frontald,in funcliede particularitdfile

con-
ETAPEALE TERAPIEIPRINPRO. stitufionale va fi situatla 1,
ale bolnavului
TEZETOTALE: DETERMINAR EA 5-2 mm sub margineainferioarda buzei
RELATil LORTNTERMAXT LARE superioare.
Proba macheteloreste prima etapd
de tratamentin care pacientulia act de
materializarea datelorculese in etapele
anterioare,iar mediculpoatecontrolaco-
rectitudineamanoperelor gi a executiei
de
laborator.
Este totodatdo etapdin care se pot
remediagregeliletazeloranterioare,dacd
suntdepistate in acestmoment.
Tehnicianul va trimiteTncabinetma-
cheteleagezatepe modelelefunctionale.

CONTROLUL EXTRAORAL AL
MACHETELOR DE OCLUZIE
Se facein absenlapacientului, pentru
a verificacorectitudinea Tnlabora-
realizdrii
tor a machetelor, conformindica[iilordate
pringabloane gi prinfigade laborator.
Adaptarea9i individu alizareamache- Fi7.9.47. Etape ale adaptdrii machetei maxilare

telor constauintr-o succesiune de etape

careau ca scop:determinarea gi a
nivelului
planuluide ocluzie,determinarea rela[iei
de posturdgi asigurareareperelorpentru
determinarea rela[ieicentrice.Metodologia
clinicdde determinare a obiectivelormai
sus amintite,cuprindemai multeproceduri
care se suprapunin realizareascopului
propus.
Determinarea nivelului planului de
ocluziese va realizape bordurade ocluzie
a macheteimaxilaresau mandibulare Se
va face diferen{iatpentruzona frontalda
arcadeigi pentruzonalaterald(fig.9,47).
Nivelulplanuluide ocluzie?n zona
Aspecte ale adaptarii machetei
maxilare
La pacienfiicu hipotoniegeneraliza-
te, margineaborduriide ocluziein zona
frontaldva puteafi plasatdgi mai sus de
reperulamintit.
Acelagilucruaparenecesar
gi Tncazulunorbolnavila caretrebuiere-
datdmorfologiasecundard dentardpe care
acegtiao prezentau Bol-
anterioredentdrii.
naviicu parezegi paralizii
vor necesitade
asemenea planuluide
corectiiale nivelului
ocluzieurmdrindobfinereaunui efectcAt
maifizionomic.
Pentruzonelelaterale,nivelulplanului
de ocluziese va fixa la mijloculdistanlei
dintrecele doudcresteedentate.ln cazul
atrofieigi resorbtieiexageratela nivelul
unuimaxilar, planulde ocluziese va apro-
piade cAmpulprotetic deficitar.

Orientarea planului de ocluzie se

la nivelfrontal9i la nivel
face diferentiat
lateral.
in zonafrontald,planulde ocluzieare
o orientare paraleldcu liniabipupilara
con-
sideratd de paralelism
in condi[ii liniasolu-
lui(fig.e.48).

Fi7.9.49.

Fi7.9.48.

in zonelelaterale,orientarea se reali-
zeazdraportAndu-se la planullui Camper,
plan realizatprin unireapunctelor cranio-
metrice: subnazale-porion.Se poateprelua
la nivelultegumentelor prinunireamarginii
inferioare a aripiinasuluicu tragusul(fig.
e.4e). Fig. 9.50. Pldcula Fox
Pentru ugurinlain determinarese
poateutilizaplaculaFox(fig.9.50).Placuta Existasitua[iide excepfiein careori-
Foxestereprezentatd de o foliede plastic entareaplanului
de ocluzienu se maiface
care permiteverificareaconcomitentd in paralelcu planulCampergi anume?n
zonaanterioard gi in zonelelateralea ori- dismorfii grave, malrelatiimandibulo-
entdriiplanului
de ocluzie. craniene, accentuatein sen antero-
posterior,
decelareafdcAndu-se in functie
de profilulbolnavului.Existdo anumitd par- Stabilirea gi a orientarii
nivelului pla-
ticularitateantropologica privindorientarea nuluide ocluziese poaterealizagi prinme-
planuluide ocluziein zonelelateralegi toda disocierii
analiticeLejoyeux, pe baza
anu m e(fi g 9
. .51): de profil.Po(iuneaan-
uneiteleradiografii
- profiluldrept reprezintdprototipulnor- terioarda planului
de ocluzieva trecedintr-
mal gi va aveaparalelism perfectintre un punctplasatla 2 mm submarginea infe-
planulde ocluzie gi planulluiCamper; rioarda buzeisuperioare, materializatpe
- profilulconvexcu mentonulretras,la teleradiografie
ca o ugoardopacitate. Por-
bolnavii careau avutocluzieclasaa ll-a tiuneposterioarda planuluide ocluzietre-
Angle,vor avea planulocluzalconver- ce printr-unpunct X situatla intersectia
gentcu planulCamper; punctelormedieneale laturilorformatede
- profilulconcav,la bolnaviice au fost marginileramuluiascendent mandibular.
posesorii unor ocluziide clasaa lll-a
Angle,vor aveaplanulde ocluziediver- Adaptareamacheteide ocluzieman-
gent fatd de planulCamper,sau des- dibularese realizeazd dinpunctulde vede-
cendentdistal. re al niveluluigi orientdriiplanuluide oclu-
zie plecAnd de la dateleobtinute prinadap-
tarea macheteimaxilare.Din necesitatea
cooptdriiperfectea celordoud borduride
ocluzie,orientarea planuluide ocluziepe
machetamandibulard se facein raportde
determinareaanterio r r ealizald.
Nivelulplanului de ocluziepe mache-
ta mandibulardeste hotdrAtpe baza de-
termindrii(asigurdrii)dimensiunii verticale
a
etajuluiinferior,
indepartAnd sau addugAnd
ceardpe borduramandibulard pandcAnd
dimensiunea verticaldcorectdeste asigu-
rat5.

Determinarea di mensiunii verticale

Fig. 9.51. Utilizareaplacu[ei Fox
in relalie centricd gi in relalie de
posturd
Dimensiunea verticalda etajuluiinfe-
riorse oblineprinmdsurarca distanfeidin-
tre un reperfix maxilar(subnazal) 9i un
repermobilmandibular (gna[ion)gi compa-
rareaacesteidistantecu un segmenteta-

552
lon. Dimensiunea verticald (fig.9.52)re- ei centricela edentatultotal utilizeazddi-
prezintdunuldin reperele comunerelatiei versemijloacede simularea ocluzieiprin
gi rela[iei
centrice de posturS. machetelede ocluziecu bordurisau cu
ajutorul
Fig. 9.52.lnregistrareaDVO- caz clinic
Trebuiede la inceputsubliniat cd di-
mensiuneaverticalda etajuluiinferiorin
relatiecentricdesteunicdgi trebuierepro-
dusdexactitate. Diferentadintredimensiu-
nea verticaldin posturd9i cea in rela[ie
centricd este de aproximativ2-4 ffiffi,
reprezintAnd fiziologicd.
spa[iulde inocluzie
Se cunosc nenumdratemetodede
determinare a relatieicentricela edentatul
total, incepAndcu cele mai simple gi
teminAnd cu cele mai complicate. in totali-
tatealor,metodele de determinare a rela[i-
diverselormijloacemecanice.
Modificarile permanente ale ocluziei,
pozitieide repausgi distanteiinterocluzale,
ca de altfelgi lipsapunctelorde referintd
determinate cliniccu precizieconducdupa
pierderea din[ilorla determinarea
cu dificul-
tate a distan[eiverticalea maxilarelor la
pacientuledentat.Din acestmotivratdrile
suntfrecvente gi potconducela egecuriale
tratamentului protetic.
Edentatultotal neprotezatdepune
eforturiin gdsireaunor stereotipurimasti-
catoriicare si-i ofere posibilitatea unei
mastica[iipe crestelereziduale.Aceste
migcdrireprezintd combinatiiparticulare
de
ridicare-coborAre, gi
propulsie-retropulsie
lateralitatecu o coordonaregi precizie
amendate de absenlareceptorilorparodon-
tali,dar 9i a unorprotezeprincare sd se
valorificemai binereflexelede modulare a
migcdrilor cu punct de plecaremucozal.
Fragmentarea alimentelorintre crestele
edentatese realizeazdla o dimensiune
vertical5nefiziologicd pentrufunc[ionalita-
tea musculard, cu eficientaredusdgi din
acestpunctde vedere.Dimensiunea verti-
cald la edentatultotalbimaxilareste mult
diminuatd datoritd pierderii stopurilor
ocluzale,a rezorbtiei cresteisau a uzurii
din[ilor
artificiali.
La edentatul total disparitia
din parodontiuduce la
proprioceptorilor
de controlai pozifieide
stimulilor
disparitia
relatie centricd. Pe baza reflexelor
proprioceptive
remanente precumgi a im-
pulsurilorcu punctde plecaredin ATM,se
ajungela situa[iaprotezdrii,la formarea
unornoi reflexede pozi[ionare cu punctde
plecarein parodonfiul de sus[inere sau in
mucoasa gingivald. La edentatul to-
tal,rapoartele dentare lipsesc,ele fiind
simultate cu ajutorulmachetelor de ocluzie.
Metodele de determinare a dimensiu-
nii verticalea etajuluiinferiordiferddupd
metodologie gi scop.Ele pot fi grupatein
doud maricategorii: metodeantropometri-
ce gi metodefuncfionale.
Metodeantropometrice
in funclie de prezenfasau absenla
reperelorpreextracfionale,metodeleantro-
pometricepot fi clasificatein: metodean-
tropometricecu reperepreextraclionale
9i
metode antropometrice tdrd repere
preextrac[ionale.
l. Metode antropometrice cu repe-
re preextractionale:
- preluareadimensiuniiverticalea
etajuluiinferiordin figa bolnavului
completatdin perioadadentatd,in
caredimensiunea vertical5
a etajului
inferiora fostnotatdin milimetri;
- mdsurareaetajului inferior pe o
sdrmd de contur ce a fost confor-
matd urmdrindprofilul bolnavului
cAnd nu intervenisestarea de
edentafie totald.Similaracesteime-
tode este utilizareaprofilometrului
Sears,
- mdsurarea exactda etajuluiinferior
pe radiografii cefalometrice practi-
cate anterior,in perioadadentatd;
Dimensiunea verticalda etajuluiin-
feriorin acestcaz, se mdsoardpe
radiografieintre punctecefalometri-
ce (subnazale-gna[ion) gi se transfe-
rd pe machetele de ocluzieurmdnd
a se verificacorectitudinea determ,-
ndriiprin una din metodelefunclio-
nale.
Swensonrecomandd utilizarea
unor
mdgtifacialedin polistiren
sau celu-
careaplicatepe fa-
loidtransparent,
ciesulbolnavuluimaterializeazdfos-
ta dimensiuneverticalda etajuluiin-
ferior;
Silvermann recomanddmetodata-
tudriiin perioadadentatda tuturor
pacientilorla nivelulunorreperefixe
(intre incisivullateral gi canin pe
mucoasdfixd) situatela nivel maxi-
lar gi mandibular, urmatdde notarea
in figa a acesteidimensiuni. CAnd
pacientulrevine,edentatparfialin-
tins,cu pierderea reperelorocluzale,
se mdsoarddistanfadintrepunctele
tatuate.Metodaare un anumitgrad
de relativitateintretinutde resorb[ia
ce aparela niveluloaseloralveolare.
metoda Wright utilizeazdfotografii
din perioada dentatdpe carese md-
soard urmdtoarele dimensiuni: dis-
tan[a interpupilard(dr) gi distan[a
ofrion-gnalion (dz). Raportdnddis-
tan[ele6, gi dz mdsuratepe fotogra-
fie cu Dr mdsuratdintre aceleagi
punctepe pacient,putem afla Dz
dupdformula:

$n-**
mr m3
ll. Metode antropometrice fdrd re-
pere preextraclionale
Metodeleantropometrice fdri repere
preextracfionale reprezintdeventualitatea
cea maifrecventd de determinare a dimen-
siuniiverticalea etajuluiinferior,bolnavul
prezentAndu-se la medicpentruprimaoard
Tnfazade edentat,cAndnu mai existdsto-
puri coluzale.Cele mai frecventemetode
antropometrice, fdrd repere
preextraclionale sunturmdtoarele :
- MetodaLeonardoDa Vincicompa-
rd dimensiuneaetalon mdsuratd
nasion-subnazale cu dimensiunea
modificatdsubnazale-gnalion: intre
acestedimensiuni trebuiesi existe
egalitateperfectd.
- MetodaLeonardo Da Vinci modifi-
catd adaugdla dimensiunea etalon
un centimetru, sau impunemdsura-
reade la ofrionla subnazale:
- Metoda Boianov considerd seg-
mentuletalonreprezentat de distan-
ta intercomisuraldcare se raportea-
zd la distanlamdsuratdintrepunctul
plasatla intersecfialiniei mediane
cu linia cutaneomucoasd a rogului
buzelorgi gnalion.DatoritdmodificS-
rilorsurveniteprinedenta[ieextinsd,
materializateprindiminuarea rogului
buzelor,invaginarea acestora,rela-
xareafanteiin ansamblu.caretoate
555
fac ca metodaBoianovsd devind
impracticabild,in Clinicade Proteti-
cd din lagiutilizdmmetodaBoianov
modificatdTn cadrulcdreia reperul
etaloncomisurd-comisurd a fost in-
locuitcu distanlainterpupilard.
MetodaWillis considerdsegmentul
etalonca fiind distanfaintre fanta
labialdgi unghiulexternal ochiului.
Acest segmentetalonse compard
cu segmentul variabilreprezentatde
distanlagnalion-subnazale utilizAnd
un instrument special,ocluzometrul
Willis.
Metoda planuluj de la Frankfurt
(metodaLanda)urmdregteegalita-
tea perfectdintre segmentulsuper-
ior mdsuratdin vertexiL planullui
Frankfurtgi segmentulinferiormd-
surat de la planullui Frankfurtla
planuI bazilarmandibular;
Metoda compasului de aur
Appenrodt utilizeazd un compas
specialconstruitcare materializeazd
distanlaoptimda etajuluiinferiorca-
re, dupd acestautor,reprezintd3/5
din distanfasubnazale-gnalion md-
suratdcAndbolnavulfine gurades-
chisd.
Metodeleantropometrice se cer com-
pletatetotdeauna prin metodefuncfionale.
in cazulTncare metodeleantropologice nu
se verificdprin metodefunclionalese ia
dreptcriteriude referintdmetodafuncliona-
ld sau se realizeazdun compromisintre
celedouddetermindri. pdndla obfinerea
linieiizoelectrice.

Alte metodeutilizatein cadrulmeto-

|il. Metodelefunclionale delorfunctionale substituie relaliade pos-
Metodelefuncfionale de determinare turdcu relaliimandibulo - cranienede di-
a dimensiunii verticalefac apella relafiade namici funclionali fonetici. in acestcaz
posturd.MaiintAise inducerelafiade pos- nu se maiinregistreazd spaliulde inocluzie
turd prin relaxareacorespunzdtoare a bol- fiziologicd ci cu ajutorulunortestefonetice
navuluigi se verificdapoi reperelerelatiei se inregislreazd spafiulminimde vorbire.
de posturd(osos,articulat, muscular, labial
9i Donders).Dintrereperelerelalieide pos- - Metoda Wild utilizeazdpentru de-
turd se relinca semnificative pentrutehni- terminarea spafiului minimde articu-
ce determindrii relalieicentricegi a relafiei lare foneticdfonema,,me",prin pro-
de ocluzie., dimensiunea verticald de pos- nunfiaunorcuvintede tipul],,mama",
turd (subnazale-gnalion) care este in mod ,,ema",,,ohaio; deoarecela sfArgitul
normalmai mare cu 2-4 mm fatd de di- pronun[Srilor intre arcadeaparspalii
mensiunea verticaldde relaliecentricd(cu minim de articularefoneticd.Dacd
borduriocluzalein contact).Se verificdde bordurile de ocluziesuntpreainalte,
asemeneamdrimeaspaliuluide inocluzie buzelese unesccu difionltate, fibre-
creeatin posturdintre feteleocluzaleale le muscularese contractideci vom
celordoudborduricaretrebuiesd fie egal facediminudrile necesare relaxdriigi
cu diferenta Tntredimensiunea verticald de poziliondriicorecte.Dacddimensiu-
posturdgi dimensiunea verticaldcentricd neaverticald estediminuatd sunetul
(2-4mm). ?gipierdeclaritatea,caz Tncare se
in raportde situalieclinicdse poate procedeazdla completarea necesa-
tolerala bolnaviiin vArsti, datoritdhipoto- rd la nivelulbordurii.
niei musculareun spafiuugor mdrit,dar
niciintr-uncaz nu se tolereazd diminuarea - MetodaSilvermann utilizeazdteste
dimensiunii spaliuluide inocluzie. foneticece confin fonema ,,esse",
in scopuldetermindrii dimensiunii ver- terminaldin cuvinte cum sunt.
ticaleprin metodefunc[ionale se poateuti- etc.
,,tgndrgssg",,,caresse",,,liesse",
liza metoda electromiograficd care oferd
criteriiobiectiveprivindoblinerearelaliei - Metoda Robinson utilizeazdpentru
posturale prininregistrarea linieiizoelectri- determinarea spaliuluiminimde ar-
ce (de repausmuscular) caracteristice rela- ticularefonetica:,,fe","ve",plasatela
sfArgitulcuvintelor.
liei de posturd. in utilizarea metodei
electromiografice se poateaplicagi metoda
bio-feed-back-ului in cadrulcdruiabolnavul in practicdutilizdmtoate acesteme-
igi controleazdsingurstareade relaxare todeTnsuccesiunea Wild-Silvermann, de-
oarece prima metodeobline o coborAre nivelului, planuluide ocluziepre-
orientdrii
mai mare a mandibulei dar gi o relaxare cum gi a dimensiunii verticale(reperosos
musculardcorespunzdtoare in timp ce a anterioral relalieicentrice).in scopulde-
douametoddaducemandibula la o dimen- termindriiacestorultime repere,trebuie
siuneverticaldfunclionald convenabild. asiguratecondiliilenecesareacesteietape
in mod facultativutilizareain practicd prinindepdrtareaposibilitdlilor
de derapare
a acestormetodese poate realizanumai ce pot apare intre cele doui borduride
dupdverificarea antropometricd (dimensiu- ocluzie,caretrebuiesd permitdstabilizarea
nea verticald centricd) gi funclionald mandibulei in relaliacentricd.
(posturaldsau foneticd)a determindrilor Derapajuleste definitca o alunecare
realizate.Esen[ialdpentru determinarea a suprafeleiocluzaleale unei borduripe
dimensiuniiverticalegi a spaliuluifuncfio- suprafalaocluzalda celeilaltegi poate fi
nal ocluzal,este utilizareamai intAia me- favorizatde aparifiaunor neconcordante
todelorantropometrice gi mai apoia meto- intre poate
celedoudsuprafele.Deraparea
dei posturalesaua celeifonetice. avea loc spre interiorsau posterior,in
acestecazuriexistAndcontactepremature
simetriceopusedirectiei de glisajnumitd9i
Determinarea relatieicentrice derapare simetricd. Derapajulasimetric
Etapaclinicdimpropriu denumitd,,de rezultddin existentaunuicontdctprematur
determinare o pe o hemiarcadd
a relalieicentrice"reprezintd 9i se materializeazd prin
etapdcomplexdde determinarea relaliei neconcordanla liniilormediane.
de posturd,a relalieicentricegi a relatiei indepdrtarea posibilitdlilor
de derapa-
de ocluzie. re constituieo condilieobligatoriecdci ast-
in fazade adaptaregi individualizare fel nu se va mai inregistrarelafiacentricd
a machetelor de ocluzieam realizatpe corect6.Se vor indepdrtacontactelepre-
rAnd:stabilirea nivelului gi a orientdriipla- maturecu nivelareaperfectda bordurilor
nuluide ocluziela nivelmaxilargi in functie de ocluzie,contacteprematurecare tot-
de acesta,la nivelmandibular; determina- deaunatrebuiecdutatepe direcliaopusd
rea dimensiunii verticaleal etajuluiinferior glisdrii.
in relatiacentricdgi de posturd. Determinarea propriu-zisda relaliei
in etapaimediaturmdtoarese proce- centricereprezintdetapafinaldspre care
deazd la stabilizareamandibuleiin plan convergtoate pregdtirileanterioare,ffi?-
orizontal9i in plan medio-sagital prin pla- chetelede ocluziefiind deci adaptategi
sareaacesteiaastfelincAtliniasa mediand individualizate incAtcu ajutorullor mandi-
sd corespundd cu linia medio-sagitalda bulase poatdfi condusdin relaliacentricd.
fefei,iar condiliisd fie centraliin cavitdlile Datoritd hiperlaxitdtiiligamentare,
glenoide. Acesteultimereperecompletea- uzuriiosoasearticulare, gtergerii
reflexelor
zd procedurile anterioare de determinare a

557
de pozitionarecentricd,la edentatultotal
se inregislreazdo instabilitate marcatea
mandibulei ceeace facedificiladetermina-
rea relalieicentrice.Esteabsolutnecesard
verificarearelatieicentriceoblinutdpe ba-
za mai multormetodede determinaregi
dacd acesteacoincid.determinarea este
corectd.
Existddoudgrupemaride metodede
determinarea relaliei centrice: metode
simplegi metodecomplexe.
Metodesimplede determinarea re-
lafieicentrice:
- Metoda "homotropismului lingo-
mandibular"se bazeazdpe reflexul
homotropismuluilingo-mandibular,
conformcdreiamandibulaurmeazd
limbain periplulsdu staticsau di-
namic.in scopulvalorificdriiacestui
reflex,Walchoffplaseazdo bobifd
de ceard pe bolta palatinda bazei
macheteisuperioarecAt mai poste-
rior pe linia mediani. Bolnavulva
inchideguracu vArfullimbiipe bobi- nu pot fi utilizate
t5. Datoritdhomotropismului, man- binafiecu altemetodepentruverificare.
dibulava urmalimbagi va cdpdtao
pozifieapropiatdde relaliacentricS.
- Metoda compresiunii pe menton
constdin dirijareamandibulei in po-
zitia sa centricdprin compresiunea
postero- superioard a mentonului
(metodd derivatd din metoda
Lauritzan- Barrelle).
Aceastdmeto-
dd este riscantddeoarececonduce
mandibulaintr-o pozitie incorectd
mult mai retrudatddecAt relalia
centricd.
- Metodadeglutiliei se utilizeazdda-
toritdfaptuluicunoscutcd acestre-
flex se producecu mandibula cen-
trati. Utilizdmaceastdmetoddprin
invitareabolnavuluisd mimezein
goldeglutitia.Machetelesuntsolida-
rizate cu adezivi care nu riscd si
modificecu nimic rapoarteleoclu-
zalecentricecreate.
- Metoda ftexiei forBte a capului
urmdregte prin compresiuneareali-
zatd de p5(ile moi prevertebrale
asupra mandibulei, conducerea
acesteiain relafiacentricd.
- Metodaextensieiforlate urmdregte
ca prin tracliuneacdffe posterior
exercitatdde mugchiisubhioidieni
sd se determineo pozifiea mandi-
bulei cAt mai apropiatdde relalia
centricd.
Ambelemetodesuntdoarfacultative gi
singularci numaiin com-
- Manevracondiliald urmdregteob!i-
nerea poziliei corecte a relaliei
centricdprinugoarapresiuneexerci-
tatdTntimpulmigcdrii de deschidere
inchiderede amplitudinemicd
(pentrua se obline axa de rotalie
purd) practicaticu indexulin con-
ductul auditiv intern gi policele
pretragian. S-ar puteaverificaastfel
simetric pozitiacentricda condililor.
Manevra maseterind Gysi constd
in compresiunea maseterului
bilate-
ral, Tn timp ce bolnavulrealizeazd
inchidereagurii cu scopuloblinerii
de contracfii
echilibrate.
bulei.Metodaare un maredezavan-
taj:dacdbordurilenu suntbineindi-
vidualizategi fasonateetapa din
etapaanterioard,se oblin relaliiex-
centriceprinderapajDevin.

Manevratemporald Greenare ace-

lagi scop, obfinereade contraclii
Metodecomplexede determinarea
musculare simetricegi se realizeazd
relafieicentrice
prin compresiunea fascicoluluipos-
terioral temporalului cu palpareaTn Metodele complexe de determinarea
paralela condilililor
mandibulari. relatieicentricenecesitdo aparaturdspe-
cial construitd destinatd acestui scop,
Stimularea reflexului de ocluzie aceste metodede determinarea relaliei
molard reprezintdo metoddsimpld centricesuntdiferiteca principii gi metodo-
princarecdutdmredegteptarea vechi- logiepracticdde realizare.
lor reflexeparodonto-muscularede Metodainscrieriigraficeconstdin in-
pozilionarecentricd.in acest scop
registrarea traiectoriilor
de migcaremandi-
agezdmpulpadegetelorpe bordurile bulard in migcdritest de propulsie
de ocluzieTndreptulmolarilor gi invi- protruziegi lateralitate
dreapta- stAnga.
tdm bolnavulsd inchiddgura.Pulpa inregistrareaunor pldcule de inscriere
degetului indeplinegterolulunuiresort acoperitecu negrude fum sau cu ceardde
elastic ce va stimula reflexele inlay,in dreptulcirora sunt fixatepe cea-
vestigeale de pozilionarecentricd. laltd machetdde ocluzieace inscriitoare
astfelca acesteasd vindin contactcu pld-
Metoda Patterson utilizeazdin sco-
eutele.
pulstimuldrii
reflexelorvestigealede
pozitionarecentricd, machete de in raportde fixareasistemelorde in-
ocluziespecialpregdtite.Astfelfie- registrare, inscrierea graficd poate fi
carebordurdde ocluzie,maxilarigi extraoraldsau intraorald. Aspectulinregis-
mandibulard,se scurteazd cu 2 mm, trdriiva fi diferitdupdcumsuntplasatesis-
dupd care Tngrosimeaacestorase temelede inregistrare, respectivpldcutape
sapdun gan!retentivcarese umple maxilargi acul pe mandibuldsau invers.
cu material abraziv (corindor). Cel mai frecventmod de inregistrare este
Bolavulva executamigcdritest de de fixareaa pldcuteipe mandibuldgi a
propulsiegi lateralitatedreapta acului pe maxilar.Pacientulva executa
stAnga.Se va produceabraziacelor migcdride propulsieurmatede retropulsii
doud suprafefe,ce Tnlesnegte pozi- maxime.in acestcaz,extremitatea cea mai
tionareacentricdspontanda mandi- anterioard a segmentului (retropulsie
ma-
ximd)estereprezentatd de relaliacentricd.

440
Pentru cazurile simple este suficientd lizareaunordinlianatomorfi cu un cuspidaj
aceastiinregistrare. corespunzdtor celortrei stereotipede mas-
De celemai multeori insd se inregis- ticatie,in aceastdfazdde determinare.
lreazd doud trasee prin migcdrile de
dreaptdgi stAngi.Noileliniitra-
lateralitate Urmeazd,in continuareadetermindrii,
sate prin migcdride lateralitate vor porni introducerea machetelor in cavitateaorald.
din punctulde relatiecentricigi vor delimi- CAndrelatiacentricdcorespunde cu refle-
ta intre ele un unghide 1200numitgi arc xulde ocluziemolard,arcadele se vorpozi-
gotic,vArfularculuigoticfiindcorespondent
liona corect,iar vArfulinscritorva coincide
cu relaliacentricd. cu vdrfularculuigotic.
in cazulTncare apareo necorespon-
Memoriaocluzali Lejoyeauxrepre- denldintre acestedoud elemente,cu aju-
zintdo metoddcomplexdde inregistrare a torul unei pastilede ceardvom stabiliza
relalieicentralefolosindmetodainscrierii cele doud machetede ocluzieTn pozilia
graficegi verificAnd
in aceeagigedinfdrela- rezultatdprinstimularea
reflexului
de oclu-
tia centricdoblinutdprinstimularea
reflexe- zie molardchiardacd'nu coincidecu in-
lor vestigealeparadonto-musculare de po- scriereagraficdpracticatianterior.
zitionarecentricd.
Machetele de ocluzievor fi astfelpre- AutoocluzorulLendese bazeazdpe
gdtiteca Tntreipuncte,doudlateralegi unul un principiuoriginalde determinarea rela-
frontal,sd fie plasatetrei platouriacoperite
liei centrice.Lendeconsiderd cd oriceob-
cu ceardinlaype mandibuld gi trei ace in- stacol agezat pe traectoriade inchidere
scriitoarefixatepe gablonulmaxilar.Se va mandibulard, determind glisareamandibu-
practicain continuareo inscrieregraficd lei spreo pozitieexcentricS.
intraoralda migcdrilor test mandibulare ce
vor stabilizain trei punctediferiterelalia Dispozitivul
de inregistrareesteformat
din doudpldcule:una mandibulard fixatdpe
centricdobfinutd.in scopulstimuliriirefle-
xelor de pozilionarecentricdLejoyeaux, baza macheteide ocluzie(fdrd bordurdde
monteazdlAngdpldculelede inregistrare ocluzie) gi unamaxilard, ce suntuniteprintr-
molare,planurigeometricede trei forme: un dispozitiv verticalcu pozitieretroincisivd
ce are posibilitatea
plate,medii,inalte,prininclindridiferiteale de a fi indllatsau cobo-
pantelor. rAt dupddimensiunea verticalda pacientu-
Cu acesteformegeometrice se va
cdutareflexul vestigealdispdrut. lui. Pldcutamaxilardse articuleazd cu tija
verticald,ceea ce-i oferdposibilitatea de a
unuiplangeometric
Utilizarea strictin basculaTnjurulaxeiverticale. Sistemulpoa-
acestscop,limiteazdposibilitdtile
prin sla- te fi fixatintr-oanumitdpoziliecarecoincide
ba asemdnare cu reliefulocluzalnatural. cu dimensiunea verticald
optimd.
Dinacest motiv,
mai logicdni s-a pdrututi-
 Determinarea se realizeazdin felul vArfuride stabilizare plasatein zonelelate-
urmdtor:Tn primul rAnd se monteazdpe rale. VArfulTnscriitor din zona frontaldse
borduramandibulard pldcutamandibulard: fixeazdpe un platouplasatanteriorgi Tn-
se elibereazdarliculafia 9i se introduccele cdrcatcu ceardde inlay.CeledoudvArfuri
doud bazein cavitateaoralda bolnavului lateralevor fi plasatein ldcagece se gd-
avAndprestabilitd o dimensiune verticald sescin plSculamandibulard. in zonelela-
corectdpe tija.Machetele in acestcaz ser- terale ale pldcufeimandibulare,aparatul
vescdoarla nivelarea planului gi practicnu prezintdsistemede fixareale unorresorturi
au bordurS.Pacientul esterugatsd inchidd elastice(jumdtatede sferdpe un arc elas-
gura. in acest moment,pldcufamaxilard tic fixatpe placd).Platoulorizontalse poa-
care este basculantdse muleazdperfect te prelungianteriorsau posteriorin raport
pe maxilarla dimensiunea verticalddeter- de situaliiextreme.
minatdanterior.Se transcrieconturulpld- in scopul realizdriidetermindriise
cutei pe borduramaxilard,se blocheazd procedeazila montareapldculeimandibu-
gi se indepdrteazd
articulaliile dispozitivele lare,apoia celeimaxilaregi se indepdrtea-
din cavitateaorald.Celedoudbazese vor zd piesaintermediard. Machetele de oclu-
solidarizacu ceardtopitd.Urmeazdmonta- zie astfelpregdtitesunt apoi introdusein
reain simulator.
cavitateaorald. Se trece la inregistrarea
Metodaestefoarteprecisdgi de regu- unei inscrierigrafice,dupd cdre se mon-
ld se practicein paralelcu metodade in- teazdresorturileelastice,caresuntfabrica-
scrieregraficd,verificAndu-se reciprocfoar- te in trei sortu'i in raport de forta
te bine. Datoritdneutilizdrii bordurilorde masticatoriea bolnavului. in contactulcu
ocluzie,metoda are dezavantajulcd nu aceste resorturi,se declangeazdreflexul
poatetransmitelaboratorului reperelepen- de inchideredistald.Pozilionarea celor
trualegerea (liniamediand,
dinlilorartificiali doud pldcufeTn zona anterioardse face
liniasurAsului,liniacaninului) gi nivelulgi similarmetodeiLandedupdun planbascu-
orientareaplanuluide ocluzie,date nece- lant.
sarerealizdrii
uneiocluziicorecte. Dacd relalia centricdse verificdin
urmaaplicdriiresorturilorcu cea inregistra-
grafic,vom aplica masd termoplasticd
CentrocordulOptow este reprezentat td
formatdindoud sau ceard intre cele doud vArfuridistale
de un sistemde inregistrare
pldcufe: gi unamandibulard. pentrua stabilizapoziliaobtinutd.
unamaxilard
intre cele doud pldcufese mai utili- Noi am modificataparatulOptowprin
zeazdgi o a treia pldculd,ca intermediar aplicareaunuiplatouglisantin zonaante-
ajutAndla fixare. rioard,de inscrieregraficdcare permite
adaptarea sistemului la diverse linii
Pldcufamaxilardposeddun vArf de interalveolare.
inscrieregraficd plasat anteriorgi doud

561
 Metodastimulirii electricebilatera- - Utilizareaunor anse de sArmdin
le Jenkelson se bazeazdpe aplicarea formdde ,,U"care,incdlziteTnprea-
unor stimulielectricipreauricularvizAnd labilsuntintrodusein masade cea-
emergenlatrigemenului dincutiacraniand. rd a ambelormachetesolidarizAndu-
le ;
StimululintAlnegteramul motor al
acestuinervgi determind stimularea refle- - Practicareaunorldcagesau ancoge
xelorde pozifionare centricd.Stimuliiutili- in celedoudvalurila nivelulprimilor
zalipotfi unicisau subformdde trenuride premolar.Cu ajutorulunei mase
impulsuri.Rezultatuleste contractiemus- termoplasticeplastifiate
9i apoi rdci-
culardechilibratdgi simetricdgi oblinerea te, introdusi in ancogdse stabili-
relalieicentrice. zeazdmachetele;
Dupd inregistrarearelatiei centrice - Folosirea de gtifturi de
prin una din metodelede mai sus se pro- intre cele doud ma-
interpozitionare
cedeazdla verificarearelatieiobtinute,prin chete;
verificareareperelorrelatieicentrice.Se
- de materialtip Repinsau
Utilizarea
urmdregteastfeldacd s-a obtinut:pozilia
ceardtopitd;
musculare
contractiile
centricda condiliilor,
liniilemedienecorespondente,
echilibrate, - Practicareaunorliniiobliceintersec-
dimensiunea optimd,contactintim
verticald tate la nivelulzonelorlateralein
ocluzalpe toatd suprafalamachetelorde de ocluzie.
cearabordurilor
ocluzie.
Indiferent de modalitateade solidari-
zare utilizatd,trebuiesd nu pierdemdin
Dificultatea determindrii relaliei vederescopulesenlial:solidarizarea si se
centricela edentatultotal rezultddin pier- facdin poziliecorectdde relaliecentricdgi
dereadeterminantului anteriorgi prin lipsa sd fie perfectd,fdrd a existajoc intre cele
reperelorpreextractionale la majoritatea doudmachete,ceeace antreneazd eroriin
in schimb,
cazurilor. rdmAne determinantul montarea in ocluzor.
posterior,cu ajutorulcdreiase poate de-
termina relatia centricS,singurulraport inainte de a transmitelaboratorului
mandibulo-maxilar relativ constantgi re- machetelesolidarizate, mai este necesari
productibil
in timpulvielii. stabilireaanumitorreperenecesare in ale-
gereadinfilorartificiali.

Solidarizareamachetelorde ocluzie
Solidarizarea celordoud machetede
ocluziein relaliacentricdse poaterealiza
prinmaimulteprocedee (fig.9.53):
 - linia mediand,va reprezentapla-
nul medio-sagital al fetei,
apreciindu-sein func[ie de
frenurilebuzelorsuperioard
gi in-
filtrupiramida
ferioard, nazald;

- linia caninilormaterializeazd fata

distalda caninilor,iarspa[iulrezul
tat intre liniamediandgi liniacra-
niuluireprezintd latimeacelortrei
dintifrontali-superiori.
Fa[adistala
a caninuluicorespunde la majori-
tateapacien[ilor cu nivelulcomisu-
ral bucalesau cu intersec[ia per-
pendicularei coborAtedin pupila
cu planul de ocluzie. VArful
cuspidului caninuluise afldpe bi-
Fig. 9.53. Solidarizareamachetelor de ocluzie sectoarea unghiuluiformatde ari-
pa nasuluicu ganlullabio-genial,
acolo unde bisectoarea intersec-
Stabilireareperelorpentrualegerea
leazdplanulde ocluzie.
gi montareadintilorartificiali
Volumul, formagi pozi[iaborduriima- - liniasurAsului reprezintd limitade
cheteide ocluzieau fost de aga manierd maximdvizibilitate a grupuluifron-
adaptategi individualizate incAtsd repre- tal superior,fiind totodatdnivelul
zintevolumul, formagi pozitiaarcadeiden- la care se plaseazdr liniacoletelor
tare artificiale.
Astfelmarginile incizaleale dentare.Pentrutrasareaacestui
dinlilorfrontalivor fi la nivelulplanuluide reperse poatelua conturulbuzei
ocluziefrontal,fefele lor vestibulare vor superioaregi inferioarein timpul
descrieo curbdidentica cu ceadescriside surAsului.
bordurade ocluziece va redaplenitudinea
obrajilorgi buzelorgi va compensa eventua- in finalulgedinfei,in urmatrasdriire-
leleresorbtiiosoaseasemitrice. MairdmAne perelornecesarealegeriidinlilorartificiali,
sd indicdm tehnicianuluilungimea 9i lalimea se va practicaindepartarea cu grijd din
indicatiipe care le vom cavitatea
dintilorartificiali, oraldale celordoudmachetede
apreciain functiede o seriede repere. ocluzie,fdcAndgi o ultimaevaluarea de-
termindrii
anterioarepe modelele de lucru.
Principalele reperenecesarealegeriii Principaleleinconveniente ale deter-
din[ilorartificiali
sunturmdtoarele: mindriirelalieicentricela edentatultotal
derivddin mobilitatea mandibulei in toate

qA?
direcfiilespafiului,gtergereareflexelor, chiarpe mijloculcrestei.Din analizacom-
schimbarea continuda stdriide tonicitateaparativda modelelorde pacien[identatigi
mugchilor mobilizatori
ai mandibulei gi im-edentatis-a putut releva micgorareape
bibitia tisulard postedenta[ie. Relaxarea secfiunesagitalSa cresteireziduale fa[dde
musculard gi indepdrtareadurerii,a spas- procesulalveolar(fig.9.54),odatdcu re-
melorgi contractieireprezentat o condi- sorb[iatesutuluiosos. Prin secfionarea
tie sine-qua-non ?n determinarea imaginard
relaliei transversald a mijloculuipapilei,
centricemandibulo-craniene. vom puteaafla pozifiamarginilor oraleale
coletelorincisivilor
centralisuperiori.Aceg-
tia se vor situatangentla transversala pa-
ANALIZAMODELULUI DUPASIS. pileide o parte9i de altaa linieimediane.
TEMULBTOFUNCTTONAL PROTE- Odatd cu atrofia cresteloralveolare,di-
Trc iN VEDEREAMONTARilDrNTr- mensiunilevestibulo-orale ale coletelor
LORFRONTALI gi caninilorsuperioriscadTnpa-
incisivilor
Analizamodelelor poateTncepe incd ralelcu dimensiunile crestelorgi anume:de
de pe modelele preliminare.
Analizamode- la 7 mm la 6 mm pentruincisivul centralgi
lelorfinalese faceseparatpentrumodelul de la 9 mm la7,5mm pbntrucanin.VArfuri-
maxilar9i pentrucel mandibular.Modelele le caninilorse pozitioneazd pe intersectia
pot fi montateulteriorin simulatorgi exa- transversalei papileiincisivecU prelungirea
minateastfeldinfafdgi profil. muchieicrestelorrezidualelaterale(fig.
Reperele de analizda modelelor ma- e.55).
xilaresunt:

7,5mm

Fig.9.54.Analizamodeluluimaxilargi modificarea
atroficda crestelor,secliunecomparatdla dentat
(a) fala de edentat- b (13).
Fig.9.55.Amplasareafrontalilorsuperioriin funclie
Papilaincisivi este un reperimpor- de reperelede analizdale modelului:a - transver-
tant din punctde vederetopografic pentru sala papilei incisive;b - reperulvArtufuicaninului;
c- primarugdpalatind;d- liniamediosagitald; e-
montarea Aparela
dintilorfrontalisuperiori.
tuberozitate
a maxi Iard; f - mij
locuI i
creste alveolare
maxilaruledentatintr-opozifieanterioard, maxilare(50).
progresdndin aceastddireclieodatd cu
Sutura medio-palatini stabilegte
atrofiacrestei.Ea poate ajungefrecvent