DACĂ NU ACUM, ATUNCI CÂND? DACĂ NU NOI, ATUNCI CINE?

SĂPTĂMÂNAL DE OPINIE SĂPTĂMÂNAL DE OPINIE SĂPTĂMÂNAL DE OPINIE SĂPTĂMÂNAL DE OPINIE

Marţi, 1 aprilie 2014      Nr. 1,        Tiraj - 5000 de exemplare
EDITORIAL
Ce crezi că-i vei spune
pag. 2
Când a văzut că în municipiul Hunedoara,
copilului tău peste 15 ani? şomajul a ajuns o problemă mare cât China,
Tiberiu Stroia
voceahunedoarei@yahoo.com
Arion a plecat în documentare la faţa locului
România. anul de
graţie 2014. milioane
de părinţi aşteaptă ca
fiii şi fiicele lor să vină
acasă, de acolo, din
străinătate. Îi văd de
două ori pe an: de
Paşti şi de Crăciun.
Cu siguranţă, în urmă
cu 24 de ani, atunci
când iliescu ne ucidea
pe străzi, nu s-au
gândit nicio secundă că vor ajunge în situaţia asta.
aceea ca România să nu le poată asigura copiilor
lor, un loc de muncă decent şi mai ales o
perspectivă. Un viitor.
În 2014, avem milioane de pensionari care, în
urmă cu 24 de ani, erau oameni în putere şi nu se
gândeau niciun moment că astăzi, cu o pensie de
mizerie, vor trăi exact ca atunci, în 1989. În
întuneric, deşi nimeni nu mai întrerupe curentul,
fără apă caldă deşi aceasta curge încontinuu, fără
căldură deşi caloriferele sunt încinse dar închise din
cauza facturilor uriaşe sau fără mâncare, deşi
magazinele sunt pline. " O povară imensă pentru un părinte este să nu aibă ce pune copiilor pe masă şi să ştie
Tu, ce viitor crezi că vor avea copii tăi peste 15 că a doua zi nu are unde să meargă la lucru " locuitor al municipiului Hunedoara
ani ? Şi mai ales, dacă nimic nu se va schimba, ce
crezi că-i vei putea spune copilului tău, acolo, în
pragul uşii, înainte de a pleca să muncească în
străinătate ?
Vei avea puterea să-i spui că eşti vinovat pentru
simplu fapt că nu te-ai implicat? Că ai stat pasiv şi
ai acceptat ca banii tăi să fie furaţi ? Că nu ai votat
pe motiv că “nu ai cu cine ?”. Că ai acceptat ca
părinţii tăi “să se vândă” pe un kilogram de făină şi Liberalii pregătesc
unul de ulei, oferite de un politruc miliardar, o nouă ţeapă electorală GEOAGIU: Administraţia locală

P
gândind că te mai scuteşte şi pe tine de o cheltuială?
Sigur, democraţia e dictatura majorităţii. iar
limbaţi prin Ţara Haţegului doar în perioada a demarat ample lucrări de
campaniilor electorale, prezentaţi ca fiind curăţenie şi plantare de arbori
loiali electoratului, Mariana Câmpeanu şi

P
dacă vrei ca peste 15 ani, copiii tăi să nu fie obligaţi
să-şi caute viitorul prin alte ţări, fă un lucru simplu: Dan Radu Ruşanu s-au dovedit a fi două expe-
rimente politice care nu adus niciun beneficiu
implică-te! celor care i-au votat.
Pag. 3
rimăvara a dat startul lucrărilor de igenizare,
amenjare spaţii verzi, curăţenie şi plantare
de arbori în oraşul Geoagiu.
Pag. 3
 2 VOCEA Hunedoarei
După o dragoste cu năbădăi, un partaj
cu scântei. Ponta ia caimacul
În lipsa unei strategii eficiente de comunicare, PNL-ul a pierdut electoratul USL
TIBERIU STROIA
voceahunedoarei@yahoo.ro
R
uperea USL a generat o
serie de strategii de co-
municare prin care foş-
tii aliaţi, Ponta şi Antonescu în-
cearcă să contabilizeze electo-
ratul USL în puşculiţa partide-
lor pe care le conduc.
La o lună şi ceva de la dezin-
tegrarea USL, sondajele arată o
scădere drastică în sondaje pentru
partidul lui antonescu. astfel,
potrivit unui sondaj CSCi, efec-
tuat în luna martie, la europarla-
mentare, PnL ar obţine undeva
la 15 la sută iar alianţa, nou for-
mată, USD ar avea peste 40 de
procente. Practic, dorinţa afişată
public de Crin antonescu ca
PnL-ul să obţină în jurul a 25 de
procente, pare a fi departe de pu-
tinţă.
Cum s-a ajuns la această si-
tuaţie ? Ce a determinat electora-
tul USL, şi aici mă refer strict la
alegătorii care au votat alianţa
USL şi nu partidele care o for-
mau, să migreze spre PSD în de-
favoarea PnL ?
Răspunsul e simplu: strategia
de comunicare a partidului con-
dus de Ponta, dirijată eficient
către marea masă a electoratului
uşor de manipulat. Practic, prin-
tr-o serie de mutări bine gândite,
Ponta a reuşit să transfere în
mentalul colectiv al iubitorilor de
USL, ideea că Crin antonescu
este "vinovatul de serviciu" pen-
tru dezmembrarea alianţei.
Pasul 1: Eu vreau USL,
Crin nu vrea
Primul pas a fost făcut prin
aducerea lui Tăriceanu în fruntea
Senatului. Folosind eficient do-
Sondaje care dau fiori reci pe dreapta
Partidul Mişcarea Populară(PMP) „muşcă cu sete” din electoratul PDL
C
ele 20 de procente, la
alegerile europarlamen-
tare, pe care liderul
PDL, Vasile Blaga şi le-a pro-
pus, devin odată cu apropierea
testului electoral din 25 mai, o
„Fată morgana” ce pare să aibă
chipul şi asemănarea Elenei
Udrea. Practic, ultimul sondaj
de opinie realizat la sfârşitul
lunii martie de CSCI, arată că
„popularii lui Băsescu” con-
duşi de Elena Udrea sunt ca un
aspirator de voturi din „ogra-
da” PDL.
PDL băgat în corzi
rinţa acestuia de a fi şi el cineva pe
scena politică, Victor Ponta a
făcut o mutare cu ajutorul căreia
şi-a justificat discursul din ziua
dezmembrării USL prin care
susţinea că nu îşi doreşte ruperea
alianţei. mai mult, divorţul celor
doi este doar un capriciu, o toană,
a lui antonescu. imediat în men-
talul colectiv, Crin a apărut ca un
uzurpator de alianţe, iar iohanis
doar o unealtă a acestui proces.
"momentul Tăriceanu" a fost
accentuat şi de greşeala liberalilor
care l-au plasat imediat în umbră
pe iohannis.
De ce nu a rămas iohannis
stindardul de luptă a PnL ?
Simplu: Crin antonescu s-a
temut că primarul Sibiului ar
putea fi transformat într-un mar-
tir pe acest "altar al bătăliei
politice" riscând să devină cu
adevărat un candidat redutabil al
PnL în cursa pentru preziden-
ţiale. Pentru a evita acest scenariu,
Crin a preferat să nu mai joace
cartea iohannis.
Pasul 2: I-al în braţe
pe Traian !
După mutarea Tăriceanu, şe-
ful PSD-iştilor a lansat pe piaţă
un alt subiect cu care a atras elec-
toratul USl în "tabăra roşiilor".
Este vorba de mult trâmbiţata
luptă împotriva lui Traian Bă-
sescu.
Chiar dacă pentru oamenii
"cu scaun la cap", lupta asta cu
Traian Băsescu nu are nicio
relevanţă atâta timp cât ţara este
guvernată de Ponta, premierul
care poate decide orice pentru
bunăstarea românilor, pentru
electoratul uşor de manipulat ea
este esenţială. acesta este şi mo-
Cheia alegerilor europarla-
mentare o reprezintă forţa de
mobilizare a structurilor politice
din teritoriu. Fără a avea o miză
pentru electorat, aceste alegeri
sunt o probă de foc pentru orga-
nizaţiile judeţene. Cu primarii
folosiţi ca „vârf de lance”, par-
tidele politice vor trebui să
scoată din amorţire un electorat
sătul atât de clasa politică cât şi
de alegeri. Când vine însă vorba
de primari, PDL-ul are o mare
problemă în aproape toate jude-
ţele. Semnale negative vin din
toată ţara. Edilii Gheorghe Şte-
fan din Piatra neamţ şi Emil
tivul pentru care Victor Ponta
reaminteşte mereu că el se luptă
cu Băsescu şi, mai mult, că anto-
nescu a pactizat cu "tiranul". De
altfel, în această bătălie a decla-
raţilor, Băsescu este aruncat dintr-
o curte în alta, fiecare adversar
fiind conştient că există mulţi
votanţi ai defunctului USL care
continuă să creadă în povestea aia
cu Traian Băsescu care face şi
desface. astfel Crin readuce pe
tapet, ori de cîte ori are ocazia,
pactul de coabitare iar Ponta nu
mai conteneşte explicând cum
ruperea USL s-a produs pentru că
Băsescu i-a şoptit la ureche lui
Crin ceva vorbe mieroase.
Pasul 3: Continuăm
programul USL
o altă strategie, bine imple-
mentată de Victor Ponta, a fost
aceea de a veni în Parlament cu
acelaşi program de guvernare
chiar dacă noul său aliat politic,
dincolo de "clasicii" UnPR şi
PC, este UDmR-ul.
Şi aici discursul său a urmat
aceeaşi linie a consecvenţei de
Boc de la Cluj, sunt practic pur-
tătorii de mesaj ai primarilor
care şi-au arătat suţinerea PmP-
ului. astfel în lipsa unor <loco-
motive>, cu siguranţă demo-
crat-liberalii vor rata şansa de a
demonstra că sunt cel mai im-
portant partid politic de dreapta
din România.
Riscă un scor
de sub 10 procente
„După noi potopul”. a-
ceasta pare să fie deviza deputa-
tului Elena Udrea în ceea cei
priveşte pe democrat-liberali.
Susţinuţi de Traian Băsescu,
faţadă: "continuăm programul
USL!", a spus Ponta. asta deşi
nicio măsură liberală nu a fost
aprobată de Guvern în cei doi ani
de guvernare. motivul pentru
care regimul Ponta nu este intere-
sat să sprijine mediul de afaceri
sau să creeze o clasă de mijloc sta-
bilă, este rezultatul unui calcul
politic simplu şi crunt în acelaşi
timp: reprezentanţii acestor cate-
gorii se prezintă la vot într-un nu-
măr foarte mic. astfel, pe prin-
cipiul "cine nu votează nu con-
tează!" ei sunt insignifianţi din
punct de vedere electoral. În plus,
la ora actuală, pe dreapta eşiche-
rului politic există o mulţime de
partide şi partiduleţe care se bat
pe acest tip electorat de dreapta.
Prin urmare, ei nu reprezintă in-
teres pentru PSD.
Pasul 4. Refacem USL-ul
după data de 25 mai
Ultima strategie de comuni-
care, lansată de Victor Ponta, care
şi-a dovedit pe deplin eficienţa,
vizează, evident, alegerile euro-
parlamentare. Practic, şeful roşi-
folosit ca locomotivă de PmP,
„popularii preşedintelui” par să
fie hotărâţi să-i dea o lecţie lui
Vasile Blaga. Sondajele de opi-
nie arată că strategia PmP de a
„rupe” din electoratul PDL a
dat roade. Practic, la sfârşitul
lunii martie cele două partide
sunt pe picior de egalitate,
având un scor de 10 procente în
intenţia de vot a electoratului.
aceasta în condiţiile în care o
parte dintre primarii PDL nu au
dat încă semnale clare de sus-
ţinere a PmP-ului. Dacă ţinem
cont de faptul că nucleul dur de
electori ai PDL-ului este format
lor afirmă sus şi tare că după ale-
gerile europarlamentare ştie sigur
că USL-ul se va reface. În sprijnul
afirmaţiilor sale, bifează în agendă
parlamentarii PnL care trec în
"căruţa" USD. asta ca şi cum
refacerea USL-ului este deja bă-
tută în cuie şi parafată prin aceste
dezertări ale deputaţilor sau sena-
torilor PnL. În acest fel, Victor
Ponta atrage de partea USD,
electoratul care crede că votând
USD-ul sprijină de fapt refacerea
USL-ului !
Ca o concluzie, procentele pe
care PnL-ul le are la această dată
arată că acest partid a pierdut în
totalitate electoratul care a votat
USL şi că PnL-ul se mai poate
baza doar pe electoratul tradiţi-
onal, aşa-numitul nucleu dur. În
continuare, cea mai mare proble-
mă a lui Crin antonescu rămâne
cea a scandalurilor penale în care
sunt antrenaţi membrii marcanţi
ai acestui partid şi care pot genera
pierderi importante printre alegă-
torii care formează acest nucleu.
Probabil, acesta este şi motivul
pentru care Crin antonescu a re-
nunţat la a mai sprijini candida-
tura lui mircea Diaconu. Şeful li-
beralilor a înţeles că nu-şi mai
poate permite lovituri de imagine
mai ales că alegătorii pe care
acesta se bazează sunt, într-o mare
măsură, oameni cu o inteligenţă
medie şi superioară care nu accep-
tă astfel de manifestări. oricum,
la această dată, PnL-ul se zbate
într-o criză profundă de identitate
din care are mari şanse să iasă
extrem de şifonat. Cât despre
visul lui antonescu de a fi candi-
datul dreptei la prezidenţiale,
acesta pare a se transforma pe zi
ce trece într-o himeră.
din susţinătorii preşedintelui
Traian Băsescu, o campanie
electorală a PmP sprijinită de
primarii PDL ar putea duce
PDL-ul în zona unui scor elec-
toral de sub 10 procente. Ceea
ce ar fi un dezastru pentru de-
mocrat-liberali.
Iulian Stroia
 VOCEA Hunedoarei
Liberalii pregătesc o nouă ţeapă electorală
După ce s-au "ars" cu Ruşanu şi Câmpeanu, haţeganii ar trebui să "sufle" şi-n Ştefoni
Tiberiu Stroia
voceahunedoarei@yahoo.com
P
limbaţi prin Ţara Haţe-
gului doar în perioada
campaniilor electorale,
prezentaţi ca fiind loiali electo-
ratului, Mariana Câmpeanu şi
Dan Radu Ruşanu s-au dovedit
a fi două experimente politice
care nu adus niciun beneficiu
celor care i-au votat. Neavând
nicio legatură cu judeţul Hune-
doara, de profesie atârnători
prin Parlament, Câmpeanu şi
Ruşanu nu au fost altceva decât
obligaţii politice ale lui Mircea
Moloţ care trebuia să-şi ser-
vească şefii de la Centru.
Cunoscând pragmatismul
şefului liberalilor hunedoreni,
"fuga" marianei Câmpeanu, din
2012, spre Colegiul Hunedoara
demonstrează că fostul minstru
ANALIZĂ: Mă uit la dreapta....
dreapta nu-i!
Împărţită în partide şi partiduleţe,
dreapta politică orbecăie în căutarea unui lider
Tiberiu Stroia
A
legerile europarlamen-
tare din acest an au o
miză uriaşă pentru par-
tidele aflate la dreapta eşi-
cherului politic. Practic, fiecare
lider visează la un scor care
să-l impună în faţa celorlalţi
nu există niciun dubiu:
anul acesta alegerile europar-
lamentare sunt un adevărat test
de stres pentru liderii partidelor
de dreapta. Tocmai de aceea
“descălecările” făcute în filialele
din teritoriu şi scorurile haluci-
nante lansate în mass-media au
scopul de a lansa mesaje încura-
jatoare pentru şefii localelor.
În cazul PDL şi PnL miza
este clară: cei care vor avea cel
mai bun scor electoral, vor re-
vendica postura de unificator al
dreptei şi vor avea pretenţii de
susţinere a candidatului lor la
prezidenţiale. În plus, PnL-ul
va putea cuantifica cu aproxi-
maţie care este rezultatul electo-
ral al desprinderii de PSD, în
timp ce PDL-iştii îşi vor putea
face o idee despre câte voturi le-
a rupt Traian Băsescu prin nou-
născutul PmP.
Pentru cei din Forţa Civică,
europarlamentarele îi vor oferi
posibilitatea lui mihai Răzvan
Ungureanu să vorbească sau să
tacă pentru totdeauna, atunci
cînd e vorba de a emite pretenţii
de prezidenţiabil. Un scor sub
cinci la sută, ceea ce este foarte
nu mai avea credibiltate în faţa
celor care i-au oferit un mandat
în perioada 2008-2012. Practic,
singurul lucru rămas în mintea
haţeganilor, după patru ani de
mandat Câmpeanu, au fost că-
nile oferite de liberali în cam-
panie, obiecte pe care o parte
dintre alegători ar fi dorit să i le
înapoieze "pe calea aerului" îns-
oţite şi de înjurăturile de rigoare.
Cu Ruşanu, experienţa ha-
ţeganilor a fost scurtă dar eloc-
ventă. <Unchiu'> le-a întors
spatele urgent după nici patru
luni de mandat şi a decolat rapid
spre o funcţie unde şi-a tras un
salariu de vreo 14.000 de euro.
Că doar nu era să bată uliţele
haţeganilor ascultându-le ofurile.
E adevărat că acum a luat o
pauză binemeritată fiind arestat
pe motiv de manipulare a pieţei
de capital.
probabil, ar arunca acest partid
în derizoriu şi nu va mai fi băgat
în seamă de nimeni.
Şi pentru PnŢCD acest
scrutin electoral este foarte im-
portant. După ce a căzut în diz-
graţie fiind calul de bătaie a de-
functei alianţe Da, acest partid
încearcă să redevină un punct
de reper pe dreapta eşicherului
politic. Greu de crezut, având în
vedere aglomeraţia de aici. Par-
tidul mişcarea Populară trebuie
să demonstreze că dincolo de
manevrele băsesciene de raco-
lare a primarilor şi parlamen-
tarilor, au reuşit să conteaze şi
pentru electorat.
Undeva într-un con de um-
bră avem şi partidul noua Re-
publică. Problema acestui partid
rămâne incapacitatea lui mihail
neamţu de a înţelege că partidul
astfel, după ce mai bine de
un an haţeganii nu au fost
reprezentaţi în Parlament, libe-
ralii îl scot, aşa ca din joben,
pe… Sorin Ştefoni. Fostul pri-
mar de Densuş, dă practic buzna
nu este doar el şi că trebuie să
scoată în faţă şi alte persoane.
Practic modul de abordare în pri-
vinţa a ceea ce înseamnă un par-
tid a lui mihai neamţu seamănă
foarte mult cu cel al lui Vadim
Tudor. iar rezultatul este previzibil.
Sigur, dincolo de declaraţiile
sforăitoare ale liderilor de la
centru, este foarte important în
ce măsură liderii filialelelor ju-
deţene vor reuşi să se mobilizeze
şi mai ales să mobilizeze electo-
ratul.
Un lucru e clar: după aceste
alegeri se vor distribui centrele
de putere pe eşicherul de dreap-
ta. În cazul în care nu se va reuşi
acest lucru, dreapta politică va fi
exact ceea ce este şi până acum.
o adunătură de partide cu pre-
tenţii de a ocupa locurile din
faţă pe scena politică.
peste alegători dintr-un motiv
foarte simplu: după ce şi-a pier-
dut scaunul pe care îl ocupa la
ministerul muncii a rămas
...şomer. aşa că, pentru a nu ră-
mâne fără o sinecură, va fi plim-
Marius Omotă,
vector politic pentru
Valea Mureşului
E
dilul din Ilia, Marius
Omotă şi-a adjudecat
de foarte multă vreme
titlul de "locomotivă" electo-
rală.
Fiind singurul edil de pe
Valea mureşului care a rezistat
fără emoţii în faţa crizei eco-
nomice şi a "războaielor" poli-
tice, marius omotă rămâne
pentru politica hunedoreană cel
mai important vector de ima-
gine pentru Valea mureşului.
acest fapt a fost demonstrat
de-a lungul timpului, când for-
maţiunile politice care au de-
filat alături de acesta şi-au ma-
ximizat rezultatele în campa-
niile electorale. mai mult, au
existat situaţii când candidaţi la
alegerile parlamentare au folosit
mesaje false prin care se lăudau
că se bucură de sprijin din par-
tea edilului de la ilia.
aflat la cel de-al treilea
mandat, marius omotă a de-
monstrat că politica pe care o
face este cea a cetăţeanului şi
implicit a comunei pe care o
păstoreşte. analizând parcursul
edilului la alegerile locale din
2004, 2008 şi 2012 se poate
spune că pe marius omotă par-
tidul l-a pus o singură dată pe
listă. La prima candidatură.
După care marius omotă nu a
mai avut nevoie de partid, “par-
tidul” său fiind locuitorii co-
munei ilia.
Greu de înţeles şi de pus în
aplicare pentru foarte mulţi
dintre edilii şi politicienii
3
bat prin Colegiu şi prezentat ca
un om al locului în speranţa că
alegătorii vor uita episoadele cu
Ruşanu şi Câmpeanu.
Va reuşi Ştefoni să-i ducă cu
zăhărelul pe haţegani ? Greu de
crezut. Va fi Sorin marica cartea
câştigătoare a PSD-ului ? E di-
ficil, deorece electoratul Ţării
Haţegului nu are valenţe de
stânga.
aici ar putea juca o carte
mare PDL-ul. Cu un candidat
potrivit, cu o campanie bine ţin-
tită, PDL-ul ar putea fi surpriza
acestui "campionat".
Cu o singură condiţie: aceea
ca preşedintele partidului, Dorin
Gligor să nu scoată la bătaie o
"mână moartă", negociată cu cei
din PSD. Sigur, în această ecua-
ţie, partide precum Forţa Civică
sau mişcarea Populară sunt can
tităţi neglijabile.
hunedoreni, secretul primarului
de la ilia este simplu şi se re-
zumă la doar câteva cuvinte:
seriozitate, muncă şi poate cel
mai important lucru respectul
faţă cetăţean. Toate aceste
cuvinte se regăsesc în activitatea
şi proiectele lui marius omotă,
derulate de-a lungul a anilor în
ilia şi în toate satele aparţi-
nătoare comunei. Locuitorii
comunei ilia cunosc aceste
lucruri şi îl aleg primar la fiecare
patru ani. Tocmai de aceea, în
opinia mea, sloganul cu care
marius omotă candida la al
doilea mandat rămâne defini-
toriu pentru toţi cei care se
gândesc că locuitorii comunei
ilia vor renunţa vreodată la ma-
rius omotă: "avem primar!".
Iulian Stroia
 4 VOCEA Hunedoarei
GEOAGIU: Administraţia locală
a demarat ample lucrări de curăţenie
şi plantare de arbori
P
rimăvara a dat startul lu-
crărilor de igenizare,
amenjare spaţii verzi,
curăţenie şi plantare de arbori
în oraşul Geoagiu. Desfăşurate
de administraţia publică locală
cu sprijinul cetăţenilor şi al ele-
vilor de la Colegiul Tehnic
Geoagiu, lucrările au demarat
sub egida “Zilei Internaţionale
a Pădurilor”.
Peste o sută de tei au
fost plantaţi pe aleea care
le poartă numele
Însoţiţi de cadre didactice
elevii Colegiului Tehnic din
Geoagiu au participat cu ocazia
“Zilei internaţionale a Pădurii”
ILIA: Orăşelul de pe Valea Mureşului
care a refuzat statutul de oraş
Ultimii ani au transformat radical comuna Ilia
Maria Hogman
voceahunedoarei@yahoo.com
C
ele nouă sate, aflate în
componenţa comunei
Ilia, au cunoscut în ul-
timii opt ani o dezvoltare fără
precedent, investiţiile adminis-
traţiei publice locale aducând
schimbări majore în viaţa de zi
cu zi a locuitorilor.
Două mandate
de primar care au
schimbat o comună
În ultimii opt ani, au fost re-
abilitate şi modernizate căminele
culturale, bisericile, şcolile şi au
fost asfaltaţi peste 30 de kilo-
metri de drum. Un accent deo-
sebit s-a pus şi pe reabilitarea şi
modernizarea reţelelor de canali-
zare din ilia, administraţia comu-
nei fiind printre primele din
judeţ care au implementat un
proiect ce prevedea construcţia
unei staţii moderne de epurare a
la o serie de activităţi dedicate
acestui eveniment. astfel, sub
îndrumarea profesorilor de spe-
cialitate elevii au plantat în unele
zone ale oraşului diverse specii
de arbori în funcţie de caracte-
risticile solului. Una din zonele
în care au fost efectuate plantări
de arbori a fost şi aleea Teilor,
stradă aflată la ieşirea din oraşul
Geoagiu spre Simeria. ” Deşi
poartă această denumire strada
respectivă nu era străjuită de
niciun copac din această specie.
am decis ca aleea Teilor să îşi
merite numele, astfel că de-a
lungul acesteia s-au plantat peste
100 de tei”, a spus edilul oraşului
Geoagiu, ioan Vălean.
apei. De asemenea a fost cons-
truită o sală de sport modernă
care întregeşte astfel complexul
sportiv de la ilia. Rezultatul
acestor investiţii se regăseşte şi în
interesul cumpărătorilor de a
achiziţiona case în această co-
mună. Concret, în ultimii cinci
ani în comuna ilia au fost achi-
ziţionate peste 250 de imobile.
aflat la cel de-al treilea mandat,
marius omotă spune că efortul
administraţiei publice locale a
Lucrări de curăţenie
şi în parcul staţiunii
Geoagiu Băi
acţiuni de pregătire şi între-
ţinere a spaţiilor verzi, a ron-
dourilor de flori au avut loc şi în
parcul din staţiunea Geoagiu. Şi
aici elevii îndrumaţi de inginerul
Gheorghe Herţa şi tehnicienii
Valer Stanca şi ioan Curechean au
efectuat o serie de lucrări de în-
treţinere şi curăţenie caracteristice
sezonului. De asemenea elevii au
plantat în unele zone din parc
puieţi de molid, tuia, paltin sau
gorun. În cadrul campaniei de
curăţenie de primăvară s-au
efectuat şi lucrări de întreţinere la
podeţe, curăţarea rigolelor stra-
fost unul pe măsură în 2004,
când şi-a început primul mandat
situaţia comunei ilia fiind una
dezastruoasă. " În 2004, comuna
ilia arăta ca după <bombar-
dament>. Căminele culturale şi
bisericile erau într-o situaţie jal-
nică, străzile erau neasfaltate iar
reţelele de apă şi canalizare din
ilia erau mai mult de decor. Des-
pre drumuri asfaltate şi moder-
nizate nici nu putea fi vorba. Ele-
vii învăţau în condiţii improprii,
dale, a canalelor de scurgere de făcut iar campania va continua
pluvială, iar băncile din parcul şi în perioada următoare. astfel
staţiunii au fost schimbate. „Ca în de lucrări se desfăşoară în toate
fiecare an primăvara efectuăm localităţile aparţinătoare oraşului
lucrări ample de curăţenie, igeni- Geoagiu”, a declarat ioan Vălean,
zare şi plantare de arbori îm zo- edilul oraşului Geoagiu.
nele în care se impune acest lucru.
mai sunt încă foarte multe lucruri Maria Hogman
în săli de clasă care iarna nu ofe-
reau minimul de confort termic.
astăzi lucrurile stau cu totul
altfel şi le mulţumesc locuitorilor
comunei ilia pentru că au fost
întodeauna alături de mine şi m-
au susţinut în toate proiectele cu
care am venit în faţa lor", spune
marius omotă.
Mentalitatea oamenilor
s-a schimbat
Un lucru îmbucurător, care
se datorează în mare măsură suc-
ceselor înregistrate pe parcursul de necesităţile fiecărei comunităţi
anilor de administraţia locală ilia locale. Pentru noi acest fapt este
este schimbarea mentalităţii oa- îmbucurător şi arată că această
menilor. În opinia edilului comu- comună s-a dezvoltat şi este pe
nei ilia, marius omotă, acest fapt drumul cel bun. Cu siguranţă în
arată că în mare parte obiectivele comuna ilia mai sunt multe de
pe care şi le-a propus în 2004 au făcut aceasta fiind principala noas-
fost atinse. " Cei care în 2004 nu tră preocupare. Rolul unei admi-
aveau asfalt sau un cămin cultu- nistraţii publice locale este acela de
ral, care să le ofere minimum de a implementa proiecte care să
condiţii astăzi îşi doresc canalizare ducă la dezvoltare, dar trebuie să
şi apă curentă, iar exemple de a- avem grijă şi de sufletele oameni-
cest gen pot continua în funcţie lor", a subliniat marius omotă.
 VOCEA Hunedoarei
Administraţie din ciclu: Turism cu raniţa în spate
A adus la investitori în
Hunedoara de n-a văzut...China
Viorel Arion, primarul căruia şomerii îi umplu' frigideru' în fiecare zi
D
upă aproape doi ani de
mandat, Viorel Arion
edilul municipiului
Hunedoara are cu ce se lăuda: a
vizitat China şi a organizat
atâtea chermeze încât hunedo-
renii le-au uitat şi numărul.
La capitolul "succesuri" edi-
lul Hunedoarei poate să bifeze şi
proiectele demarate de ovidiu
Hada, care din păcate au fost
atât de prost implementate încât
dacă ar vedea ce a ieşit, fostului
edil i-ar fi ruşine chiar şi în
spatele gratiilor.
2.000 de locuri
de muncă
în patru ani
o promisiune care a atras
atenţia miilor de şomeri din
municipiul Hunedoara a fost cea
legată de investitorii care vor crea
locuri de muncă. Însoţită de
cifra magică 2.000, promisiunea
lui Viorel arion i-a făcut pe hu-
nedoreni să creadă că vor scăpa
de coşmarul de a nu avea un loc
de muncă. " o povară imensă
pentru un părinte este să nu aibă
ce pune copiilor pe masă şi să ştie
că a doua zi nu are unde să
meargă la lucru ". această frază
aparţine unui locuitor al munici-
piului Hunedoara disperat că
nu-şi poate găsi un loc de muncă
care să-l scoată din situaţia de a
nu le putea oferii aproape nimic
copiilor săi. a fost poate unul
din miile de şomeri hunedoreni
care a crezut în promisiunea ce-
lui care în urmă cu aproape doi
ani îi cerea votul. nu cred că,
edilul Viorel arion ar putea înţe-
lege strigătul de disperare din
spusele acestui cetăţean onest. Se
ştie că în ultimul deceniu arion
a trăit pe banii contribuabililor
şi din contractele cu statul.
Poveşti cu investitori
"made în China"
"Încă din prima zi de
mandat îmi voi lua raniţa în
spate şi voi pleca după inves-
titori. În patru ani voi creea
2.000 de locuri de muncă"
Repetată la nesfârşit în campania
electorală, această frază i-a prins
în mrejele ei pe hunedorenii
oneşti care nu-şi doreau decît un
singur lucru: un loc de muncă.
nu se ştie dacă edilul Hune-
doarei a fost în China după
investitori sau doar într-o excur-
sie pentru că nu am văzut o dare
de seamă din partea administra-
ţiei publice locale. Ceva, ceva to-
tuşi i-a reuşit. Hunedorenii pot
să înveţe chineza sau ceva de
genul ăsta.
Din păcate pentru hu-
nedoreni, după aproape doi ani
de mandat, Viorel arion
reuşeşete contraperformanţa de a
menţine municipiul de pe Cerna
în primele trei localităţi cu cea
mai mare rată a şomajului din
judeţ. Despre locurile de muncă
promise nu suflă nimeni nici o
vorbă. În rest, poveşti din China
ne puteau spune destui poli-
ticieni români, pentru că această
ţară este o destinaţie de vacanţă
extrem de căutată de mulţi
dintre aceştia. Poate lui arion nu
i-o fi venit rândul la vizite în
China, pe banii noştri cât a fost
deputat. acum... i-a venit. Şi
cine ştie, poate şi peste... doi ani.
Iulian Stroia
5
DIAGNOSTIC:
BALCANISM!
Ungurene,
politica
înseamnă verb!
Tiberiu Stroia
D
eşi a condus Guver-
nul, vreme de vreo
două luni şi ceva, a
rămas în mintea electoratului
ca fiind premierul care a dat
salamul de Sibiu pe vita Kobe
a japonezilor. Ajuns apoi sena-
tor de Arad, datorită prima-
rului Falcă, Mihai Răzvan
Ungureanu se visează preşe-
dinte şi asta pentru că…. are el
ceva, intitulat… Forţa Civică.
Dacă visul lui se rezumă la
a fi preşedinte de bloc atunci e
în regulă. Şi asta pentru că, din
punctul meu de vedere, mRU
habar nu are ce înseamnă în-
fiinţarea unor organizaţii jude-
ţene puternice şi cu atât mai
mult ce înseamnă o campanie
electorală prezidenţială.
Practic, din aceste două
puncte de vedere, mRU este
egal cu zero.
Cu sedii inaugurate de
ochii lumii, unde singura pre-
zenţă e asigurată, o dată pe
lună, de femeia de serviciu, cu
lideri judeţeni care au impresia
că mRU e locomotiva iar ei
sunt controlorii de tren, şansele
ca Forţa Civică să reprezinte
ceva pe eşicherul politic sunt
mai mici decât a tipului ăla cu
chitara, Gigel Frone, să ajungă
ministrul Economiei.
asemeni multor partide
nou apărute pe scena politică,
cea mai mare problemă a Forţei
Civice e lipsa de verb, de impli-
care. Politica însemnă să fii în
mijlocul cetăţenilor, să le spui
cine eşti, ce vrei şi mai ales ce
poţi face. asta chiar dacă eşti
înjurat, hulit sau nebăgat în
seamă. Scuza că nu sunt bani e
o aberaţie. nu te costă nimic să
aduni măcar 50 de membri şi
să protestezi pentru o cauză sau
să scoţi la imprimantă 500 de
afişe şi să-ţi susţii ideile în
stradă.
Dacă nu poţi să faci aceste
lucruri atunci lasă politica pe
seama altora. Sau caută un loc
călduţ, de politruc, prin parti-
dele care au făcut deja politică.
Bună sau proastă, aste rămâne
la latitudinea alegătorului. Si-
gur, unii votează din convinge-
re alţii pe bază de mită electo-
rală. Însă adevărata provocare a
oricărui partid nou este să-i a-
ducă la vot pe cei care ar vota
din convingere . Din păcate
însă, nu-i convinge nimeni.
 6 VOCEA Hunedoarei

Echipa care promovează SCRISOARE DESCHISĂ ADRESATĂ

COLEGULUI ION SICOE, LEGENDĂ
frumuseţile României VIE A CULTURII HUNEDORENE
Dragă Ioane,
ţi scriu pentru că am sen-
Oamenii de la “Discovering Transylvania”
au transformat pasiunea în meserie Î zaţia că timpul se com-
primă şi închide în cara-
pacea ei dreptatea. Se pare că
nedreptatea se plimbă liberă
ca o fecioară, suavă şi nepri-
hănită, păcălind lumea.
„În grădina lui ion toate
păsările dorm / numai una n-
are somn / Şi zboară din pom
în pom / Tot întrebând de
ion”. această păsărică este una
mică, nesătulă şi prezidenţială.
Dar stai, nu te gândi la
administraţia prezidenţială. E
tot administraţie dar una cu
pondere mai redusă, pe o

C
ampania PREMIANŢII
FĂRĂ PREMII şi-a pro-
pus încă de la început să
aducă în prim plan oameni care
oferă societăţii, oamenii care re-
prezintă România prin faptele
lor, oameni care merită preţuiţi
pentru modul în care arată
lumii că ţara noastră are valori,
umane, culturale, istorice, turis-
tice, ştiinţifice etc.
De fiecare dată oamenii care
recunosc valorile au ieşit în stradă
pentru a sacrifica timp din timpul
lor pentru a-l oferi în semn de
recompensă morală celor pe care
îi apreciază. o strângere de mână,
o îmbrăţişare şi un mulţumesc
spus din suflet, toate acestea la un
loc, au generat emoţii în spatiul
public care nu ar putea fi redate
complet prin intermediul slovelor.
Sâmbătă, 29 martie 2014, ne-am
întâlnim cu o echipă care a
transformat pasiunea în meserie,
iar aceasta a fost vehiculul de
promovare a imaginii României
peste hotare. Echipa DiSCo-
VERinG TRanSYLVania. o
mână de oameni pasionaţi şi de-
dicaţi au realizat, printre altele, un
film despre frumuseţile României.
acesta a fost preluat şi difuzat de
televiziunea germană RTL.
Filmul DRUmURi CU Po- descriu astfel: Suntem o trupă întindere mai mică. această tinua. o spune satul hune-
VESTE a fost realizat din fondu- foarte faină şi entuziasmaţi ai păsărică mică şi nesătulă, dorean cu oamenii săi destoi-
rile proprii ale echipei şi a fost atât călătoriilor, "motorizate" şi/sau ahtiată după putere şi bani, are nici şi ospitalieri, nealteraţi de
de bine realizat încât o televiziune "la pas". Pe cât de mult ne plac şi trepăduşi. Trepăduşi care perversiunile citadine. o con-
străină a selectat producţia pentru excursiile în natură, pe atât ne scriu. Scriu tot felul de ba- firmă nenumăratele tale ple-
a o include în grila sa de progra- plac şi meseriile pe care le prac- zaconii. Dimineaţa, ei nu pot doarii radiodifuzate pentru po-
me. astfel, România a fost pro- ticăm deja de ani buni (jurnalişti, deschide ochii până nu îngur- pularizarea spiritualităţii româ-
movată prin munca unor oameni operatori, foto-reporteri, producă- gitează cel puţin o „cinzeacă”. neşti în general, a celei hune-
care nu aveau această obligaţie tori TV, editori, etc...). am decis apoi, se prezintă la păsărica dorene în particular. Tocmai de
profesională. Totul s-a născut din că, de data asta, profesiile noastre mică şi nesătulă ahtiată după aceea aceşti trepăduşi ar trebui
pasiune, iar ceea ce a ieşit puteţi pot fi îmbinate cu pasiunile putere şi bani preluând or- să vină în faţa ta, să se pună în
viziona la linkul acesta: noastre pentru off-road, outdoor dinele care trebuie executate. genunchi, să se închine de
http://www.youtube.com/ şi culegerea celor mai frumoase astfel au găsit subiectul legat parcă ar fi în faţa Crucii pe care
watch?v=LSWt6oyLM34 legende şi istorii transilvănene. de tine, pornind de la com- este răstignit Domnul nostru,
oamenii de la DiSCo- paraţia cu celebrul personaj iisus Hristos. a, nu pentrucă
VERinG TRanSYLVania se Premianţii fără premii creat de Liviu Rebreanu, ion al tu ai fi similar cu El. Ei sunt
Glanetaşului. acesta din urmă asemeni tâlharilor din preajma
Despre proiectul „Premianţii fără premii” avea o mare calitate: iubea pă- mântuitorului. Te-au vândut
mântul. avea şi un defect mare:
E vremea să facem ceva iubea prea mult pământul.
pentru nişte arginţi: a se citi
„cinzeacă” în loc de arginţi. Să-
A trecut sau ar fi trebuit să apună perioada lui „să se facă”. Dragă ion Sicoe, şi tu ai o mare i lăsăm în plata Domnului căci
Dintr-un singur şi banal motiv pentru că se face. Societatea a calitate. iubeşti cultura. Şi mai Dumnezeu e mare, bun şi pu-
mers înainte până acum, poate uneori destul de încet faţă de ai o mare calitate. Eşti devotat ternic. Le rânduie pe toate aşa
cum ne-am fi dorit, şi merge în continuare. Proiectul social pământului care te-a zămislit. cum trebuie. ion Sicoe, drag
„Premianţii fără premii” se vrea o modestă răsplată din partea
societăţii pentru valorile noastre, cele autentice. o spun eu şi, sunt sigur, o pot mi-eşti mie, ioane, ioane, drag
Probabil vă întrebaţi cine sunt aceşti premianţi şi de ce nu confirma mulţi alţi colegi: mi-eşti mie, ce-am vorbit vorbă
au premii. Ei sunt oamenii de lângă noi pe care toţi îi văd şi ioachim Lazăr, adriana Pes- să fie…ce-am vorbit vorbă să
nimeni nu-i "ascultă". Tăcuţi duc România mai departe. Ei sunt caru, adela Herban, maria fie… ce-am vorbit vorbă să fie.
oamenii a căror muncă este de folos tuturor fără ca ei să fie Basarab, olimpia Palamaru,
cunoscuţi. Ei sunt cei care ne fac viaţa mai frumoasă prin marcela Balazs, Silvia Burnaz, Multă sănătate,
munca lor. Artişti, inventatori, meşteşugari şi alţii care ne arată
că frumosul şi utilul sunt aici, lângă noi. Nu vor premii, nu au maria Vârtopeanu, Valeria să auzim numai de bine.
primit, nu ştiu că munca lor e preţuită de ceilalţi şi de aceea Stoian, Silvia matieş, Steluţa
trebuie să le spunem asta. Rădoane şi lista ar putea con- Gheorghe Firczak

Stand de carte cu vânzare- Editura Univers Enciclopedic

A fiş Univers Enciclopedic
Biblioteca Judeţeană
„Ovid Densusianu” Hu-
nedoara-Deva organizează în
perioada 3 aprilie – 3 mai 2014
cele mai variate domenii de in-
teres: dicţionare, enciclopedii,
filosofie, religie, mitologie, antro-
pologie, psihologie, antroposofie,
pedagogie, istorie, literatură, cărţi
noaşterii: medicină, mitologie,
psihologie, psihiatrie, psihanaliză,
artă etc;
Cogito – cuprinde lucrări fun-
damentale de filosofie semnate de
mai importante ale cunoaşterii
din perspectiva antroposofiei.

Religie – cu importante lu-

un stand de carte cu vânzare al
Editurii Univers Enciclopedic
Gold din Bucureşti.
Standul va fi deschis în in-
cinta Secţiei de artă şi Carte
Franceză a bibliotecii, cărţile vor
fi vândute cu o importantă redu-
cere de preţ. Editura Univers En-
ciclopedic Gold a luat fiinţă în
anul 1994 şi, după cum o arată
denumirea, şi-a propus să ofere în
primul rând lucrări de informare,
cu caracter enciclopedic, din
toate domeniile. În cele două de-
cenii de existenţă, editura a oferit
cititorilor câteva mii de titluri din
pentru copii etc. Principalele co-
lecţii ale Editurii Univers Enciclo-
pedic Gold sunt structurate astfel:
Dicţionare şi enciclopedii –
incluzând aici dicţionare ale
limbii române (DEX, Doom,
Dicţionarul general al literaturii
române etc.);
Dicţionare bilingve, care vin
în ajutorul celor care studiază
limbi străine – elevi, studenţi,
specialişti – şi vor să se familia-
rizeze cu specificul unor limbi de
circulaţie universală;
Dicţionare domeniale, care
acoperă importante zone ale cu-
autori consacraţi (Filon din alex-
andria, aristotel, Platon, Toma
d’aquino, Siger din Brabant, René
Descartes, Hegel, Kant etc.);
Biblioteca Rudolf Steiner,
publică cele mai importante scri-
eri din vasta operă a marelui teo-
sof, de larg interes pentru toţi cei
care văd în antroposofie o nouă
deschidere spirituală către lume;
Biblioteca antroposofică oferă
cititorilor interesaţi lucrări ale
unor specialişti de reputaţie inter-
naţională care, pornind de la
concepţia şi scrierile lui Rudolf
Steiner, abordează problemele cele
crări semnate mircea Eliade;
arta de a trăi oferă cititorilor
interesaţi o deschidere către diver-
sele sfere şi dimensiuni ale exis-
tenţei omeneşti, cărţi despre arta
meditaţiei şi teoria chakrelor;
Psihologie oferă cititorilor in-
teresaţi, inclusiv elevilor şi stu-
denţilor, lucrări de referinţă din
acest domeniu al ştiinţelor uma-
niste, clasice sau contemporane,
scrise de autori de mare prestigiu
internaţional;
opere fundamentale, colecţie
coordonată de Fundaţia naţio-
nală pentru Ştiinţă şi artă (sub
auspiciile academiei Române),
cu o gamă largă de cărţi semnate
de mari nume ale literaturii ro-
mâne, cu opera integrală a a-
cestora: mihai Eminescu, ioan
Slavici, Titu maiorescu, i. L. Ca-
ragiale, alexandru macedonski,
Liviu Rebreanu, Tudor arghezi,
marin Preda, marin Sorescu, ni-
chita Stănescu;
Cărţi pentru copii – cu o
gamă largă şi atractivă de litera-
tură adresată celor mici.
Manager,
Ioan Sebastian Bara
 VOCEA Hunedoarei 7

SIMERIA: Noi proiecte de investiţii vor fi

demarate şi în acest an
A
dministraţia publică lo-
cală din Simeria, pune şi
în acest an accentul pe o
serie de proiecte de investiţii
care au în vedere dezvoltarea şi
modernizarea acestui oraş.
Proiectele prevăd lucrări la
reţelele de apă şi canalizare, rea-
bilitarea unor drumuri, moder-
nizarea bazei sportive precum şi
construcţia unei autogări moder-
ne. De asemenea se are în vedere
continuarea proiectelor ce vizea-
ză promovarea turistică a ora-
şului.
Proiecte ce vizează
canalizarea, reabilitarea de
străzi şi zone verzi
În cadrul Programului ope-
raţional Sectorial mediu, pe
strada Vasile alecsandri va fi rea-
lizată o staţie de pompare a apei,
urmând ca la finalizarea acesteia
să se realizeze lucrările de extin-
dere a conductelor de canalizare
pe străzile: George Coşbuc, an-
drei mureşanu, Tudor Vladimi-
rescu, Horea şi Liliacului, pre-
cum şi reabilitarea conductelor
de canalizare de pe străzile: Li-
bertatii, Preot nistor Socaciu,
Romanilor, C.D. Gherea, Fabri-
cii, i.L. Caragiale şi Piaţa Unirii.
Şi în acest an vor continua pro-
gramele de reabilitare a străzilor şi
lucrările de reabilitare în incintele
şcolilor şi se vor amenaja două
zone verzi în cvartalul blocurilor.
administraţia publică locală pre-
cizează şi faptul că în 2014
urmează să fie daţi în funcţiune
peste 3 km de canalizare.
Construirea unei autogări
şi amenajarea unui teren
sintetic de fotbal
În luna februarie consilierii
locali au aprobat contractul de
asociere în participaţiune cu SC
BV Dasler SRL în vederea mo-
dernizării bazei sportive din Si-
meria, prin amenajarea unui
teren de fotbal sintetic cu ins-
talaţie de iluminat nocturnă. Un
alt proiect derulat în cadrul con-
tractului de asociere prevede
construirea unei autogări pentru
călători şi a infrastructurii aferente
de către S.C. BV Dasler S.R.L.
Centrul Naţional
de Informare
şi Promovare Turistică
„În cadrul Programului ope-
raţional Regional, în luna fe-
bruarie ne-a fost acceptată ce-
rerea de finanţare depusă de către
Primaria oraşului Simeria pentru
proiectul <Crearea şi dotarea
Centrului naţional de informare
şi Promovare Turistică situat în
oraşul Simeria> . Este un pas im-
portant în cadrul proiectului ce
vizează promovarea oraşului Si- dura privind asigurarea manage- lună a avut loc o întâlnire cu
meria pentru atragerea turiş- mentului acestui centru printr- directorul tehnic de producţie al
tilor”, a precizat edilul oraşului un concurs de proiecte de mana- iCaS Bucureşti, Cornel Şerb, în
Emil Rişteiu. Tot în cadrul şe- gement. Prin intermediul acestui cadrul căreia au fost puse la
dinţei din luna februarie a Con- centru se vor desfăşura toate punct ultimele detalii privind
siliului Local Simeria a fost activităţile cultural – artistice”, funcţionarea parteneriatului în-
aprobată înfiinţarea, organizarea spune Rişteiu, edilul oraşului Si- cheiat între oraşul Simeria,
şi funcţionarea Centrului Cultu- meria. În ceea ce priveşte aso- iCaS Bucureşti şi VoLSim.
ral şi de Creaţie al oraşului Sime- ciaţia „Centrul de Voluntariat
ria. „Este în desfăşurare proce- Simeria”(VoLSim), în această Maria Hogman

GHELARI: Mediul VEŢEL: Cea mai mare

economic susţinut de investiţie de după 1990
administraţia locală va demara în perioada
“Centru de informare turistică”,
proiect finanţat de UE imediat următoare
O
nouă investiţie finanţată din

fonduri europene va fi dema-
rată în perioada imediat urmă-
toare în comuna Ghelari.
În valoare de aproximativ 200.000
de euro, investiţia vizează construcţia
unei clădiri în care va funcţiona un
centru de informare turistică. Edilul
comunei Ghelari, ioan Bulbucan (foto)
speră ca această nouă investiţie să aducă
un plus de valoare comunităţii. ” Este un
proiect finanţat de Uniunea Europea-
nă(UE), destinat promovării obiectivelor
turistice, a tradiţiilor şi obiceiurilor
populare din zona noastră. Este vorba de
o construcţie nouă, ce va fi amplasaă
lângă primărie. Lucrările vor demara
începând de săptămâna viitoare”, a de-
clarat Bulbucan.
Parc fotovoltaic
şi deponeu de dolomită
Două investiţii ce vizează dezvoltarea
economică a comunei Ghelari vor de-
mara în acest an, urmând să aducă be-
neficii importanate comunităţii locale.
În valoare de aproximativ 30 de mili-
oane de euro, una dintre investiţii vi-
zează construcţia unui parc fotovoltaic.
”o firmă va dezvolta în zonă, pe fonduri
europene, un parc fotovoltaic. mai e
nevoie de mici aprobări, contractul de
finanţare este semnat şi urmează să în-
ceapă construcţia”, spune edilul co-
munei, ioan Bulbucan. o a doua in-
vestiţie va genera şi locuri de muncă pen-
tru locuitorii comunei Ghelari şi vizează
exploatarea dolomitei. “Deponeul de
dolomită nu este al nostru, ci al anRm-
ului, dar noi l-am concesionat, iar o
parte din beneficiile exploatării depone-
ului o să ajungă la primărie. Dolomita
extrasă va fi folosită la construcţii sau va
fi folosită ca îngrăşământ pentru agri-
cultură. Vreau să precizez şi faptul că
muncitorii care vor lucra în cadrul
acestei exploatări vor fi localnici. Se pre-
conizează că în cadrul deponeului de
dolomită vor lucra circa 15 angajaţi”, a
spus Bulbucan.
Maria Hogman
A
dministraţia comunei Veţel va
implementa în perioada imediat
următoare un proiect care va
aduce beneficii majore pentru locuitorii
a trei sate aparţinătoare: Leşnic, He-
repeia respectiv Veţel. În valoare de 2,8
milioane de euro, proiectul finanţat din
fonduri europene vizează introducerea
apei curente şi a reţelelor de canalizare
în cele trei localităţi precum şi constru-
irea a două staţii de epurare.
2,8 milioane de euro pentru
modernizarea satelor Leşnic,
Veţel şi Herepeia
Veşti bune pentru locuitorii satelor
Veţel, Leşnic şi Herepeia. Un proiect in-
tegrat în valoare de 2,5 milioane de euro
va fi implementat în perioada imediat
următoare. mai exact, documentaţia de
atribuire a lucrărilor prevăzute în proiect
sunt “pe masa” celor de la aPDRP pen-
tru verificare şi avizare. „alimentarea cu
apă şi canalizare a celor trei sate precum
şi realizarea celor două staţii de epurare
fac parte dintr-un proiect mai amplu al
administraţiei locale. În cadrul aceluiaşi
proiect este inclusă modernizarea
drumului de la Veţel la Căoi, precum şi
contruirea unei creşte şi a unui centru
cultural în localitatea muncelu mare.
Valoarea totală a proiectului este de 2,8
milioane de euro, din care aproximativ
300 de mii de euro sunt cheltuieli nee-
ligibile cu conducta de apă care ali-
mentează satul
Veţel. Finanţarea
este asigurată din
fonduri euro-
pene, termenul de
finalizare al între-
gului proiect fiind sep-
tembrie 2015”, a declarat
ioan Henţiu, primarul comunei Veţel.
Circa 500 de gospodării vor fi
conectate la reţea
La finalizarea proiectului, de apă
curentă şi canalizare vor beneficia circa
500 de gospădării, alimentarea cu apă
urmând să fie făcută de la conducta care
alimentează Termocentrala mintia. Pen-
tru un buget precum cel al comunei Veţel
această investiţie din fonduri europene
este echivalentă cu valoarea bugetelor de
investiţii pe patru ani. mai exact, dacă
Primăria Veţel ar fi demarat acest proiect
din fonduri proprii, timp de patru ani
orice altă investiţie nu ar mai fi fost
posibilă. “Pentru administraţia locală a-
cest proiect finanţat din fonduri europe-
ne este extrem de important. Când spun
acest lucru am în vedere atât complexi-
tatea lucrărilor cât şi valoarea totală a pro-
iectului. Dacă am fi încercat să realizăm
acest proiect din fonduri proprii, timp de
patru ani ar fi trebuit să oprim orice in-
vestiţie”, a concis ioan Henţiu.
Maria Hogman
 8 VOCEA Hunedoarei
INTERVIUL SĂPTĂMÂNII
“EcoSid a preluat serviciul de transport
local de la o societate în faliment”
Î
ncepând cu data de 1 sep-
temprie 2013, transportul
local în municipiul Hune-
doara a fost preluat de către
societatea EcoSid. Pentru a vă
face cunoscut ce a însemnat
această decizie a administraţiei
publice locale, săptămânalul
“VOCEA HUNEDOAREI” l-a
intervievat pe Nicolae Baloşin
directorul general al SC EcoSid,
operatorul serviciului public de
transport local.
Reporter: Dela1septembrie
2013,aţipreluattransportullocal
înmunicipiulHunedoara.Înce
situaţie se afla acest serviciu la
datapreluării?
Nicolae Baloşin: Din păcate,
transportul local pe raza mu-
nicipiului Hunedoara se afla, la
data preluării de către firma
EcoSid, într-o situaţie foarte
proastă, existând multe plângeri
din partea cetăţenilor care re-
clamau nereguli majore în func-
ţionarea acestui serviciu. nu se
respectau cursele şi programul
orar, iar maşinile de transport lo-
cal erau neîntreţinute şi murdare.
Practic, am preluat acest serviciu
de la o societate care a stat doi ani
în insolvenţă, după care a intrat
în faliment. Cetăţenii erau ex-
trem de nemulţumiţi de serviciile
pe care le oferea fostul operator
de transport, o mare parte dintre
aceştia fiind oameni în vârstă care
depind în mare măsură de
transportul local.
R: De ce nu s-a mers tot pe
ideeaunuioperatorprivat?
NB: La aceea dată situaţia
transportului în municipiul Hu-
nedoara devenise o problemă ex-
trem de sensibilă. Firma care
efectua acest serviciu era în
faliment existând posibilitatea de
a nu mai putea efectua transport
local. mai mult, procedura de
atribuire a serviciului de trans-
port local prin licitaţie este ex-
trem de anevoiasă şi necesită
mult timp. De exemplu, o situa-
ţie similară a fost la Deva, unde
doar soluţionarea problemelor le-
gate de constestaţii a durat un an
şi jumătate, iar acum administra-
ţia publică locală organizează o
nouă licitaţie. Spre deosebire de
municipiul Deva, unde firma
care efectuează transportul local
îşi îndeplineşte obligaţiile, în Hu-
nedoara situaţia era extrem de di-
ficilă şi riscam ca acest serviciu să
nu mai poată fi efectuat. Practic,
procedura mult simplificată
aleasă de administraţia publică
locală a fost impusă de situaţia
existentă şi din punctul meu de
vedere s-a dovedit eficientă. De la
1 septembrie 2013 în municipiul
Hunedoara avem transport local.
R: Decenus-auachiziţionat
autobuzenoi?
nB: Două aspecte trebuie
avute în vedere atunci când dis-
cutăm despre această problemă.
În primul rând un autobuz nou
este foarte scump, preţul de
pornire al unui astfel de auto-
vehicul pleacă de la 200.000 de
euro. al doilea aspect este cel al
fondurilor de care dispui atunci
când te hotărăşti să faci astfel de
achiziţii. această pactică de a
achiziţiona autobuze, ce au rulat
în ţări din Europa de Vest, este
una folosită şi de administraţii
publice locale care au bugete
mult mai mari decît cel al muni-
cipiului Hunedoara. De exem-
plul Sibiul, Braşovul sau aradul.
Dacă în cazul acestor oraşe astfel
de achiziţii şi-au dovedit efici-
enţa, oferind un raport optim
între calitate, confort, viabilitate
şi preţ nu văd de ce în muni-
cipiul Hunedoara lucrurile ar sta
altfel. maşinile au fost achiziţio-
nate în urma unei licitaţii, sunt
bine întreţinute şi de aproape un
an de când am preluat trans-
portul local nu am avut nicio
problemă. Ratele sunt achitate
de EcoSid, iar pe viitor ne
propunem să mărim parcul auto.
R: De ce aveţi nevoie de
subvenţiidelaprimărie?
NB: Transportul de călători
este un serviciu de utilitate pu-
blică. În municipiul Hunedoara
sunt şase trasee şi se fac zilnic
aproximativ 90 de curse. Dacă
acest transport ar fi o activitate
comercială, un operator privat ar
trebui să-şi reducă cu aproxi-
mativ 70 la sută din curse pentru
a fi rentabil. Deci nerentabili-
tatea nu vine din cauza operato-
rului de transport EcoSid. Prin
contractul de delegare al ges-
tiunii, administraţia publică
locală a obligat operatorul la
efectuarea unui număr de curse
şi trasee, care le cuprind şi pe cele
nerentabile. Subvenţia acordată
de primărie este reglementată de
lege care spune că, datorită obli-
gaţiilor de transport, diferenţa
dintre cheltuieli şi venituri este
acoperită de subvenţii. Decizia a
fost luată de CL Hunedoara.
Sunt oraşe unde transportul local
este subvenţionat şi în proporţie
de 50 la sută, iar tendinţa este ca
acest serviciu de utilitate publică
să fie gratuit.
R: CereprezintăastăziEcoSid
Hunedoara?
NB: În 2012, EcoSid Hu-
nedoara avea 17 angajaţi şi
mergea spre închidere, ajungând
la patru angajaţi. astăzi EcoSid
Hunedoara, are 40 de angajaţi şi
funcţionăm cu activitatea de
transport local. Plătim lunar
circa 40.000 de lei obligaţii către
stat şi nu avem întârzieri la plata
acestora. angajaţii îşi iau salariile
la timp şi sperăm chiar să creş-
tem numărul de salariaţi şi să de-
mărăm alte activităţi.
Maria Hogman