Cuvantul pe care o sa fac analiza textuala este curat, neprihanit).

Acesta apare in Biblia in urmatoarele locuri:

1)2 Cor 7,11:’’ Că iată, însăşi aceasta, că v-aţi întristat după Dumnezeu, câtă sârguinţă v-a adus, ba
încă şi dezvinovăţire şi mâhnire şi teamă şi dorinţă şi râvnă şi ispăşire! Întru totul aţi dovedit că voi înşivă
sunteţi curaţi în acest lucru.’’Intalnim cuvantul curati cu sensul de persoane curate,care se pazesc de
pacate

2)2 Cor 11,2:’’ Căci vă râvnesc pe voi cu râvna lui Dumnezeu, pentru că v-am logodit unui singur
bărbat, ca să vă înfăţişez lui Hristos fecioară neprihănită. ‘’In acest verset intalnim neprihanit cu sensul
de curatenia unei fecioare.

3)2Cor 11,3:’’ Dar mă tem ca nu cumva, precum şarpele a amăgit pe Eva în viclenia lui, tot aşa să se
abată şi gândurile voastre de la curăţia şi nevinovăţia cea în Hristos.’’Aici cuvantul il intalnim cu sensul
de curatie a mintii.

4) 1 Tim 5,22:’’ Nu-ţi pune mâinile degrabă pe nimeni, nici nu te face părtaş la păcatele altora.
Păstrează-te curat.’’Sensul pe care il intalnim aici este acela de a nu te face pricina la pacatele altora
,facand referire la episcopii care trebuie sa nu hirotoneasca cu neluare aminte pentru ca si ei vor avea
pacatele preotilor.

5)1 Ioan 3,3:’’ Şi oricine şi-a pus în El nădejdea, acesta se curăţeşte pe sine, aşa cum Acela curat
este.’’Aici intalnim un sens pe care l-am mai avut ,acela de curatia sufletului,insa o curatie de sine cu
ajutorul nadejdii.

6) Iac 3,17 :’’ Iar înţelepciunea cea de sus întâi este curată, apoi paşnică, îngăduitoare, ascultătoare,
plină de milă şi de roade bune, neîndoielnică şi nefăţarnică. ‘’Sensul pe care il gasim aici este iarasi
altul,intalnim o intelepciune curata,adica stiinta lui Dumnezeu este mereu buna si folositoare.

7) 1 Pt 3,2:’’ Văzând de aproape viaţa voastră curată şi plină de sfială. ‘’Sensul intalnim la Petru ne este
cunoscut ,acela de a avea o viata curata fara de pacat.

In analiza cuvantului am folosit urmatoarele surse biblice:

1)Ca baza am avut Biblia Sinodala aparuta la Ed. I.B.M. al BOR anul 2006
2)Am mai folosit Biblia de la 1688 de la Bucuresti aparurta in timpul lui Serban Cantacuzino si la
indemnul lui Constantin Brancoveanu
3)apoi Biblia de la Blaj din anul 1795 aparuta in vreamea Ep Petru Pavel Aaron,Arhiepiscopiul
Ardealului si Fagarasului
4)Biblia de la 1914
5)Biblia de la 1936 ,aparuta in vreamea lui Carol al Iil-ea cu binecuvantarea si grija PF Dr.Miron Cristea
si aprobarea Sfantului Sinod
6)Biblia de la 1959 aparuta la Londra la editura The British and Foreign Society,tradusa in romaneste
 7)am mai consultat si Biblia Sinodala editia 1968 aparuta cu Binecuvantarea Sfantului Sinod prin grija
PF Justinian
8) am folosit Biblia lui Anania
9)din editiile straine am folosit The Greek New Testament
10)T O B ,editia din 1994

‘’ Că iată, însăşi aceasta, că v-aţi întristat după Dumnezeu, câtă sârguinţă v-a adus, ba încă şi
dezvinovăţire şi mâhnire şi teamă şi dorinţă şi râvnă şi ispăşire! Întru totul aţi dovedit că voi înşivă
sunteţi curaţi în acest lucru.  ‘’

Aici cuvantul ‘’curati ‘’este folosit cu sensul de persoane curate ,fara prihana adica fara
pacate;identificam astfem un prim sens.
In celelate editii ale Bibliei sensul este acelasi de cele mai multe ori ,avand uneori schimbate cateva
nuante in inteles :
In cea de la 1688 avem folosita expresia de intarire intru credinta curata:’’Intru tot ati intarit pre voi
curati a fi in acest lucru’’.Aceasta fraza aflata in editia din 1688 este separata de final avand rolul de a
intari ceea ce s-a scos in evidenta in prima idee a versetului , ca ei s-au aratat intristati dupa Dumnezeu
avand teama si dorinta de iertare sau de eliberare ;descoperim aici un foarte mic sens secundar datorat
in mare parte limbii vorbire atunci ,insa ideea pe care o transmitea si in acel secol este aceeasi de
persoane curate.
‘’Intru totul ati dovedit ca’n aceasta privinta sunteti curati’’. Ca si in aceasta versiune a lui anania si
in celelalte editii sensul este acelasi pe care il avem si in sinodala de azi,acela de persoana curata
Si in Traducerea ecumenica a Bibliei sensul cuvantului este folosit cu acelasi sens ,curatia inimii
unei persoane.
Analizand foarte pe scurt ,potrivit cu definiţia dată de Apostolul Pavel în versetul citat, întristarea
după voia lui Dumnezeu este produsă de prezenţa păcatului în viaţa proprie, după ce omul a fost
confruntat sau pus faţă în faţă cu Cuvântul lui Dumnezeu. Factorul cel mai important care face această
întristare să fie după voia lui Dumnezeu este că omul se pocăieşte de păcatele făptuite, adică le
recunoaşte înaintea lui Dumnezeu, îşi cere iertare şi se dezice categoric de ele, alegând să nu le mai
practice niciodată. Dacă cineva se întristează dar nu se pocăieşte, aceasta rămâne să fie o întristare în
felul lumii care lucrează moartea în om şi duce la moarte. Deci, trebuie reţinem acest lucru foarte,
foarte important: doar întristarea care duce la pocăinţă este întristare după voia lui Dumnezeu, pentru
că ea duce la mântuire şi de ea omul nu se căieşte niciodată caci intristarea după voia lui Dumnezeu este
necesară pentru sfinţirea noastră.

‘’Caci va ravnesc pe voi cu ravna lui Dumnezeu ,pentru ca v-am logodit unui singur Barbat,ca sa va
infatisez lui Hristos fecioara neprihanita’’

Acest termen este folosit de Sfantul Apostol Pavel atunci cand scrie corintenilor temandu-se de
nestatornicia lor fiind intrebuintat o singura data in acest sens ,de ‘’nevinovat ‘’ sau ‘’neprihanit’’ in
acelasi text si in acelasi context.Termenul este folosit cu sensul de persoana curata,facand referire la
curatenia fecioarei si puritatea ei .
In celelalte editii sensul nu este in totalitate acelasi cu cel din Biblia Sinodala .
Avem in Bibia de la 1688:’’Pentru ca ravnesc pe voi cu a lui Dumnezeu ravnire,pentru ca am tocmit pe
voi cu un barbat, fecioara curata sa o aduc la Hristos’’. Aici se vede un alt sens ,asemanator dar unul
secundar celui de baza pe care il intlegem azi la prima vedere,acela de a aduce jertfa unui singur barbat
si acela fiins Hristos , curatenia unei fecioare.
In Biblia de la Blaj termenul de ‘’ravnesc’’ este schimbat cu termenul ‘’iubire ‘’,dragoste’’fata de
Dumnezeu,curatenia fecioarei fiind pusa inaintea ca jertfa lui Hristos:’’Ca va iubesc pe voi cu mare
dragostea lui Dumnezeu,ca v-am logodit unui barbat ,facioara curata sa va puiu inaintea lui Hristos’’
In Biblia lui Anania acelasi termen de ravna este schimbat cu ‘’gelos’’,gelozie’’ iar neprihanit
desemnand acelasi lucru o persoana,o fecioara neprihanita:’’Sunt gelos pe voi cu gelozia lui
Dumnezeu,pentru ca v-am logodit pe voi unui singur Barbat:ca pe o fecioara neprihanita sa va infatisez
lui Hristos’’
Ca prieten al Mirelui ,Pavel este cel ce-I prezinta logodnica indetificandu-se si cu termenul de
‘’gelozie’’ al Acestuia: Mire unic al poporului Sau ,Dumnezeu nu admite sa fie impartit cu nimeni .Ideea
e indrazneata dar nu noua ea intalnindu-se si la Ir 2,2 atunci cand proorocul zice:’’ "Mergi şi strigă la
urechile fiicei Ierusalimului şi zi: "Aşa grăieşte Domnul: Mi-am adus aminte de prietenia cea din tinereţea
ta, de iubirea de pe când erai mireasă şi mi-ai urmat în pustiu, în pământul cel nesemănat.’’ Tot la
Ieremia o mai intalnim si in cap.3,1 dar si la Mt 25 ,1,-12.Acest lucru ne convinge inca o data ca Vechiul
Testament se descopera in Noul Testament prin Prooroci si ca aceesi carte a avut rolul de a pregati
poparele de venirea Mirelui Hristos,asa cum mai intalnim ideea nuntii si in parabola celor zece
fecioare,citita si la Slujba Sfantului Maslu cat si in Saptamana Patimilor la Denii.
Explicand acest text Sf.Ioan Gura de Aur talcuieste asa :’’Timpul de fata este timp de logodna, iar
timpul cand vor zice ca<< a sosit Mirele>> este altul.In lume fecioarele raman fecioare pana la maritat
,iar dupa acest maritis nu mai sunt fecioare.Dar aici in Biserica nu este asa,ci ,chiar daca n-ar fi fecioare
mai inainte de maritisul acesta spiritual ,totusi dupa nunta devin fecioare(popoarele crestine,curatindu-
se si sfintindu-se ,devin neprihanite prin Tainele:Botezul ,Mirungerea si sfanta Euharistie sau
Impartasania).Astfel intreaga Biserica este fecioara ,fiindca Apostolul vorbeste catre toti (crestinii),si
catre cei ce se insoara ,si catre cele ce se marita.Este vorba de <<Biserica dintre neamuri>>,pe care o
logodeste Dumnezeu Tatal cu Fiul Sau ,Hristos.
Cu acelasi sens de fecioara curata este folosit si in Epistola catre Coloseni cap.1 vers 28 cand
vorbeste de infatisarea omului in chip desavarsit inaintea lui Dumnezeu ,o infatisare care trebuie sa fie in
Hristos Domnul :’’ Pe El noi Îl vestim, sfătuind pe orice om şi învăţând pe orice om, întru toată
înţelepciunea, ca să înfăţişăm pe tot omul, desăvârşit, în Hristos Iisus. ‘’

‘’ Dar mă tem ca nu cumva, precum şarpele a amăgit pe Eva în viclenia lui, tot aşa să se abată şi
gândurile voastre de la curăţia şi nevinovăţia cea în Hristos.’’

In acest verset gasim un alt sens fata de cele de pana acum. Primul termen ca substantiv
‘’’’ este folosit de asemenea o singura data de Apostol atunci cand vorbeste Corintenilor
,pentru ai nu-I pierde din statornicia lor ,avand insa sens de minte curata ,neperveritita , o minte care
nu trebuie influentata de gandurile diavolului ,care a amagit-o si pe Eva,cea prin care a intrat pacatul in
lume.
In Biblia din 1688 termenul de ‘’curatie cea in Hristos ‘’nu apare, fiind folosit termenul
‘’intregaciunea cea ce e intru Hristos’’ insa sensul de baza este acelasi ,prin care Apostolul doreste ca
diavolul sa nu murdareasca mintea cea curata precum a amagiarpele pe Eva.
In Biblia de la 1914 ,la fel ca in cea din 1688 termenul de ‘’curatia cea intru Hristos ‘’nu exista ci este
fololsita expresia ‘’adeverinta cea intru Hristos’’
In Noul Testament de la Balgrad este scris ‘’…asa sa nu se instraineaze si mintile voastre den blinziia
carea iaste intru Hristos ‘’
 In Biblia lui Anania este folosit acelasi sens ca in Biblia Sinodala asa precum am gasit si in celelate
editii consultate ,aditii aparute dupa 1936.
Acest verset se gaseste in concordanta de sens si cu I Tim 6,3 cand vorbeste de cuvintele sanatoase
ale Domnului care trebuie sa ne tina in dreapta credinta:’’ Iar de învaţă cineva altă învăţătură şi nu se
ţine de cuvintele cele sănătoase ale Domnului nostru Iisus Hristos şi de învăţătura cea după dreapta
credinţă, ‘’ apostolul numindu-I pe ei ingamfati si suferinzi de boala discutiilor.

‘’ Nu-ţi pune mâinile degrabă pe nimeni, nici nu te face părtaş la păcatele altora. Păstrează-te curat.’’

Aici se vorbeste despre sensul pe care l-am mai intalnit ,acela de curat cu inima .
Sfantul Ioan Gura de Aur spune despre acest lucru :’’ in chestiunea hirotoniilor. „Nu-ţi pune
mâinile degrabă pe nimeni, nici nu te face părtaş la păcatele altora.” Şi ce vrea să zică prin
„degrabă (dinainte)”? Aceea că „nu din cea dintâi încercare, nici din a doua, nici din a treia, ci
observând de multe ori, şi cercetând cu amănunţime, fiindcă nu fără primejdii este acest fapt,
căci şi tu care dai această stăpânire vei fi deopotrivă de vinovat pentru cele păcătuite de acela,
atât pentru păcatele trecute, cât şi de cele ce le va face. Cel ce iartă pe cele dintâi fără de timp,
vinovat va fi şi de cele ce se vor face în viitor; precum şi tu fiind pricina celor trecute, vinovat vei
fi pentru că nu ai lăsat aceluia timp pentru a le plânge, şi nici pentru a se umili. Precum, deci, tu
te împărtăşeşti, sau iei parte la succesele lui, tot aşa şi la păcatele lui.” „Păstrează-te curat”. Aici
vorbeşte despre prudenţă. Daca intaia oara am spus ca sensul de ‘’curat’’este acela de curat cu
inima ,vedem ca sfantul Ioan Gura de Aur vede ne prezinta o alta perspectiva a cuvantuli ,curatenia
desemnand o prudenta
In biblia de la 1688 sensul nu este schimat ,ramanand acelasi ,singura deosebire fiins aceea ca
foloseste in loc de ‘’nu te face partas la pacatele altora’’ ,’’nu te impreuna cu pacate striine’’.
Biblia de la Blaj foloseste si ea acelasi sens ,singura diferenta fiind aceea de limbaj: ‘’mainile curand
nimanui sa nule pui’’, fata de editia pe care o avem noi astazi care suna:’’ Nu-ţi pune mâinile degrabă pe
nimeni.’’
Biblia de la 1914 este ,la nivel de limbaj o combnatie intre cele doua editii mentionate mai sus
,neschimband insa nimic in nuanta textului si in inteles.
Editia de la Balgrad are doar difernte de limbaj in comparatie cu celelalte editii.
Editia jubiliara a lui Anania este identica la nivel de limbaj cu cea Sinodala.
Ideea pe care o transmite acest verset ,ca daca te faci partas la pacatele altora esti si tu vinovat de
pacat ,o intalnim si in vechiul testament la Iez.3,18:’’ De voi zice celui rău: Vei muri! şi tu nu-l vei
înştiinţa, nici nu-i vei grăi, pentru a abate pe cel rău de la calea lui cea rea, ca să trăiască, cel rău va pieri
în nelegiuirea sa şi Eu voi cere sângele lui din mâna ta.’’

‘’ Şi oricine şi-a pus în El nădejdea, acesta se curăţeşte pe sine, aşa cum Acela curat este.’’

In acest verset , termenul este folosit de doua ori ,intaia oara ,cu sensul de curatire pe sine,adica cel
care isi puna nadajdea in Dumneseu ajunge la o stare de sfintenie din punct de vedere moral si
spiritual ,iar al doilea sens este strans legat de prima aparitie ,scotand in lumina ideea ca cel care
nadajduieste ajunge curat ca Acela,care este Hristos Domul,prezentand deci un atribut al Dumnezeului
Celui Viu.
In Biblia de la 1688 termenul apare la fel ca in Biblia sinodala ,singura diferenta intalnita fiind de
limbaj,care acolo are o tenta arhaica.
 Cu privire la acest verset in toate editiile consultate termenul si exprimarea fiind de cele mai multe ori
identice ,singura nuanta shimbata fiind doar la nivelul limbajului care insa nu schimba cu nimic sensul.
Acest verset concorda in ideea pe care o transmite ,de a fi curati precum Hristos Domnul curat
este ,cu versetul de la I Ioan 4,17 :’’ Întru aceasta a fost desăvârşită iubirea Lui faţă de noi, ca să avem
îndrăznire în ziua judecăţii, fiindcă precum este Acela, aşa suntem şi noi, în lumea aceasta.’’Ideea pe
care o transmite evanghelistul este aceeasi ,cadrul insa fiindputin schimbat ,in acest verset scotandu-se
la iveala faptul ca a ramane in iubire cu Dumnezeu inseamna a ramane intru Dumnezeu.
Un alt loc in Sfanta Scriptura in care se descrie aceeasi idee este 2Cor 7,1:’’ Având deci aceste
făgăduinţe, iubiţilor, să ne curăţim pe noi de toată întinarea trupului şi a duhului, desăvârşind sfinţenia
în frica lui Dumnezeu.’’
Acest verset scoate la iveala sensul de curatia de boli ,atat boala sufletului cat si boala trupului ,adica
atat de pacat cat si de bolile care ne ingreuneaza viata pamanteasca.

’’ Iar înţelepciunea cea de sus întâi este curată, apoi paşnică, îngăduitoare, ascultătoare, plină de milă şi
de roade bune, neîndoielnică şi nefăţarnică.’’

Un nou sens intalnim iata in acest verset,acela de invatatura curate, invatatura buna si folositare care
nu poate veni decat de sus,de la Dumnezeu si nu poate fi decat asa cum este El ,curat si neprihanit.
In toate celelalte editii in care am cautat ,atat in Biblia de 1688 ,Biblia de la Blaj,Biblia de la 1914
sensul dar si limbajul este acelasi ,scotandu-se in evidenta atributele intelepciunii.
Cu acelasi sens de intelepciune curata gasim in Sfanta Scritura versete si la Pilde 10,8-9 :’’ Cel cu
inimă înţeleaptă primeşte sfaturile, iar cel nebun grăieşte vorbe spre pieirea lui. Cel ce umblă întru
neprihănire umblă pe cale sigură, iar cel ce umblă pe căi lăturalnice va fi dat de gol.’’ Aici se mai
puncteaza si faptul ca cel cu inima curate primeste sfaturile bune ,iar cel nebun nu v-a primi
intelepciunea curate .
Mai gasim cu trimitere la acest cuvant si Mt 5 ,7-8 :’’ Fericiţi cei milostivi, că aceia se vor milui. Fericiţi
cei curaţi cu inima, că aceia vor vedea pe Dumnezeu.’’,dar aici vorbeste de curatia inimii.’’ In acest verset
pe care Mantuitorul l-a rostit in predica de pe munte ,ni se promite imparatia cerurilor daca noi vom fi
curati cu inima .Aici Mantuitorul aseamana inima omului cu ochiul. Precum ochiul sanatos si curat poate
vedea limpede , tot asa numai cel cu inima curata, neacoperita de ceata pacatului, poate vedea pe
Dumnezeu. De curatenia inimii este strans legata virtutea castitatii. De aceea, Sfantul Ioan Gura de Aur
crede ca prin curatenia inimii trebuie sa intelegem lipsa oricarui pacat in genere si indeosebi a pacatului
desfrinarii.
Cat priveste sensul subliniat pana acum ,intelepciune curata intr-o inima curata il mai gasim si in I
Tim 1,5 :’’ Iar ţinta poruncii este dragostea din inimă curată, din cuget bun şi din credinţă nefăţarnică’’
Am descoperit in acest verset iata un al treilea sens ,acela de invatatura curate.Cat priveste
aceasta tema ,as vrea sa spun in incheierea analizei acestui verset ca:’’O inima curata este o inima
fericita ,iar o inima fericita este o inima libera !’’(Maica Tereza de Calcuta)

‘’ Văzând de aproape viaţa voastră curată şi plină de sfială.’’

In acest context cuvantul curat este in folosit in sensul de purtare curata ca exemplu ,versetul de la
Pt 3,2 fiind in stransa legatura cu versetul 3,1:’’ Asemenea şi voi, femeilor, supuneţi-vă bărbaţilor voştri,
aşa încât, chiar dacă sunt unii care nu se pleacă cuvântului, să fie câştigaţi, fără propovăduire, prin
purtarea femeilor lor, ‘’.Avem astfel aici intelesul de viata curate pe care l-am mai intalnit pana acum
,insa nu in sensul de viata curata ca exemplu pentru ceilalti .Aici trebuie subliniat ca viata aceasta despre
care vorbeste este viata crestinilor care trebuie sa fie un exemplu pentru ceilalti semeni care inca nu l-
au descoperit pe Hristos si traiesc intr-o stare de pacat si de pierzare.
In Biblia de la 1688 sensul este apropiat de cel din Sinodala insa cuvintele sunt intr-o oarecare
masura schimbate:’’vazand viata voastra cea curata intru frica’’,insa ideea pe care o transmite este
aceeasi .
Si in Biblia de la Blaj avem acelasi sens ,la nivelul limbajului fiind o singura deosebire :’’Vazand viata
voastra cea dimpreuna intru frica.’’
Ca si in alte cazuri Biblia de la 1914 face o combinatie intre cele doua texte citate mai sus :’’vazand
viata voastra cea dimpreuna curate intru frica’’.
Astfel cuvantul in intalnim in 6 carti ,in 8 versete avand insa 9 aparitii .Cel mai des este intalnit in
Epistolele Pauline ,in cinci versete , cu cinci aparitii,intr-o epistola a lui Ioan ,intr-un singur verset avand
doua aparitii, intr-o epistola a lui Iacov cu o singura aparitie si intr-o epistola a lui Petru deasemenea cui
o singura aparitie.
Sensurile pe care le-am intalnit au fost si ele diverse;avem intr-o prima faza senseul de curat la
inima ,adica persoane curate fara de pacate,intalnit la 2 Cor 7,11; I Tim 5,22; I Ioan 3,3. Alt sens este
acela de intelepciune curate intalnit Iacov 3,17 si 2Cor 11,3.Ultimul sens este acela de curatie
fecioreasca pastrata ca jertfa pentru Hristos ,sens intalnit in 2 Cor 11,2.