FIŞĂ  DE  LECTURĂ

 
Am început lectura 01.06.2015                     Am terminat lectura 28.06.2015
Titlul operei literare: Ion
Autorul: Liviu Rebreanu
Editura: Alcalay et CO(princeps)
Anul apariţiei volumului: 20 noiembrie 1920
Date importante din viaţa şi activitatea scriitorului: 27 noiembrie 1885-Marele nostru romancier vede
lumina soarelui în satul Tîrlisiua, jud. Bistrita-Nasaud, fiind  primul din cei 13 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai
Ludovicai din Beclean, ambii provenind din familii de "grăniceri" (țărani liberi) de pe Valea Somesului.
1891-1891 Școala primară  în comuna Maieru.
1895-1899 Gimnaziul la Nasaud si Bistrita.
1900-1903 Școala superioara militara din Sopron.
1903-1908 Academia militara la Budapesta, dupa care e ofițer la Gyula, de unde demisioneaza.
1908-1909 Funcționar la Magura Ilvei, Vararea.  Acum debuteaza literar în revista Luceafarul din Sibiu. Trece munții și se
stabileste la Bucuresti.
1910  La cererea guvernului ungar e încarcerat  la Vacarești  și extradat; apoi  închis la Gyula pîna în august, revenind la
Bucuresti.
1911-1919  Secretar literar la Teatrul Național Craiova, unde se casatoreste cu actrisa Fanny Radulescu. Debuteaza
editorial cu volumul de nuvele Framîntari (1912), urmat de alte cărți: Golanii (1916), Mărturisire (1916), Răfuiala (1919).
1920 Romanul Ion îi aduce consacrarea și premiul Academiei Române.
1922-1944  Faima sa creste prin publicarea romanului Pădurea spînzuraților, care reia motivul din nuvela Catastrofa. E
inspirat din drama reala a fratelui său Emil, sublocotenent în armata habsburgica,  spînzurat pentru ca încercase sa treacă,
în război, de partea românilor. Urmeaza romanele: Adam si Eva (1925), Ciuleandra (1927), Crăișorul (1929), Răscoala
(1932), Jar (1934), Gorila(1938), Amîndoi (1940). Piesele de teatru Cadrilul, Plicul și Apostolii se află sub nivelul artistical
romanelor.
1 septembrie 1944-Se stinge la Valea Mare, Argeș.
Genul literar:  genul epic
Specia literară: roman
Opera e structurată în: capitole
Opera este scrisă în: proză
Locul desfăşurării acţiunii: satul Ardelean
Timpul desfăşurării acţiunii:
Naratorul:
Personaje: Personaje din toate categoriile sociale, de vîrstă , de caracter: să teni și să tence de toate vîrstele și
din toate straturile sociale, preoți, învă ță tori, jandarmi, notarul, medicul, primarul, studenți, avocați etc.
Ion al Glanetașului, protagonistul și personajul eponim al romanului, Vasile Baciu (tată l Anei), Zenobia
(mama lui Ion), Învă ță torul Herdelea, Pă rintele Belciug, Titu Herdelea (fiul învă ță torului Herdelea), George
Bulbuc, Ana (fata cu avere, dar urîtă ), Florica (fata fă ră avere, dar frumoasă ), Aurel Ungureanu, Roza Lang,
Laura (fiica învă ță torului Herdelea), Maria, Avrum, Simion Lungu, Aizic, Filipoiu, George Pintea (iubitul și
soțul Laurei), Toma Bulbuc, Ilie Onu, Petre Ispas, Macedon Cercetașu, Virginia, Ghighi, Savista.
Rezumat / Idei principale:
Volumul I-Glasul pămîntului
I.Începutul 
1.Aflăm cum este aranjat satul, mai precis casele. Ni se prezintă casa domnului Herdelea, învăţătorul satului,cea a
lui Alexandru Pop Glanetaşu, a lui Macedon Cercetaşu, a primarului Florea Iancu. Este prezentată şi cîrciuma lui
Avrum.
2.Este duminică şi este horă la Todosia, văduva lui Maxim Oprea, o femeie ce a prăpădit agoniseala soţului ei. Cei
trei lăutari: Briceag, Holbea şi Găvan cîntau de zor. Băieţii şi fetele dansează, în timp ce mamele şi babele stau şi
privesc. Mai departe sunt bărbaţii, cum ar fi bătrînii fruntaşi. Ştefan Hotnog “un cheabur cu burta umflată”,
Trifon Tătaru, Alexandru Glanetaşu, un fost învăţător, Simion Butunaru, Macedon Cercetaşu, Simion Lungu,
Toader Burlacu, straja Cozma Ciocănaş, Ştefan Ilina. Apare şi Savista, oloaga satului, vară cu Florica, cea mai
frumoasă fată din sat şi neam cu nevasta lui TrifonTătaru la care şi lucra, avînd grijă de copii.
3.Ion, fiul Glanetaşului, dansează cu Ana lui Vasile Baciu. Jocul se termină. Tinerii se despart, Ion îi spune Anei să
vină în locul ştiut numai de ei. Mama lui Ion este Zenobia, mama Floricăi este văduva lui Oprea.
4.Ion şi Ana se întîlnesc în spatele cîrciumii lui Avrum. Ion îi oferă rachiu, Ana îi spune că tatăl ei o vrea măritată
cu George a Tomii. Ion o iubea pe Florica foarte mult, dar era săracă, şi Ana era bogată, avea“locuri şi case şi vite
multe”. Îi vede Ilie Onu, frate de cruce a lui George a Tomii, care îl ura pe Ion.
5.Preotul Belciug, Maria Herdelea cu Laura şi Titu, fiul învăţătorului Herdelea de 23 de ani, vin la petrecerea
oamenilor. George îi invită la horă, iar Titu întreabă de Ion, cel mai bun prieten al său, la care Ilie răspunde că
este împreună cu Ana sub nuc.
6.Soseşte Baciu Vasile beat criţă şi întreabă de Ana. George îi spune unde este şi Vasile vrea să-l lovească pe Ion,
în numeşte “sărăntoc”. Ion se abţine, dar furia lui nu mai era de stăpînit. Totuşi cu ultimele puteri se stăpâîneşte.
Ana fuge acasă plîngînd iar Baciu este ţinut de oameni. Băieţii pleacă la cîrciumă.
7.Aici apare şi Titu(la cîrciumă), care din curiozitate vrea să vadă ce se va întîmpla. Ion i se plînge şi îi spunecă se
va răzbuna pe George.
8.Ion se ia la bătaie cu George pe care îl lasă inconştient şi se simte uşurat. A făcut ce a trebuit.
9.Ana îl vede pe Ion şi e bucuroasă că nu a păţit nimic. Titu întreabă ce s-a întîmplat, iar Ion îi spune că “s-a
răcorit oleacă”.
II.Zvîrcolirea
1.Ion este sculat de mama lui să meargă la cosit.
2.Află m că Zenobia a fost bogată , dar s-a că să torit cu un bă iat să rac, că ruia îi ziceau Glanetaşu, “că ştia
să   zică din trişcă ”, ca dintr-un clarinet. Ea era muncitoare spre deosebire de el, din cauza că ruia au pierdut
mult  pă mînt. Ion semă na cu mama lui, era harnic şi deştept. Era favoritul domnului Herdelea
la şcoală şi din rugă mintea acestuia a fost la liceu la Armandia. Ion iubea pă mîntul, se simţea legat de el şi
unica lui dorinţă  era să aibă cît mai mult pă mînt pe care să -l lucreze. Ana îl vede şi vorbesc că Ion e la coasă .
Ea merge la tată l ei cu prînzul. Ion îşi spunea în gînd că Ana este “urîţică şi slă tuţă ”. Florica vine
şi ea, apoi apare Zenobia, care o surprinde săruntîndu-l pe Ion.
3.Vasile Baciu, în tinereţe a fost exact ca Ion, un bă iat să rac, dar care s-a că să torit cu o fată bogată . Mama 
Anei a murit la naşterea ultimului copil (care era ea), şi de aceea Baciu o ura pe Ana, dar era singurul
copil care îi tră ia. El ar fi vrut să aibe bă iat, că averea să ră mînă în familie. Se tot gîndea cum să pă streze
averea pînă ce va muri şi să nu i-o dea Anei cînd se va mărita. Ana îi vede pe Ion şi Florica îmbrăţişaţi.
4.Este prezentat Titu. Era mîndria familiei Herdelea. A făcut şi liceul, dar nu a dat bacalaureatul. De aceea nu a putut să o ia
pe urmele tată lui să u. Surorile lui, Ghighiţa şi Laura, au hotă rît să -l facă notar, dar nu eravocaţia lui. A început să
citească şi să scrie şi i-a fost publicată o peozie în revista “Familia”., de atunci lumea îl ştia ca poet. Titu se pregă tea să
plece la Armandia sau Jidoviţa. Era îndră gostit de Lucreţia Dragu, fiica unui profesor de matematică, Valentin
Dragu, dar îi făcea ochi dulci şi nevestei învăţătorului lang din Jidoviţa. Toma Bulbuc a răspîndit în tot satul despre bătaia ce a
avut loc la cîrciumă şi l-a pus pe Belciug să-i promită  că-l va certa pe Ion.Titu merge la Jidoviţa, dar nu o întîlneşte pe Rozica
Lang, soţia învăţătorului.
5.Este prezentată familia Herdelea. Toată lumea care trecea pe lîngă casa lor se oprea, îi saluta
şi mai discutau. Maria cu fiicele Laura şi Ghighi cîntau. Apare Toma cu fiul şi le arată ce i-a fă cut Ion lui
George, dar îl alungă Zenobia, care avea casa lîngă familia Herdelea. Belciug şi Vasile au vorbit urît de Ion,
chiar cînd a trecut pe lîngă el i-a spus vreo două să -l ţină minte. Familia Herdelea era ală turi de Ion, iar
Belciug împotriva lui, a început un conflict între preot şi învăţător.
6.Herdelea şi-a dat seama că nu e bine să fie certat cu popa din Pripas, deoarece mai avea nevoie de el la cîte
ceva, iar femeile nu erau de acord. Titu vine acasă şi îi îmbună pe toţi. Ion spune că trebuie să o ia pe Ana de
nevastă, rîvnind la pămînturile pe care aceasta le deţinea.
III.Iubirea
1.George s-a împă cat cu Ion, dar cu toate că tata lui George l-a rugat pe preot să -l ierte, acesta l-a fă cut
deruşine prin tot satul, mai ales în biserică cînd a ţinut o predică . Ion s-a îmbă tat şi nu s-a mai ţinut după
Ana mult timp. Se gîndea să o ia pe Florica, dar se enerva cînd auzea că George îi dă dea tîrcoale Anei. El
nuvroia să piardă averea Anei. Ion mergea la Florica şi tot îi spune că se va căsători cu ea.
2.Află m de casa lui Herdelea că era construită pe un teren al bisericii, dat însuşi de Belciug. Cum treburile
mergeau între ei destul de ră u, învă şă torului îi era frică de “Pă mă tuful”(porecla popii) să  nu-i vină ideea să -
idea afară. Laura era peţită de doi bă ieţi: George Pintea-student la teologie şi Aurel Ungureanu- student la
medicină . Ea îl iubea pe Aurel, dar pă rinţii îl simpatizau pe Pintea, deoarece scria ră vaşe de iubire
impresionante. A 8-a scirsoare a lui Pintea era o cerere în că să torie. Pă rinţii erau hotă rîţi să o dea, mai ales
că Pintea o lua fă ră   zestre, dar Laura nu dorea nici în ruptul capului. Se certau în fiecare zi şi Titu era pe post de
împăciuitor.
3.A venit toamna. Ion a muncit toată vara, dar nu a strîns mare lucru, iar cînd o vedea pe Florica parcă uita
totul. Totuşi, cînd văzuse ce sărac este a hotărît să umble din nou după Ana.
4.La casa fam. Herdelea a avut loc o sindrofie, fetele de familie bună se adunau aici. Elvira, fiica doctorului
Filipoiu din Armandia întreabă de Titu, fiind îndră gostită de acesta. Laura îl aşteaptă pe Aurel care soseşte
cam tîrziu şi le spune despre balul care s-a amînat în luna noiembrie( trebuia să fie în octombrie). Apoi Laura şi Ghighi le
conduc pe fete, dar Aurel nu dă nici un semn că ar lua-o pe Laura de nevastă.
5.Titu o întâlneşte pe Roza Lang şi îi mărturiseşte dragostea pe care o poartă pentru ea.
6.Titu se întâlneşte cu Ion şi îi spune că Simion Lungu l-a dat în judecată că l-a bătut şi popa îi ţinea partea. Ion a vrut să fure
cîteva loturi de pă mînt şi a tras cu brazda peste o parte din pă mîntul lui Simion, care la început a fost a lui şi
acum este a lui Simion. Ion îi spune că ar vrea să o ia pe Ana de soţie să scape de sărăcie.
7.Laura plînge şi este decisă să se mărite cu George Pintea, aşa că tatăl ei îi scrie băiatului.
IV.Noaptea
1.George tot venea acasă la Ana, dar nu vorbea cu ea, deoarece Ana nici nu-l bă ga în seamă . Vorbea
toată   ziua cu Baciu Vasile. Într-o noapte, Ion a venit să o vadă pe Ana şi ea s-a bucurat foarte mult
.2.Ion primeşte o citaţie să meargă la judecată . Se împacă cu Simion Lungu, dar intervine iară şi popa care-
l învră jbeşte pe judecă tor împotriva lui Ion, şi-l determină să -l trimită în temniţă pentru bă tă ile şi
scandalurile provocate.
3.Soseşte telegrama lui Pintea în care anunţă că soseşte în Pripas sîmbăta. Vine Ion cu familia să ceară sfatul lui Herdelea cu
privire la judecată . Acesta i-a spus că va face o plîngere la ministerul justiţiei şi să -l scape pe Ion de la ispăşirea
pedepsei.
4.Soseşte Pintea în Pripas şi toată familia Herdelea îl acoperă cu atenţii. A doua zi va fi bal şi el se oferă
să  conducă fetele .
5.Titu cere tră sura lui Belciug. Îl ia pe Ion ca vizitiu fă ră ca acesta ştie. Tinerii ajung la bal, dansează , Titu
se ține după Lucreţia, care nu-l bagă în seamă . Ion priveşte la acest bal, dar inima lui fuge acasă la
dragostea pentru pămînt şi muncă, care este mai mare decît orice.
6.Ion este apărat de toţi sătenii, Herdelea face plîngere la minister.
7.Herdelea petrece cu prietenii lui într-o cîrciumă.
8.Titu petrece toată noapte cu Roza Lang
.9.Ion vine la Ana în fiecare zi şi noapte pînă reuşeşte ce şi-a propus- se culcă cu ea, iar George află
acest lucru.
V.Ruşinea
1.Familia Herdelea a tăiat doi porci, fiind ajutaţi de familia Glanetaşu. Ion îi povesteşte lui Titu tot ce a făcut.
2.Are loc logodna lui George Pintea cu Laura Herdelea. Familia bă iatului este invitată îpreună
cu cîţiva prieteni. Toţi sunt fericiţi că pe capul Laurei a căzut aşa noroc.
3.Tot satul a aflat că  Ana a ră mas însă rcinată , şi Baciu ştia, dar credea că copilul este a lui George. Ion nu
semai întîlnea cu Ana.
4.Un copist, Ghiţă Pop, îi spune că judecă torul a aflat de jalba trimisă de Ion la minister şi s-a jurat să -i
bage pe toţi în puşcă rie, inclusiv pe cel care a scris jalba. Înfricoşat, Herdelea l-a sfă tuit pe Ion să nu zică
nimic despre ce a fă cut. Între timp învă ţă torul gă seşte o slujbă pentru Titu în satul Gîrgă lă u, funcţia de
subnotar. Acesta nu prea este de acord pentru că trebuia să o lase pe Rozica Lang. Primesc o scrisoare de la Pintea, carele
spune că data nunţii este în Dumineca Tomii.
5. Baciu merge la George şi-l ceartă că a lăsat-o aşa pe Ana, dar acesta îi spune adevărul: Ana a
rămas însărcinată cu Ion. Baciu, cu o falcă în cer şi cu una în pămînt s-a întors acasă şi a bătut-o pe Ana, lăsînd-
oaproape moartă. Pe Ion nu-l interesează ce a făcut. Vestea se răspîndeşte în tot satul.
6.Baciu o bate pe Ana şi o trimite la Ion să vorbească cu el. Acesta este nepăsător şi îi spune Anei că BaciuVasile
trebuia să vină să vorbească cu el şi nu ea. Ana îi zice lui Vasile Baciu aceste lucruri şi acesta o bate în fiecare zi tot mai tare.
Ion nu vroia să o ia de nevastă. Pentru Ana, viaţa se transfornă într-un coşmar care nu se mai termina.
VI.Nunta
1.Titu se acomodează la Gargală u în casă la notarul Friedman. Începe să urască pe unguri şi să lupte
verbal  pentru drepturile româ nilor (în perioada în care se desfă şoară acţiunea romanului,
Transilvania era subocupaţia austro-ungară , iar satul Pripas şi Gîrgă lă u se aflau în Transilvania). Îşi
exprimă dorinţa de a pleca în România.
2.Tot satul ştia că Ion nu o vrea pe Ana. Ion este chemat la judecă tor şi îi spune acestuia că Herdelea a
depus plîngerea. Herdelea îi face morală lui Ion în privinţa Anei, dar acesta este obraznic. El
ştia foarte bine ce făcea şi nu avea nevoie de sfaturi. Acum toată familia Herdelea îl ocăra, dar parcă lui îi şi păsa.
3.Belciug află că Herdelea a depus plîngere în locul lui Ion şi a început să -l duşmă nească pe
Herdelea,considerîndu-l unicul vinovat pentru ruşinea lui. Aşa că lumea a început să se uite la
el cu mult respect şi blîndeţe, a intervenit între Baciu şi Ion pentru a-i împă ca. Au vorbit în casa lui
Belciug, apoi pe stradă , se certau, nu ajungeau la nici un rezultat, deoarece Ion dorea toată averea Anei, iar
Baciu Vasile nu vroia să  dea decît o mică parte. Într-un tîrziu s-au hotă rît să o că să torească pe Ana cu Ion a
doua duminică după Paşti, iar averea să fie trecută pe numele amîndurora.
4.Titu fă cea tot mai multă politică antinaţionalistă şi îl enerva pe Friedman. Titu îi ura pe unguri şi era
ală turi de români. Friedman s-a enervat şi l-a concediat.
5.Herdelea află că are de achitat o datorie, o sumă destul de mare de bani. Nu se prezintă la
tribunal şi avocatul îi spune că trebuie să liciteze mobila. Ion vine şi le cere să fie naşi la nunta lui.
Herdelea acceptă cu greu, mai ales că l-a trădat în faţa judecătorului. Apare şi Titu acasă.
6.Titu îi vizitează pe soţii Lang, află că Lang a fost suspendat din funcţia de învă ţă tor în
Armandia. Îşi dă   seama că Roza a fost doar o simplă aventură.
7.Are loc nunta Laurei cu Pintea la Armandia. Sunt invitaţi cîţiva oameni de vază , apoi mirii se despart de
toţi şi pleacă la parohia lui Pintea.
8.Are loc nunta lui Ion cu Ana, care durează 3 zile. Lui Ion îi pasă doar de pă mînturile pe care le primea şi de
banii pe care i-au strîns. Dansează cu Florica de parcă ea era soţia lui. De Ana nici nu-şi mai aduce aminte. Ea
stă tea şi îşi dă dea seama cît de nedreaptă a fost viaţa cu ea. Doar copilul pe care îl va naşte îi mai
ducea speranţe.

Volumul II-Glasul Iubirii 

VII.Vasile
1.Soseşte avocatul Ledvay cu licitaţia. Prezent este şi Belciug rugat de Herdelea. Belciug a cumpă rat o
masă  după care vine a doua zi, dar Maria îl dă afară numindu-l „tîlhar”.
2.După nuntă, Ion îşi face planul cu privire la toate pămînturile ce vor intra în posesia lui, dar cînd a mers la Baciu Vasile, acesta
nu a semnat nimic, şi i-a zis să-şi ia 5 loturi de pământ, nimic mai mult.
3.Titu devine preocupat tot mai mult de politică, susţinea înflăcărat poporul român. În Armandia se dă
o luptă  pentru postul de deputat între Bela Beek şi Victor Grofşoru. Titu îi ţinea partea lui
Grofşoru, care îi ceru sprijinul tatălui său, Herdelea.
4.Ion era supărat că nu a primit nimic şi a trimis-o pe Ana să vorbească cu tatăl ei, să le dea cele cuvenite. Acesta
a bătut-o, şi la întoarcere a mai primit o porţie de la Ion. Căuzută şi necăjită, fusese ajutată de nevasta lui
Macedon Cercetaşu.
5.Titu umbla din casă în casă să le vorbească românilor de patrioti sm şi România. Era din ce în ce
mai înflăcărat. Herdelea, primește citaţia de la judecătorie în legătură cu jalba trimisă de el în numele lui Ion, şi află
că ar putea rămîne pe drumuri, acestea fiind consecinţele plîngerii. Tot atunci inspectorul Horvat a venit  să ceară să voteze pe
Beek. Titu s-a certat cu el, dar şi-a păstrat părerea.
6.Ion se plînse învă ţă torului. Acesta a încercat să -l împace, dar nu a putut. Mai tare s-a certat şi ca
urmare Ana a fost alungată şi de soţ și de tată. La casa lui Ion apare Dumitru Moarcă, un bătrîn neam cu Zenobia.
7.Ion se duce să ceară sfatul părintelui care îi zise să-şi ia un avocat. Apoi Ion o trimise din casă pe Ana înapoi la Baciu. În acest
moment îşi dă seama că este doar un obstacol în calea lui Ion şi vrea să moară. 
VIII.Copilul 
1.Titu se ceartă tot mai mult cu Herdelea în privinţa voturilor. Beek a ieşit învingă tor cu 5 voturi în plus,
exact cele ale lui Herdelea. Beek i-a spus lui Herdelea că -i stă la dispoziţie şi l-a vă zut şi judecă torul, crezînd
că va scăpa la proces.
2.Ion a angajat un avocat, pe Grofşoru, care îi cere să o ducă acasă pe Ana, şi să-i spună toţi martorii care pot confirma că
Baciu i-a fă gă duit toată averea. La cîrciuma lui Avrum s-au întîlnit din nou cei doi, şi Tomai
încearcă şi el să-i împace. Baciu se îmbună de frica proceselor şi i-a dat pămînturile.
3.Familia Herdelea a primit o scrisoare de la Laura în care povesteşte că le merge bine în satul
lor(Vireag)doar că oamenii de acolo ştiau numai ungureşte şi vor lupta pentru naţionalizarea acestora.
4.Ion era convins că Ana era înţeleasă cu tată l ei să nu dea averea. De aceea o bă tea în fiecare
zi. Ana anăscut pe cîmp un băiat, de care Ion era mîndru, dar nu putea accepta că este legat de Ana prin acel copil.
5.Titu şi-a gă sit de lucru ca ajutor de notar în satul Suşca la familia Cîntă reanu. Fiica lor Eugenia îi fă cea ochi
dulci, dar Titu se dă după Virginia Gherman, o învă ţă toare care avea aceleaşi idealuri ca şi el, de aceeaTitu
spune că-i leagă un sentiment superior.
6.Ana muncea şi primea tot bă taie. Avrum s-a spînzurat, iar tot satul s-a strîns să vadă . A fost şi Ana şi de
acolo i-a venit ideea să se spînzure.
7.Herdelea a plecat cu Ion la tribunalul din Bistriţa. Înainte, învă ţă torul trimise 2 scrisori judecă torului şi
deputatului. Fusese avocat tot Ledvay. Totuşi Ion primise o lună de detenţie şi o amendă, iar Herdelea 8 zile de detenţie şi o
amendă. Dar a făcut recurs, cu riscul că va fi suspendat.
 IX.Sărutarea
1.Herdelea este îngrijorat în privinţa condamnă rii. Toată lumea ştia de spre acest lucru şi-l acuza pentru că a
votat împotriva lui Grofşoru. El deja îşi că uta de lucru. Laura a venit şi era însă rcinată şi s-a schimbat foarte
mult. N-o mai interesau micile probleme de fată ci era maturizată. O ia pe Ghighi cu ea în Vireag.
2.Moare Dumitru Moarcăş, Ana este de faţă. De acum dorinţa morţii este tot mai mare pentru ea.
3.Vasile îl ia pe Ion şi merg la Jidoviţa la notarul Stoessel pentru a trece pămînturile pe numele lui.
4.Herdelea a fost suspendat din funcţia de învă ţă tor, înlocuit de Ză greanu, care-i fă cuse curte lui Ghighi.
Groşforu spune că Ion a obţinut ceea ce a vrut şi i-a cerut să întrerupă procesul. Herdelea ere fericit. Acum
îl crederea pe Groşforu un zeu salvator.
5.Titu gă seşte pe plutonierul maghiar acasă la Virginia. Din acest moment Titu şi-a dat seama că trebuie să  
meargă mai departe, crede că s-a aliat cu duşmanul. S-a gîndit să plece în Româ nia, dar avea deja un post 
asigurat în Măgura, la prietenul lui, Alexandru Căldărarul. Pe moment s-a întors acasă.
6.Zaharia Herdelea pleacă la popă să -i ceară să treacă pă mîntul casei pe numele lui. Preotul tot se codea
şi pînă la urmă  nu a promis nimic. Ura dintre cele două familii creştea pe zi ce trecea. De Bobotează, popa nu avenit la ei acasă,
iar Herdelea a scris o plîngere împotriva lui.  
7.Titu merge la Mă gura, cu că ruţa lui Ion. Acesta îi povesteşte ce s-a mai întîmplat. cu toate că Titu nu era
deacord cu ce face Ion, îi admira pasiunea înflăcărată pentru a-şi continua să-şi atingă ţelurile: de a avea cît mai mult pămînt.
8.Ion iese să-şi vadă pămînturile. Fericit, el a sărutat pămîntul care parcă se închina în faţa lui.
X.Ştreangul 
1.Herdelea s-a mutat la Armandia. Belciug şi-a retras plîngerea contra doamnei Herdelea, deoarece l-au 
avut  avocat pe Grofşoru, cunoscut ca un bun împă ciutor. Zaharia se jura că  pe el o să -l aleagă
şi se că ia de nedreptă ţile care i le-a fă cut. Ghighi se întoarce şi Ză greanu îi face din nou curte. Laura a
nă scut o fetiţă pe nume Maria.
2.Are loc nunta Florică i cu George Bulbuc. Ion nu mai putea de gelozie, iar Ana vedea acest lucru. În
ascuns Ana ia hotărîrea să se omoare, şi chiar îi spune lui Ion, care nu o ia în serios.
3.S-a construit o nouă biserică în Pripas. Belciug era fericit, chiar începe să nu mai fie supă rat
pe familia Herdelea, dar pînă la împă care nu mai era mult. Nu-i plă cea de Ză greanu, care-i ceartă pe copii,
dacă nu ştiu ungureşte.
4.Titu stă tea în Mă gura doar ca să strîngă bani pentru a pleca în Româ nia. Primeşte o scrisoare de la Laura
cum că rudele lui Pintea vin în România la Sîngeorz.
5.Ana înnebuneşte. Mergea pe la tată l ei din cînd în cînd, dar nu vorbea cu nimeni, era ca o nă lucă . Pe drum,
Savista o avertizează cu Ion umblă după Florica şi că George l-ar omorî. Dar Anei nu-i mai pă sa, ea găsea
scăparea doar în moarte. Astfel s-a spînzurat în staulul cu vite şi a fost găsită de Zenobia.
XI.Blestemul 
1.Are loc înormîntarea. Ion îşi dă  seama că  doar prin intermediul copilului, Petrişor
,   î ş i   p u t e a   ţ i n e  pă mînturile. O roagă pe Zenobia să -l îngrijească cît mai bine. Ion iubeşte mai mult
pă mîntul de cît propriul să u copil.
2.Ion vine să scrie o jalbă , şi anume şă fie lă sat în închisoarea din Armandia(trebuia să fie dus la
Bistriţa). Herdelea este achitat de suspendare şi va primi pensia.
3.Ion merse la închisoare numai pentru o lună. Se gândea doar la Florica şi la copil.
4.Herdelea şi-a primit postul înapoi. Dar nu se mută îm Pripas şi nu renunţă la slujba lui de la
Grofşoru. Povesteşte în tot satul că i s-a făcut dreptate.
5.Petrişor se îmbolnă veşte şi moare. Ion simte cum pă mînturile se duc înapoi la Baciu Vasile, care îi spune
că  le vrea înapoi.
6.A venit inspectorul Horvat la şcoala din Pripas şi nu a fost mulţumit deoarece copii nu ştiau să vorbească  
ungureşte şi nici mă car rugă ciunea “Tată l nostru”. Inspectorul îl sfă tuieşte pe Herdelea să iasă la pensie
deoarece are destui ani munciţi.
7.Vine Laura, apoi pleacă cu toţii la Sîngeorz, la Vila Mara, unde s-au întîlnit cu toţii cu fraţii lui George.
Aceştia îi promit lui Titu că dacă vine în România va avea sigur şi de lucru şi unde să stea.
8.Ion se gîndea tot timpul la Baciu că vrea să -i ia toată averea. Îi pă rea ră u de ce a fă cut dîndu-şi seama
că  dragostea e mai importantă decît averea. Vrea să-l omoare pe George.
XII.George
1.George pleca în fiecare zi de acasă , şi Savista urmă rea pe Ion care venea la Florica. Îi spune tot lui George şi
acesta promite că-l va omorî.
2.Maria şi Ghighi încercau să-l convingă pe Herdelea să nu renunţe la postul său, dar Herdelea îşi dă demisia.
3.Belciug îi împacă pe Ion şi pe Baciu şi hotă ră sc că dacă nu vor mai avea urmaşi, toată averea va intra
în posesia bisericii.
4.Titu se hotărăşte să plece în România, în calitate de reprezentant al revistei ”Tribuna Bistriţei”, la adunarea generală de la
Sibiu a asociaţiei culturale “Astra”. Se duce să -şi vadă pă rinţii. La beră ria Rahova a avut loc un chef în cinstea
lui Titu. Bă iatul s-a întors în Pripas, şi-a petrecut timpul cu Belciug, care i-a ară tat noua biserică. Vorbeşte cu
Ion, care îi cere sfatul, zicînd că o vrea pe Florica. Titu îi sugerează să se astîmpere, dar  Ion ştie mai bine ce are de făcut.
5.George ştia de ce Ion tot vine la el să -i ceară sfatul, la ei acasă . Ion acum venea cînd George nu era acasă .
Savista urmă rea totul şi raporta lui George. Geroge i-a spus Florică i că  va lipsi duminică , deoarece va merge 
să taie lemne în pădure cu mai mulţi bărbaţi. Ion hotărăşte să meargă la Florica duminică.
6.Titu se întîlneşte cu Virgil şi cu Liviu Pintea.7.George se codeşte să plece, vroia să -l prindă în flagrant pe Ion cu
Florica. Pînă la urmă a plecat, dar se întoarce. Cînd ajunge acasă , Ion nu era sosit. În noapte s-au auzit
zgomote în curte. George aude paşii lui Ion şi îl loveşte cu o sapă ded trei ori. Se duce în casă şi îi spune soţiei că l-a ucis. 
 XIII.Sfârşitul 
 Ion înainte să moară sa tras lîngă un pom şi a stat acolo plin de sînge. Dimineaţă a fost gă sit de Paraschiva,
vă duva lui Dunitru Moarcă ş. Au sosit autorită ţile şi doctorul legist a descoperit cele trei lovituri, dintre
careuna la cap. George este arestat, recunoaşte vina şi este dus la închisoare. Glanetaşu şi Zenobia erau
foarte trişti. Belciug a făcut o slujbă frumoasă, mai ales că acum ştia că averea revenea bisericii. Titu ajunge în România şi vede
Bucureştiul, Belciug s-a împăcat cu Herdelea.
Caracterizarea unui personaj: Vasile Baciu, tatăl Anei, fusese un om harnic, mereu printre fruntașii satului. Se
însurase cu o fată bogată și urîtă, pe care însă a iubit-o și a tratato cum se cuvine, căci datorită ei a intrat în rîndul oamenilor
avuți. Vaduv acum, îl durea gîndul că va trebui să renunțe la o parte din pămînturile lui pentru a-i face zestre Anei cînd se va
mărita. Fire aprigă și autoritară, Vasile Baciu ii declară lui George Bulbuc - pretendent înstărit al fiicei sale, greoi și roș ca un
taur, că el vrea un ginere cumsecade, comunicîndui tot odată principiile sale: eu îți dau fata, iar tu să ai bici săi scoți din cap
gărgăunii!.  De îndata ce află că Ana se lăsase sedusă de sărăntocul de Ion, Vasile Baciu o va bate cumplit, fără a ține seama de
copilul pe care aceasta îl avea în pîntece și de strigătele sfîșietoare ale fetei. Fire violentă, de o brutalitate ieșită din comun.
Vasile Baciu îi va ceda cu greu pămînturile lui Ion. După moartea lui Ion, pămîntul acestuia, după învoiala făcută de Vasile
Baciu, preotul Belciug și Ion, rămînea bisericii.
Titlul operei: "Ion" desemnează destinul individual al ță ranului româ n în lupta pentru dobîndirea
pă mîntului. Autorul însuși mă rturisește că "deși anodin (banal), titlul mi s-a pă rut semnificativ". Titlurile de
capitol. Primul capitol se numeste ,,Începutul”, iar ultimul - ,,Sfîrșitul”. Acest lucru contribuie la impresia de
sfericitate a operei. Titlurile celor două pă rți, ,,Glasul pă mîntului” și ,,Glasul iubirii”. Fiecare dintre acestea
prezintă odominantă sufleteasca a personajului principal care este mai puternică de cît cel însuși. În scurta
existență a lui Ion, cele doua ,,glasuri” se împletesc, cel dintîi fiind însa mereu prezent. Aparența tă cerii lui
din ultima parte a romanului se regă sește în scena morții personajului cînd “îi pă ru ră u că toate au fost
degeaba și că  pamanturile lui au să ră mîie ale nimanui”.
Părerea proprie:
Romanul Ion este o frescă a literaturii româ ne, un roman obiectiv , social ,modern și realist ce oferă o
imagine circulara a satului româ nesc. Romanul prezintă lupta nebunească a lui Ion pentru pă mînt, naratorul
surprinzînd instinctul să u de proprietate și legă tura sa cu pă mîntul înca din al II-lea capitol unde “toata
ființa lui arde de dorul de a avea pă mînt mult, cît mai mult. Iubirea pă mîntului l-a stă pînit de mic copil.
Veșnic a pizmuit pe cei bogați și veșnic s-a inarmat într-o hotă rîre pă timașă : trebuie să aiba pă mînt mult,
trebuie! De pe atunci pă mîntul i-a fost mai drag ca o mamă ...” . Pă mîntul fiind pentru Ion o fată care îl atrage,
îl domină fă cîndu-l să -l să rute , să -l miroase , să se simtă stă pîn în același timp stă pînindu-l, drama luii fiind
drama ță ranului să rac .Mîndru și orgoliuos , Ion nu iși accepta statutul de om să rac și este pus în situația de
a alege între iubirea pentru Florica și averea Anei. Pentru Ana , că să toria cu Ion este o adevarată tortură , de
multe ori spunîndu-i acestuia că se va omorî , însa singurul lucru care o mai ține în viață este copilul
acestora ,dar într-una din zile cedeaza și se spînzură în grajd . Ră mas vă duv , Ion frecventează din ce în ce
mai des casa Florică i care este că să torita cu George, retrezindu-se în el sentimentul de iubire față de aceasta.
În finalul romanului , Ion are parte de o moarte violentă sub loviturile primite de la George , ca pedeapsa
pentru tot ceea ce a fă cut , pentru că a vrut prea mult ți nu s-a putut opri. Romanul Ion merită citit pentru că ,
pe lîngă detaliile satului Ardelean româ nesc surprinse de Liviu Rebreanu , putem observa și structura
personajului principal care trece cu ușurință de la extaz la agonie , de la să ră cie la bogație și apoi din nou la
să ră cie , atît materială cît și spirituală pentru că în final nu mai ră mîne cu nimic.