Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COMUNICAREA EDUCAŢIONALĂ
1. Unităţi de conţinut
Comunicarea didactică;
Dimensiunea relaţională a procesului de învăţământ.
Argument
Acest capitol îşi propune să prezinte procesul de învăţământ ca act de comunicare reliefând
rolul şi importanţa comunicării în formarea personalităţii, în transmiterea unui capital cultural, dar
şi în dezvoltarea unor relaţii echilibrate între cei doi poli ai actului didactic (profesorul şi elevul).
Obiective
să evidenţieze specificul comunicării didactice
sa analizeze comunicarea didactică pe baza modelului comunicării interumane
să evidenţieze rolul feed-back – ului in comunicarea didactică
să exemplifice tipurile de feed-back valorificând experienţa şcolară
să identifice obstacolele / blocajele în comunicare şi factorii ce asigura eficienta ei
sa analizeze comunicarea nonverbală specifică profesorului şi elevilor exemplificând
sa exerseze ascultarea activă pe parcursul rezolvării sarcinilor de seminar
să explice dimensiunea relaţională (psiho-socială) a comunicării didactice
2. Concepte cheie
Zgomot
Codare Decodare
Canal
Re
Rr
Re Rr
Fig. 1. Modelul de comunicare interumană (după W. Meyer – Eppler)
98
Re- repertoriul emiţătorului Rr- Repertoriul receptorului
99
Repertoriul reprezintă ansamblul cunoştinţelor, deprinderilor, priceperilor şi experienţelor
personale precum şi nivelul dezvoltării celui care participă la actul comunicării, indiferent de poziţia
pe care o ocupă.
Sarcini de lucru:
1. Pe baza schemei de mai sus, analizaţi şi evidenţiaţi elementele definitorii ale comunicării
interumane.
2. Evidenţiaţi specificul comunicării didactice pe baza modelului comunicării interumane.
100
4. Daţi exemple de gesturi şi mimică specifice profesorilor şi elevilor întâlnite frecvent în activitatea
didactică.
101
3.3. Comunicarea este caracterizată de retroacţiune (feed-back) interlocutorii putând să
afle care sunt efectele sale, în orice moment. Sunt două forme de retroacţiuni:
feed-forward = modalitatea prin care anticiparea finalităţii redevine cauzalitate
feed-back = modalitatea prin care finalitatea redevine cauzalitate. L. Iacob realizează o
clasificare a tipurilor de feed-back existente pe parcursul comunicării.
Nr Exemple
. Criteriul Forme ale feed-back – ului Feed-back I Feed-back II
crt (R → E) (E → R)
1. activitatea reglată a) feed-back I (al mesajului) atenţia clasei, calitatea
răspunsurilor
b) feed-back II (al învăţării) nota, comentarea răspunsului,
reacţia la temă etc.
2. nivelul feed-back-ului a) feed-back 0 lecţia prin TV, radio extemporalul neadus, nota
necomunicată
b) feed-back insuficient indici ai neînţelegerii, fără detalii nota in sine
despre cauze
c) feed-back optim indici edificatori asupra cauzelor evaluarea (nota) explicata
reacţiei copiilor
d) feed-back redundant reluarea aceleiaşi informaţii, abundenta penalizărilor sau
exces pe aceeaşi tema încurajărilor; pentru aceeaşi
realizare: nota, lauda,
premiere, popularizare etc.
3. calea urmata de feed- a) feed-back direct reacţia spontana a clasei nota, lauda, blamul primite
back personal
b) feed-back indirect intervenţia unui intermediar informaţia ocolită care ajunge
(diriginte, părinte, situaţie) la elev prin: coleg, părinte,
diriginte, carte etc.
4. momentul apariţiei feed- a) feed-back concomitent reacţia clasei in timpul predării asistenta pe moment in
back - ului lecţiei realizarea sarcinilor de
învăţare
b) feed-back ulterior răspunsurile la ascultarea corectarea temei, examenul,
curentă sau recapitulativă concursul
5. raportul cu conţinuturile a) feed-back consistent confirmarea interesului la note pe merit
anterioare (ale mesajului, predare prin răspunsurile bune
învăţării sau altor feed- de a doua zi
back-uri) b) feed-back inconsistent reacţie pozitiva la predare, evaluarea greşita,
răspunsuri slabe a doua zi inconsecventa in cerinţe
6. modalitatea de codificare a) feed-back verbal (orb) intervenţii de genul: “Mai tare !” comentarii, întrebări,
“Repetaţi !” “N-am înţeles !” exprimarea atitudinii
b) feed-back paraverbal (orb) intonaţie, accent, pauza semnificativa
c) feed-back nonverbal (mut) mimica, gestica, privire, mişcarea clasei
d) feed-back mixt combinări intre a) b) si c)
7. sursa feed-back-ului a) feed-back individual unul sau altul dintre elevi profesorul, cartea, un coleg
b) feed-back colectiv clasa prin sincronia reacţia clasei la activitatea
interacţională elevului
8. semnificaţia feed-back – a) feed-back pozitiv (+) confirmarea, sincronia încurajarea, lauda, nota bună
ului pentru beneficiari interactională
b) feed-back negativ (-) lipsa sincroniei, neatenţia blamul, admonestarea, nota
slabă
c) feed-back “alb” reacţii neclasificabile din cauza “opacităţii” lor, gen “fata de poker”
9. conţinut a) feed-back limitat indiferent de forma (verbal, nonverbal) el “spune” doar “da” / ”nu”
b) feed-back liber orice informaţie necesara lămuririi profesorului sau elevului
* Feed-back-ul consistent si cel inconsistent se deosebesc prin poziţia lor polară fata de conţinuturile anterioare. Primul
le confirmă, iar al doilea le infirmă.
Fig. 3 Tipurile de feed-back (după L. Iacob)
Ei emisiune - informaţie Ri
Ee acţiune -răspuns
Re
102
Sarcini de lucru:
1. Explicaţi acţiunea celor două tipuri de feed-back-uri existente in comunicarea didactică, pe baza
schemei de mai sus.
2. Evidenţiaţi consecinţele absentării unuia din tipurile de feed-back mai sus analizate.
3. Descrieţi o situaţie şcolară în care să apară un feed-back care să întrunească concomitent
următoarele caracteristici: feed-back II, direct, individual, verbal, negativ, inconsistent,
concomitent.
3.4. Factorii care asigură eficienţa comunicării didactice
Diferenţele ce apar adeseori între ceea ce vrea să comunice profesorul şi ceea ce reţin elevii
se datorează blocajelor ce pot să intervină în comunicarea didactică.
CE DORESTE SA
Cadrul COMUNICE PROFESORUL
didacti
c Ce comunica in mod real
Ce aud elevii
Ce asculta
Ce inteleg
Ce acceptă
Ce reţin
Elevi
1/3 1/3 1/3
Fig. 5 Raportul între ce doreşte să comunice cadrul didactic şi ce reţin elevii
Sarcini de lucru:
1. Explicaţi raportul între ceea ce doreşte să comunice cadrul didactic şi ce reţin elevii pe baza
schemei de mai sus.
2. Identificaţi obstacolele ce pot interveni în comunicarea didactica şi completaţi tabelul de mai
jos:
Obstacole/blocaje Exemple
- ce ţin de profesor
- ce ţin de elev
- ce ţin de mediul fizic -
material
3. Sunt o serie de factori ce asigură eficienţa comunicării didactice. Identificaţi aceşti factori,
completând tabelul de mai jos:
103
Factori de eficienţă Exemple
- ce ţin de profesor
- ce ţin de elev
- ce ţin de repertoriul E si R
- ce ţin de context
- ce ţin de conexiunea inversă
Comunicarea înseamnă relaţionare. Un nivel mai ridicat sau mai redus al comunicării
reflectă şi tipul de relaţie: una superficială / formală sau una intensă / autentică. Se poate vorbi
despre simpatii sau antipatii după nivelul comunicării. De exemplu dacă unui elev îi place de un
coleg va încerca să comunice cu el; dacă, din contra vrea să-l evite, atunci va interacţiona cât mai
104
puţin cu el; dacă un coleg nou într-o clasă de elevi va dori să se integreze în colectivul clasei, atunci
va comunica mai mult.
Sarcini de lucru:
1. Analizaţi procesul de învăţământ ca act de comunicare. Modalitatea de lucru: Philips 6/6. După
rezolvarea sarcinii realizaţi fiecare o diagrama a interacţiunilor din timpul rezolvării sarcinii de
lucru, pentru grupul din care aţi făcut parte. Comparaţi diagramele intre voi şi apoi prezentaţi
concluziile la care aţi ajuns.
2. Analizaţi şi exemplificaţi aspecte de relaţionare ale comunicării didactice pe baza diagramelor
obţinute de voi în exerciţiul anterior. Prezentaţi modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor prin
comunicarea didactica.
În derularea procesului de învăţământ, între profesori şi elevi se stabilesc mai multe tipuri de
relaţii.
Fig. 7 Tipuri de relaţii profesor – elevi (adaptate şi dezvoltate după I. Cerghit ş.a., 1990)
Sarcina de lucru:
Analizaţi şi exemplificaţi ponderea manifestării tipurilor de relaţii , mai sus prezentate, într-
o lecţie de specialitate şi una de dirigenţie.
105
4. Sinteză
Comunicarea didactică este un proces de transmitere a cunoştinţelor de la E (profesor) la R
(elevul / clasa de elevi) şi invers în scopul realizării unor finalităţi. Şi comunicarea didactică este
caracterizată de retroacţiune. Feed-back – ul este important pentru ameliorarea comunicării, dar şi a
relaţiilor dintre interlocutori. Putem vorbi de o tipologie a feed-back – urilor, prezentă în literatura
de specialitate.
Comunicarea didactică este prezentă sub diverse forme. În literatura pedagogică ea există în
clasificări mai mult sau mai puţin complexe. Cele mai des întâlnite forme ale comunicării sunt
comunicarea verbală, comunicarea paraverbală şi comunicarea nonverbală. Pentru o comunicare
eficientă, atât profesorii cât şi elevii trebuie să le îmbine.
De asemeni, pentru asigurarea unei comunicări eficiente există o serie de factori ce ţin de
personalitatea profesorului, de personalitatea elevilor, de context si de conexiunea inversă.
Comunicarea didactica este una dintre caracteristicile procesului de învăţământ, care reflectă
fidel tipologia relaţionărilor dintre protagoniştii actului didactic şi anume profesorii şi elevii.
Temă de reflecţie
Scrieţi un eseu de trei pagini în care să descrieţi modul în care doriţi să comunicaţi şi să
relaţionaţi cu elevii dvs. atunci când veţi profesa.
Bibliografie
3. Cerghit, I., Neacşu, I., Prelegeri pedagogice, Ed. Polirom, Iaşi, 2002
Negreţ, I., Pânişoară, I. O.,
4. Creţu, D., Psihopedagogie. Elemente de formare a profesorilor, Ed. Imago, Sibiu, 1999
11. * * *, Psihopedagogie Univ. „AL. I. Cuza”, Iaşi, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, filiala
Iaşi, Ed. „Spiru Haret”, Iaşi 1994
106