aspect subiectiv şi obiectiv modelului legal, acestea să
nu constituie infracţiuni dacă prin voinţa legii sunt declarate permise.
19. Ce trebuie să cuprindă un proces verbal?
Procesul-verbal întocmit dc organele prevăzute de art. 61 din codul de procedură
penală trebuie să cuprindă menţiuni eu privire la următoarele:
 timpul şi locul întocmirii;
 agenţii constatatori;
 modul de "sesizare” cu privire la săvârşirea faptei;
 împrejurările constatate prin propriile simţuri;
 măsuri luate şiactivităţidesfăşurate (primul ajutor, măsurarea sau cântărirea,
imobilizarea, etc.);
 datele de identificare ale făptuitorului/lor:
 precizări cu privire la obiectele/bunurile descoperite;
 precizările făptuitorului;
 datele de identificare ale persoanei vătămate;
 datele de identificare şi precizările martorului;
 datele de identificare şi precizările altor persoane;
 precizări cu privire la obiectele/bunurile ridicate;
 eventualele activităţi criminalistice
 obiecţiunile celor în cauză;
 menţiuni cu privire la eventuale agresiuni şi urme, folosirea mijloacelor din
dotare;
 ora de începere şi finalizare a constatării.
20. Ce vizează LEGEA nr. 12/1990 (republicată) privind protejarea
populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ
sau prestări de servicii ilicite?
Acest act normativ vizează acte de comerţ cum ar fi: vânzarea de bunuri, cumpărarea
de bunuri in scopul revânzării sau închirierii acestora. închirierea de bunuri, prestarea
unor servicii, fi transportul sau depozitarea acestor bunuri. Nu sunt considerate a fi
acte de comerţ cumpărarea de bunuri pentru folosinţa personală şi nici deținerea
acestora. De asemenea, vânzarea unor bunuri produse de către cel care le vinde
pentru folosinţa personală nu constituie act de comerţ. De exemplu vânzarea unui
obiect cumpărat anterior pentru folosinţa personală telefon, autoturism, mobilier,
etc.) nu constituie act de comerţ fi nu este supusă rigorii acestui act normativ, dar
 vânzarea mai multor astfel de obiecte, în mod repetat, cu obţinerea de profit, nu se
mai încadrează in excepţie.
21. Ce fapte constituie contraventie silvica?
a) tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, fără drept, precum şi
distrugerea ori vătămarea de arbori, puieţi. pomi de Crăciun ori lăstari din fondul forestier
naţional sau tăierea, ruperea sau scoaterea din rădăcini a arborilor, Iară drept, precum şi
distrugerea ori vătămarea de arbori de pe terenurile cu vegetaţie forestieră din afara fondului
forestier naţional, dacă valoarea prejudiciului, stabilită potrivit legii, este de până la de 5 ori
preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. Se exceptează prejudiciile
rezultate prin lucrările de exploatare forestieră, aşa cum sunt definite de Legea nr. 46/2008,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care nu reprezintă tăieri ilegale;
b) furtul ori însuşirea arborilor tăiaţi cu drept sau fără drept, a puieţilor, pomilor de
Crăciun ori a lăstarilor din fondul forestier naţional sau a pomilor de Crăciun din culturi
specializate sau furtul ori însuşirea arborilor tăiaţi cu drept sau Iară drept de pe terenurile cu
vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional, dacă valoarea prejudiciului, stabilită
conform legii, este de până la de 5 ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe
picior.
22. Ce prevede LEGEA nr. 126 / 1995 (republicată) privind regimul materiilor
explozive?
ART. 37
Constituie infracţiuneşi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu
amendă:
a) orice operaţiuni cu articole pirotehnice efectuate Iară drept;
b) comercializarea articolelor pirotehnice din categoriile I şi PI către persoane
care nu au împlinit vârsta de 18 ani;
c) comercializarea către publicul larg a articolelor pirotehnice destinate a fi
utilizate de către pirotehnicieni^...)
23. Ce este un mandat de aducere ?
Mandatul de aducere este un document prin care organul de urmărire penală sau
instanţa de judecată dispun aducerea unei persoane în faţa acestora. Mandatul de
aducere se execută de către organele de poliţie judiciară sau de ordine publică(poliţie.
jandarmerie, poliţie de frontieră sau poliţie locală), iar în cazul în care se referă la un
militar, prin comandantul unităţii sau prin poliţia militară, pe cheltuiala statului,
indiferent că se execută cu mijloace din dotarea unităţii desemnate pentru executarea
 sau pe calea ferată.
24. În ce situații nu poate fi executat mandatul de aducere ?
- persoana căutată este încarcerată;
- persoana căutată este citată în faţa unei alte instanţe în aceeaşi zi;
- persoana căutată are o persoană în îngrijire şi nu o poate lăsa fără ajutor (un
copil, o persoană cu handicap), etc.
25. Care sunt cauzele care atrag nulitatea procesului verbal ,conform art. 17 din O.G.
2/2001?
Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator,
numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii
şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii
agentului constatator atrage nulitatea procesului verbal. Nulitatea se constată şi din
oficiu.
26. Care sunt Criteriile care stau la baza individualizării sancțiunilor contravenționale ?
a) Pericolul social al faptei comise. Criteriu care se referă Ia pericolul creat prin
săvârșirea faptei incriminate.
b) Limitele prevăzute de actul normativ. Amenda prevăzută in actele normative
de stabilire și sancționare a contravențiilor nu are o valoare fixă, ci o limită minimă şi
una maximă. Deci. agentul constatator care aplică sancțiunea amenzii trebuie să
procedeze la individualizarea ei numai intre limitele speciale prevăzute de actul
normativ care sancționează contravenția săvârșită. La fel trebuie să procedeze și
instanța de judecată in cazul sancțiunilor cu închisoare contravențională sau obligarea
contravenientului la prestarea unei activități in folosul comunității.
c) împrejurările în care a fost săvârșită fapta. Este de necontestat că o justă
sancțiune presupune stabilirea situației de fapt reală şi pe acest temei a gravității
pericolului social al faptei săvârșite întrucât pedeapsa aplicată trebuie să fie
proporțională cu această gravitate. Aceste împrejurări pot fi de natură să agraveze
sau, dimpotrivă să micșoreze sancțiunea. Așa de pildă, sancțiunea amenzii va fi mai
mare (dar bineînțeles in limitele prevăzute de lege) dacă fapta s-a comis de două sau
mai multe persoane împreună, dacă s-au produs pagube materiale, dacă au fost atrași
la săvârșirea contravenției și minori, etc. Dimpotrivă, sancțiunea va fi mai mică dacă.
spre exemplu, contravenientul a depus stăruința pentru a înlătura consecințele acțiunii
sale. fapta are un caracter întâmplător şi neintenţionat, etc. Acest criteriu vizează şi
condiţiile de loc şi timp în care s-a comis fapta, scopul urmărit, urmarea produsă.
d) Vârsta contravenientului. Dacă contravenientul este minor, având vârsta intre 14 şi
18 ani. el va fi sancționat cu amendă mai mică decât cei majori. în sensul că limita minimă şi
cea maximă a sancțiunii prevăzută în actul normativ se vor reduce la jumătate. De
asemenea, trebuie menționat, că minorul care nu a împlinit vârsta de 16 ani nu poate fi
sancționat cu obligarea la prestarea unei activități in folosul comunităţii.
E) Circumstanţele personale (atitudinea) ale contravenientului si de celelalte date
înscrise în procesul-verbal. Atitudinea contravenientului faţă de fapta săvârşită
trebuie luată in consideraţie, fiindcă ar fi normal ca cel care recunoaşte deschis
greșeala și o regretă, să primească o sancţiune mai uşoară. De altfel, o asemenea
poziţie constituie şi o primă garanţie că făptuitorul a înţeles pericolul faptei săvârșite
şi că in viitor nu o va mai repeta. Dimpotrivă, însă cel care sfidează regulile şi
obligațiile ce-i revin potrivit dispozițiilor legale, se comportă recalcitrant faţă de
agentul constatator, nu recunoaşte fapta etc., obligă la aplicarea unei sancțiuni mai
aspre, care poale să ajungă la limita maximă a amenzii prevăzută de actul normativ
pentru fapta săvârşită. Trebuie să se țină seama şi de starea materială a
contravenientului, care se apreciază, de obicei, după funcția şi ocupația pe care
acesta le exercită la locul său de muncă. Dacă polițistul cunoaște persoana
respectivă poate stabili dozarea amenzii şi după alte date în posesia cărora se află şi
care învederează starea materială a contravenientului (situația familială, persoane
aflate in îngrijire, starea sănătății contravenientului, etc.).
27. Care sunt sanctiunile contraventionale principale ?
a) avertismentul;
b) amenda contravenţională;
c) prestarea unei activități în folosul comunității - numai prin hotărâre
judecătorească (constituţie).
28. În cat timp se prescrie aplicarea sanctiunii?
Astfel, aplicarea sancţiunii se prescrie, în termen de:
- sase luni de la data săvârşirii faptei. în cazul contravenţiilor continue acest
termen curge de la data constatării faptei. Contravenţia este continuă în situaţia în
care încălcarea obligaţiei legale durează în timp:
- un an de la data săvârşirii faptei, atunci când fapta a fost urmărită ca
infracţiuneşi ulterior s-a stabilit ca ea constituie contravenţie, dacă sesizarea s-a făcut
înăuntrul termenului dc şase luni de la săvârşirea, respectiv constatarea faptei, dacă
prin lege nu se dispune altfel.
29. Ce este un ofiter de informare ?
ofiţer de informare - persoană anume desemnată din cadrul unităţii de jandarmi, care
are ca atribuţiirelaţionarea dintre aceasta şi un club din zona de responsabilitate,
consilierea responsabilului de ordine şisiguranţă al clubului pe probleme de securitate
şi gestionarea datelor şiinformaţiilor referitoare la comportamentul susţinătorilor
clubului respectiv;
30. De cine este restabilita ordinea publica in interiorul unei arene sportive ?
(1) Restabilirea ordinii publice în interiorul arenei sportive se execută de către
efectivele de jandarmi, din iniţiativa comandantului acestora, cu aprobarea, după caz,
a prefectului sau a reprezentantului acestuia.
(IA1) Aprobarea prevăzută la alin. (I) nu este necesară în cazul în care asupra forţelor
de ordine se exercită violenţe care pun în pericol iminent viaţa, integritatea corporală
sau sănătatea acestora ori a altor
persoane sau când există indicii temeinice că participanţii pregătesc ori au comis o
faptă de natură penală.