CARACTERUL PLEBISCITAR AL ACTULUI

MARII UNIRI
de IOAN CIUTA

Asemănător tuturor marelor acte din istoria poporului român, Marea

Unire din 1 91 8 a fost rezultatul ş i produsul voinţei naţiunii române, a
luptelor manifestate plenar şi fără întrerupere de întregul neam româ­
nesc. Pe bună dreptate afirma· poetut naţional - Mihai Eminescu - că
lupta pentru !Unitate şi independenţă naţională la români, "reprezintă
suma vieţii noastre istorice". Această luptă s-a înfăptuit într-o unitate
deplină ş i permanentă în consens naţional cu aspiraţiile şi idealurile
nutrite de întregul popor. "Plebiscitum" - consultaJrea nemijlocită a
întregii populaţii sau a celei mai1 mari părţi a acesteia asupra unui prin ­
cipiu sau a unei probleme esenţiale de poiitică internă saru internaţio­
nală 1 . Moştenire străveche dacică şi daca-romană, consultarea poporului
in antichitate a exprimat stadirul "democraţJiei miHtare " din cadrul
obşHlor săteşti şi "romaniilor populare", iar apoi s-a perpetuat de-a lun­
gul întregului ev mediu românesc.
Subliniind că unitaJtea românilor a fosf "o stare de conştiinţă care
a existat totdeauna de la originea tnsăşi a neamului nostru" , marele sa­
vant-istoric - Nicolae Iorga - releva faptul că' unitatea nu ar fi fost
posibilă dacă·, "nu ,iB!r fi cerut-o intotdeauna poporul romănesc el însuşi,
dacă nu ar fi fost în conştiinţa acestui popor întreg, simţirea că nu-i
nici o deosebire între un ţinut românesc şi alt ţinut (românesc, că toată
rom ânimea trăieşte ca un singur popor într-o singură ţară" 2. Acelaşi
mare istoric al neamului nostru - Nicolae Iorga - de la a cărui. moarte
am comemorat recent 50 ani - analizînd în perspectiva istoriei rolul
jucat de obştii'e ţărăneşti cu viaţa de stat proprie, cu obştea de stăpî­
nire a pămîntului, cu judecalta prin ,.oameni buni şi bătrîn i " . . . aprecia7.ă
pe bună dreptate că. ,.voievozii, juzii şi cnezii erau aleşii obştilor". 3
Semnalul de ridicare la luptă al primului unificator politic de tară
românească din 1600, Mihai Viteazul, a fost dat la 3/13 noiembrie 1 594,

1 Plebis, plebe = popr, şi citum - rostire cu glas tare, hotărîre. Plebicit

=

(lat. plebiscitum = hotărîrea poporului), după Mica Enciclopedie de Politologie,

Edit. Ştiinţifică şi enciclopedică, Bu c 1977, p . 347.
.,

2 Nicolae Iorga, Dezvoltarea ideii unităţii politice a românilor, Vălenii de

Munte, Bucureşti, 1913, p. 21-22.
3 Mircea Muşat şi Ion V\.rdeleanu, De la statul geto-dac la statul român
unitar, Edit . Ştiinţifică şi Enciclopedică, Buc., 1983, p. 127.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
1 90 IOAN CIUTA

!)dată cu consultarea voinţei poporului plin "Chemarea mulţimii ca în

zileie mari ale ţării şi nimicirea în ,faţa ei a catastivelo r lui la turci , fă­
găduindu-le lor iertarea birului" 4.
In epoca modernă, Unirea Principatelor Române Moldova Mun­
tenia de la 24 ianuarie 1 859, .,Naţiunea a lfăcut-o" declara cu îndreptă­
�it:'i apreciere marele om poliic - Mihail Kogălniceanu, iar ziarul de
limbă germană ,.Kronstadter Zeitung, ce apărea la �Braşov, arăta printre
al tei:e ; sublioiind caracterul plebiscitar al actului unirii celor două tări
de eliberare a României, este o zi memorabilă, din generaţie în generaţie,
a poporului român. Prin alegerea unanimă şi liberă (subl. ns.) a tuturor
deputaţilor din Moldova şi Ţara Românească s-a realizat Unirea în per­
soana lui Alexandru Ioan Cuza. Puţine popoare de· pe globul pămîntes�
au realizat cu sacrifici i ma i mari o operă patriotică atît de măreată" s.
Proclamînd, ia 9 mai 1 8 7 7 . . sîntem independenţi. sîntem natiune de
.

�ine stătătoare". Mihail Kogălni ceanu exprima 'prin actul solemn <>;l
independenţei absolute de stat în faţa Comurilor Leaiuitoare că . .. si n ­
tem o naţiune hotărîtă să ne o�upăm de noi, să Jne ocupăm de natiunea
noastră, să ne ocupăm de dezvoltarea ei . de dezvoltarea bunei stări mo ­
rale si materiale. i ar (nici de cum ca să îngrijim, să neliniştim ne c-i ­
neva" 6 . i ar 'rh. Vălcărescu. reOiclînd ca1·acterul ponul ::tr, plebiscitar
::�1 actului independenţei, nota în memoriile sale ,.De la o margine a
ţării la alta, toatf' inimile sînt cuprinse de un nespus entuziasm. Auto,
ri tătile şi corpuri l e constituite, ' orasele, satele, căh.mele. toţi într-un
cuvint, de la mic la mare, se rostesc fată la orice )el'tf;"\ pentru "�

susţine cu toate bunurile naţiunii cu aurul ş i sîngele ei . libertatea si

neatîrn arna patri ei" 7 Liga pentru Unitatea culturală a tuturor româ­
nilor. înfiintată în 1 890 10 i al ciirci centenar l - am aniversRt, ra si mis­
carea memorandistă d i n Transilvania desfăşurată intre anii 1 892-1894
dădeau noi impulsuri luptei pentru unitatea naţională. Procesul in ten ·
t::Jt conducătorilor memorandi�ti a suresGitat intreaga opinie românescă
din întreg spaţiul de convieţuire. La intervenţiile �i presiunile minis­
trului pleni potenţiar al româniei la Bucureşti , contele, Leyden, rătre
regele Carol I de a se fi luat măsuri energice împotriva manifestaţiilor
cu caracter plebiscitar ce aveau loc în toată ţara, acesta din urmă relata
,.Dvs. nici nu vă puteţi face idee de sumedenia de scrisori şi telegrame
care îmi sosesc din toate părţile ţării, determinate de acest proces şi
in care se face apel ia mijlocirea mea pentru a stăvili mişcarea actuală
iar s ta r e a de spirit din ţară este astfel, încît dacă! aş manifesta cea mai

4 Nicolae Iorga, Scr i er i de boieri, Scrieri de domni. p. 147-148.

5 Krons,tădter Zeitung (Braşov), nr. 36 din 5 martie 1859, appud. Mircea
J\Iuşat. .. , o p. cit., p. 289.
6 Docu m�nte privind Istoria Romăniei ; Războiul pentru indep endenţă, vol.
p. 669.
I I. Buc.,
7 Th. C. Văcărescu, Luptele românilor in războiul din 1877-1878, Buc.,
1886-1887, p . 9.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 CARACTERUL PLEBISCITAR AL MARII UNIRI 191

uşoară înclinaţie pentru aceasta, s-ar porni în marş c u entuziasm împo­

triva opresorilor" s.
Pe fondul precipitării evenimentelor care au generat primul război
mondial, ca1 urmare a agravării contradicţiilor din lume, lupta pri-vind
dreptul naţiunilor ]a autodeterminare s-a accentuat. Sînt bine cunoscute
aprecierile preşedintelui american - Thomas Woodrow Wilson - pri­
vind dreptui tuturor popoarelor de a-şi fi manifestat libertatea alegerii
apartenenţei lor etnice în spiritul căruia iau acţionat şi românii.
Evocarea actelor istorice ale Unirii Tărilor Române căpăta la sfîr­
şitul secolului trecut şi începutul secolului nostru forţă mobilizatoare.
chema la acţiune. Confruntarea militară între marile puteri, declanşată
prin agresiunea Austro-Ungariei contra Serbiei a determinat ancraia­
rea în luptă, într-un timp record, şi a unor naţiuni şi state, ale căror
obiective nu aveau h imic comun cu caracterul expansionist al războ­
iului . Motivîod poziţia de neutralitate în şedinţa Consiliului de Coroană
de l a Sinai a. din 3 august 1 9 1 4, I.I. Brătianu, preşedintele Consiliului
de miniştri şi liderul Pariduiui Naţional Liberal, subliniind caracterul
de plebiscit al mo!_nentului arăta printre a!1tele ,. . . . Dacă în lucrurile
mici se poate trece peste simtămîntul public, în ceasurile mari ale vieţii
naţionale .oamenii de stat trebuie neapărat să ţină seama de voinţa. po­
porului" 9 Pe parcurrs ul desfăşurării ostilităţilor primului război mon­
dial care a condus la degringolada imperiilor ce 1-au provocat carac­
terul plebisci ta'r, al voinţe i un anime de luptă' pentru unitatPa n �tională
s-a intărit. Semnificative ni se par în acest sens cuvintele diplomatului
Saint Alaire. care printre altele, raporta ..Voinţa lui lBrătianu este de
a da război ului 1 1 n , car� ctPr nc-/ional si de' a-si ralia nnanimif atea opini­
ei publice<( (subl. ns.) 10. Pe fondul derulării ostilităţilor şi a rE'zulta­
telor obţinute în anii 1916-1918, starea de spirit democratică-revolu­
tionaJră se intensifica, iar ideea înfăptuiri.î ROMANIEI - ca patrie a
tuturor români�r se contura tot mai pregnant. în acest context istoric
mişcarea naţional- revoluţionară cu larg caracter burgheza-democratic
a cuprins şi masele de români din întregul spaţiu de convieţure, inclu­
siv din teritoriul aflat între Nistru şi Prut - Basarabia . Mişcările de
eliberare naţională a tuturor popoarelor din fosta Rusie ţaristă s-au in­
tensificat, favorizînd înfiinţarea la Chişinău, la 3/16 aprilie 1 9 1 7 a Par­
tidului\ Naţional Moldovenesc, în frunte cu pan Halippa, Ion Inculeţ,
în programul căruia se prevedea "lupta alături de celelalte popoare ale
Rusiei, pentru slobozeniile n aţionale ale tuturor" 11 La 21 noiembrie/!
decembrie 1 9 1 7, Congresul de la Chişinău a hotărît autonomia terito­
rială � i politică a Basarabiei şi crearea Sfatului Ţării, care într-un spi­
rit pe deplin democratic a constituit Consiliul directorilor ca guvern al

8 Mircea Muşat şi I . Ardeleanu, op. cit., p . 324.

9 Ibidem, p . 444.
1 0 Ibidem, p. 483.
1 1 "Cuvint Moldovenesc", n r . 28 din 9 aprilie 1917.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
192 IOAN CIUTA

Republicii Moldoveneşti, iar la 24 i anuarie 1 9 1 8 a fost proclamată in­

dependenţa Republicii Democrate Moldoveneşti. Adunările plebiscitare
de la Bălţi, Hotin, Chişinău ale diferitelor categorii de locuitori in 'pe­
rioada ianuarie - martie 1 9 1 8 exprimau adeziunea unanimă faţă da
ide'ea Unirii Basarabiei cu Romănia, .. ,.mama tuturor românilor". dună
cum se precizează intr-o declaraţie. In acest entuziasm de voinţă cie­
olină Sfatul Tării de la Chişini'iu a hotărît. in chip pe rleplin democr:�tk.
la 27 martie/9 anrilie 1 9 1 8 (snbl. ns .) în nnmPl<> rn a c::<>l nr hro-i nonnhre
::�i tu tu ror l nruitnrilM r1 in tre Prut !'ii Nistru , UNIREA REPUBLICII MOL­
DOVF.NE CT T ROMÂNIA 12_
Către o:;firc;itnl R Tl u l u i 1 9 1 8 Iuota p<>Tltru făll ri re'::t �+::tih tlui n ::�tinn ::tl
unitar român intra în faz::t sa decisiv.l!i. Constituirea l� 18/3 1 octomhriP
1 91 8. în Transilv::tnia ::.1 Consiliului NRtional :R.om�n Ce'rttr;�l ca unirnl
for care r ?orezen t ::t vointa poporu l u i român din fo sta dubl�' mon:�rhiP
austro-um�ar1"i a decl an s at n ad evărată rPvolutie bnri!�P7.o-deJTioCT;�tic�
cu caracter Iar� pooular. Ort:!anizarrea gărzilor nationale rom�ne�t; a
con stihl i t CP::� de - a dnu::� tră"'iitură fundamPntal�f a nro,..esult•i �P Pl ihP­
rare natională a ro m� ni lor In croni'ca actelor cu 'cal"acter plebi!':ci t::�.. :t
ro mAni lor o semnffkatie d Posebi t� o are c::i marea atiunarP pomtlar� ...:� .,
1::t Cel i ahi n c::k r'lin· Ruo:;ia Sovietică. ;� mi i lor !np votuntan 'r'Om�n i r Hn
29 octombrie 1918. nrin care s-a mani'ff"stat norintR c::i voinf:=t T"PrlintH 11
:1 romAnilor n<>' nrptut�ndeTli. rarP R c:� o:; ă l R p i 'n PnnUnr1 'rnrh i Hh P r.

11-"irmm• rrin ci"l l nr f'rin rrl:�c:•tl ""lt, ..., +�rn or ·...:� ; n 'R•tc:; � _ Tt:�H::� ., ; ·A "'.,.,.; ,.. .,
nnntru 1\if:�rP::t TTnir<> n c:: t tu ::�tip r1P ;�1+-Fpf. rnt• l t :�c::em ănătoare c11 cea d i n
7i1P1<> nn::1c;tre ::1 fratil or rnrn�n; rl i n tre PM tt si 'l'iTistr11.
Tn Bucovin:�. l .q ?. 1 1 � n niE'JT"hrip 1 Ql � ronc:ililll N'::tHnn ::tl 'R n "' !l n �1
Bnrovinei Yn fruntP r.u TaN�u Flon nor. Ion '1'\Tic:+nr !':; ::�ltH � t.,.;/"'t� n
.,... n t!:>' ('11JVe0r7'1 ll11; ...... ", �.,.., (!., 1::� T::�d ori" ('::lrP r;:oti-Fira hoti'irirP.R 111::ttl"l' np
1::� ?.7 nctomhrie l Q l R. de îm o ot.ri vi r p
Con c: ti tu Rn t.i'i . ::>o:;unrR ....:t::�n,tr
. :ln.­
t"<>ri'i(ln �� C1ttVP-nU111i ::lll<#.ri :=t C c::'lf l"f"J l l f"'l"::lll"lP::tn . np I"Prl•:=trP � l=t" ,-.n";,.,".;
c.l!itre Ucraina. In ronsecinţii'. rlupă nre1uareR ronrlncerH Bttrnvi n Pi r1<>
l"i=itre 1 1n 1'11 1VPrn romt\n . 1::� 1 .'i 12R TlniPmbrio 1 9 1 8 . 'in palatul JTiltrnnoH­
_

tan: din 'ce'rnăluti s-au deschis l ucrărH'e Conl!resulni' general a1 Buco­

vinei. la rare au luat narte' pe haze democrati ce, rleci cu caracter nle­
bisdtar, 74 delegaţi a; Consiliului National Român. 13 comunittăd u ­
crain iene , 7 ai Consiliului Naţional German si 6 ai Consiliului Naţional
Polonez. Congresul a votat în unanimitate Unirea necondiţionată şi pe
vecie' a Bucovinei (subl. n s . ) în vechile ei hotare pînă la Ceremuş,Ca­
lacin şi Nistru cu regatu1 României. 1 4.
După eşuarea tratativelor de la Arad între ! delegaţiile Cosiliului
N� .ţional Român Central şi Consiliului Naţional Maghiar, din noiem-

12 Mircea Muşat şi 1. op. cit., p .

Ibidem, p.
Ardeleanu, 567.
Ibidem, p.
13 617.
14 620.
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 CARACTERUL PLEBISCIT AR AL MARII UNIRI 1 93

brie 1918, Consiliul Naţional Român Central a făcut cunoscut "regu­

lamentut pentru alegerea deputaţilor Adunării Naţionale. Consultarea
poporului, deci acţiunea plebiscitară, reprezenta modalitatea cea mai
demografică de rezolvare a problemei ce frămînta in acea perioadă con­
ştlinţa întregii naţiuni, române ta şi ale altor naţiuni şi popoare.
Românii din Transilvania au trecut în ac el e condi�.ljj la pregătirN
măreţului lact plebiscitar - Marea Adunare Naţională de la Alba Iu­
l i a . Pentru alegerea delegai;ilor la Marea Adun1area Naţională de la Alba
Iulia, populaţia română, · organizată in consilii naţionale locale, a con­
vocat adunări locale populare în care toată obştea românească îşi ale­
gea delegaţii. Locuitorii români in adunări deschise. plebiscitar. isi ale ­

geau delegaţii pe bază de mandate, numite credentionale (imputernkiri)

care să-i reprezinte !la Aiba Iulia hotărîrea lor de unire cu tara. Cei
1 2?.R de ,deleeati. secondaţi de pe<;tf' 1 0 0 . 000 de parti cipanti activi. nrezenti
1a Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 Decembrie · 1 9 1 R
(c:;nhl. ns.) ::tll adoptat istorica DecT.araţiP de UnirP. r.u Tara . Pre'sed intf'l.�
/\ nunării. Gheorgne Pop de Băseşti a declarat Adunarea drept Consti ­
tuantă. La Alba Iulia nu a fost vorba. acum 75 de ani, de o simnlă ::t­
dunare unde românii să rostească si să de�idă asunra nrob1emelor lor
J". A lha Iulia veniseră în primul rind îmnutemkitii aleşi dP rnacta no­
norului român din toate localităt\]e si colţurile Transilvaniei. Crisnnei .
Maramnresului. investiti cu a:cele rrerlentionale fmandate sppd::tlel nel'l ­
tru a fi adoptat hotărîrea sunremă ci� Unire. Caraderul nrofun r'l n"­
nular si democratic al actului Marii Uniri. manifestati ilP enh pi ;:�c:;t<>
n n a n i m e. hotărîrea de neclintit a întregului popor rorntin de nretlltin­
� e n i d e s e f i unit într-un simtnr stat a reprezentat n e de-a intrecml vn ­
i n f n. rnanifec;tată �lebisdhr. inf.<i p tu ită în l lr'mă ('1 1 7?. ne an i . r'ontir'l 1 1 f 1 1l
larg democratic, adunările Si manife/c;tatiile plP.biscitarP ale hot.:Îl"Îri J nr
de unire cu românii (sub!. ns.) de la 27 martie 28 noiembrie şi �1 derPm ­
,

hrie 1 9 1 8 . identitatea programelor mişcărilor ele eliberare nation;rl:'\ ;:t

românilor au ilustrat cu prisoc;inţă comunitatea idealul ui natioMl c;i
au dovedit prin fapte unitatea de si mtire şi de aspiratii. Pe bun.<i r'lr<>n ­
tate stihuea la acea dată la Alba Iulia, poetul ardelen.n , PetrP Dulfn
..La un loc tot neamu-i strins/lntr-o mare Românie/ Veacuri lungi df'
jale-am plîns/ Plîngem azi de Bucurie".
Ca o preţuire pe deplin meritată şi o recunoaştere cam tardivă a
semnificaţiei Marii Uniri, actuala putere postrevoluţionară prin Parla­
mentul :ţării a votat şi adoptat în unanimitate hotărîrea ca Ziua de
1 decembrie să reprezinte pentru vecie - ZIUA NAŢIONALA A RO­
MANIEI.
14 - noiembrie - 1 990.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro