CONTROLUL STATISTIC AL CALITĂŢII

I. Termeni generali

 Asigurarea calităţii (Quality assurance)

Ansamblul de acţiuni planificate şi sistematice, necesare pentru a da încrederea

corespunzătoare că un produs sau serviciu va satisface condiţiile de calitate specificate în
contracte, norme, standarde etc.

a. Calitate (Quality)

Ansamblul de proprietăţi şi caracteristici ale unui produs sau serviciu care îi

conferă acestuia aptitudinea de a satisface necesităţile exprimate sau implicite. Termenul
este definit în ISO 8402 Calitate –Vocabular, unde sunt prezentate şi câteva note
explicative.

a. Câmp de toleranţă (Tolerance range)

Diferenţa dintre limitele superioară şi inferioară de toleranţă.

1. Caracteristica (Caracteristic)

Proprietate care permite identificarea sau definirea indivizilor dintr-o populaţie

dată. Caracteristica poate fi cantitativă (variabilă) sau calitativă (atributivă).

 Clasa de calitate (Grade)

Indicatorul de categorie sau rang referitor la proprietăţile sau caracteristicile care

acoperă diferite ansambluri de necesităţi pentru produsele sau serviciile destinate
aceleiaşi utilizări.
 a. Controlul calităţii (Quality control)

Metodele, tehnicile şi activităţile cu caracter operaţional utilizate pentru

îndeplinirea condiţiilor de calitate.

 Control statistic al calităţii (Statistical quality control)

Acea parte a controlului calităţii în care sunt utilizate tehnici, metode şi/sau
procedee statistice. Aceste tehnici includ utilizarea repartiţiilor de frecvenţă, măsurărilor
de tendinţă centrală şi dispersie, graficelor de control, recepţiei prin eşantionare, analizei
de regresie, testelor de semnificaţie, programarea experimentelor etc.

 Criterii de acceptare (Acceptance criteria)

Criteriile specificate pentru acceptarea caracteristicilor individuale ale produselor

sau serviciilor.

1. Defect (Defect)

Orice abatere de la condiţiile de calitate prevăzute. Termenul “defect” este

considerat pentru a fi utilizat la evaluarea unei caracteristici de calitate a unui produs,
proces sau serviciu în funcţie de aptitudinea de utilizare (în contrast cu conformitatea
specificaţiilor).

 Efectivul (volumul) lotului (Lot size)

Numărul indivizilor (unităţilor) din lot.

 Imperfecţiune (Imperfection)

Abaterea unei caracteristici de calitate în raport cu starea sau nivelul prevăzut,

fără orice asociere cu satisfacerea condiţiilor specificate sau cu aptitudinea de utilizare a
produsului sau serviciului.
  Individ – Unitate (Item – Entity)

Ceea ce poate fi descris şi considerat în mod individual.

O unitate poate fi, de exemplu:
 o unitate fizică;
 o cantitate definită de material;
 un serviciu, o activitate, un proces;
 un organism sau o persoană;
 o combinaţie de ansambluri.
La eşantionarea materialului în vrac, un individ este, în general, o cantitate de
material (de exemplu, o lopată (scafă) de pulbere, o greutate specificată, sau un volum
specificat). Efectivul lotului este format din numărul de asemenea indivizi din lot.

 Inspecţie (Inspection)

Activităţi cum ar fi măsurarea, examinarea, încercarea uneia sau a mai multor

caracteristici ale unui produs sau serviciu şi compararea acestora cu condiţiile specificate
în vederea determinării conformităţii lor.

 Inspecţie a procesului (Proces inspection)

Inspecţia procesului prin examinarea procesului însuşi sau a caracteristicilor

produsului din etapa(ele) corespunzătoare a(le) procesului.

a. Inspecţie de recepţie (Acceptance inspection)

Inspecţia destinată a stabili dacă un individ sau un lot livrat sau propus pentru
livrare poate fi acceptat (recepţionat).

 Inspecţie “lot cu lot” (Lot by lot inspection)

Inspecţia produselor existente într-o serie de loturi.

 Inspecţie 100% (100% inspection)

 Inspecţia fiecărei unităţi dintr-o producţie sau serviciu, adică în întregime (în
opoziţie cu controlul sub toate aspectele prin eşantionare).

 Inspecţie de triere (Screening inspection)

Inspecţia 100% a materialului sau indivizilor dintr-un produs, cu respingerea

tuturor indivizilor sau porţiilor depistaţi(te)ca neconformi(e).

 Inspecţie de rectificare (Rectifying inspection)

Identificarea şi înlocuirea unităţilor neconforme, în timpul inspecţiei tuturor

unităţilor (sau a unui număr specificat de unităţi) dintr-un lot care n-a fost acceptat la
inspecţia pentru recepţie prin eşantionare.

a. Interval de toleranţă (Tolerance interval)

Variaţia valorilor caracteristicii între şi inclusiv limitele de toleranţă.

 Încercare (Test)

Aprecierea funcţională sau examinarea uneia sau a mai multor caracteristici ale
unui individ, supus aceluiaşi ansamblu de condiţii sau de acţiuni fizice, chimice, de
mediu sau de acţiuni operaţionale.

a. Limite de toleranţă (Tolerance limits)

Valorile specificate ale unei caracteristici care dau marginile superioară şi/sau
inferioară ale valorilor admise. Acest termen nu trebuie confundat cu termenul limitele
naturale ale procesului sau cu termenul interval de toleranţă. Limitele de toleranţă pot fi
stabilite pe bazele limitelor naturale ale procesului.

 Lot de producţie – Partida (Lot or Batch)

 O cantitate definită din oricare marfă sau serviciu produsă la un moment şi în
condiţii presupuse uniforme. Circumstanţele în care condiţiile sunt presupuse uniforme
nu pot fi stabilite în general; de exemplu, o schimbare de material, sau de unelte utilizate
sau o întrerupere a procesului de fabricaţie pot fi considerate condiţii diferite.

 Lot de inspecţie (Inspection lot)

Cantitate definită dintr-un produs, material ori serviciu, colectată la un loc, pentru
a fi supusă examinării. Un lot pentru inspecţie poate fi constituit din mai multe loturi de
producţie sau din părţi ale loturilor de producţie.

1. Lot pilot (Pilot lot)

Lot mic supus proceselor normale de fabricaţie înaintea primului lot de producţie
curentă, în scopul de a obţine informaţii şi experienţă.

 Lot izolat (Isolated lot)

Lot separat de succesiunea loturilor în care se realizează producţia şi nefăcând

parte din succesiunea curentă a loturilor pentru inspecţie.

a. Măsurare a calităţii (Quality measurement)

Măsurarea cantitativă a uneia sau a mai multor caracteristici ale calităţii. Două sau
mai multe măsurări ale calităţii pot fi necesare pentru un aspect specificat al calităţii.
Măsurările de calitate pot fi de forme variate, cum ar fi măsurările fizice şi chimice,
procentul de produse neconforme cu specificaţia, indicele demeritelor etc. Măsurările de
calitate sunt utilizate în aplicaţiile tehnice pentru a obţine informaţia analitică necesară
pentru scopuri de control sau recepţie. Totodată, sunt utilizate pentru evaluarea
conformităţii individuale a indivizilor, cu specificaţiile, deşi uneori sunt utilizate şi pentru
interpretarea calităţii prin termenii procentajului de indivizi conformi sau neconformi din
lot etc.

a. Metoda atributelor (Attributive method)

Notarea prezenţei (sau absenţei) unei caracteristici sau atribut al fiecărei unităţi
(exemplar) din grupul considerat şi “controrizarea” acelor unităţi care posedă (sau nu
posedă) acel atribut sau câte asemenea evenimente se găsesc în acel individ sau grupă.

 Metoda variabilelor (Method by variables)

Măsurarea şi înregistrarea valorilor numerice ale caracteristicii fiecărui individ

din grupul considerat; aceasta implică referirea la o aceeaşi scară de valori continue.

 Neconformitate (Nonconformity)

Nesatisfacerea condiţiilor specificate şi/sau relaţia cu condiţiile de utilizare.

Neconformităţile sunt clasificate în funcţie de nivelul gravităţii lor.

 Nivel de calitate (Quality level)

Orice măsură relativă a calităţii obţinută prin compararea valorilor observate cu

valorile impuse.

 Proces (Process)

Metoda de operare în oricare etapă specifică a unui element, grup de elemente,

sau aspectul global al producţiei sau serviciului.

a. Proces individual – Procedeu (Individual process)

Combinaţie specifică unei maşini (mijloc) de fabricaţie (linii de fabricaţie sau

unelte), unei metode de fabricaţie, unui lot uniform de material şi unui operator (sau grup
de operatori) care fabrică produse sau furnizează un serviciu, într-o perioadă de timp şi în
condiţiile stabilite.

a. Proces global (Overall process)

 Oricare combinaţie de maşini (mijloace) de fabricaţie (linii sau unelte), de metode
de fabricaţie, de materiale şi operatori care fabrică produse sau furnizează un serviciu,
într-o perioadă de timp şi în condiţii stabilite.

 Populaţie (Population)

Totalitatea unităţilor luate în considerare. În acest caz, o variabilă aleatoare sau o

repartiţie de probabilitate sunt considerate, de asemenea, valabile ca reprezentând o
populaţie.

 Specificaţie (Specification)

Documentul care prescrie condiţiile cu care produsul sau serviciul trebuie să fie
conform.

1. Unitate de eşantionare (Sampling unit)

Unitate individuală într-o populaţie divizată.

Cantitate de produse, material sau servicii care formează o unitate coerentă şi este
prelevată într-un loc şi la un moment, pentru a constitui o parte a eşantionului.

 Unitate defectă (Defective item – unit)

Individ (unitate) cu unul sau cu mai multe defecte. O serie de imperfecţiuni sau
neconformităţi acumulate pot produce un individ (unitate) defect(ă).

 Valoare nominală (Nominal value)

Valoare a unei caracteristici precizată (desemnată) într-o specificaţie de proiectare

dată sau într-un plan. Aceasta poate fi o valoare sau o dimensiune pentru care variaţiile
sunt permise într-o zonă de toleranţă specificată. În engleză, termenul “rated value” este
utilizat uneori în sensul “nominal value” care este utilizat în sensul de “a suitable
aproximation”.
  Eşantionarea pentru acceptare

 Abaterea medie pătratică maximă a procesului MPSD (Maximum process

standard deviation)

La o inspecţie prin măsurare combinată cu două limite de toleranţă, este cea mai
mare abatere medie pătratică a procesului pentru care este posibilă producerea unei
calităţi superioare nivelului de calitate acceptabil.

 Abaterea medie pătratică maximă a eşantionului MSSD (Maximum

sample standard deviation)

La o inspecţie prin măsurare combinată cu două limite de toleranţă, este cea mai
mare abatere medie pătratică a eşantionului pentru care este permisă acceptarea lotului.

a) Acceptare (Acceptance)

Concluzia că un lot sau o cantitate de produse sau de servicii corespunde

criteriilor de acceptare.

 Audit al procedurilor de eşantionare (Audit of sampling procedures)

Inspecţia prin eşantionare destinată a verifica dacă procedurile de eşantionare ale

furnizorului sunt conforme cu programul de eşantionare.

1) Calitatea limită LQ (Limiting quality)

Pentru un lot considerat izolat, este nivelul de calitate care, la eşantionarea pentru
inspecţie, corespunde limitei inferioare a probabilităţii de acceptare.

 Calitate medie rezultantă AOQ (Average outgoing Quality)

Nivelul calităţii medii aşteptate (previzibile) a produsului, după inspecţie, pentru o

valoare dată a calităţii produsului, înainte de inspecţie.
 Observaţie:
 În practică, diferitele definiţii ale AOQ pot fi utilizate în cazul când indivizii
neconformi ai unui lot neacceptat şi supus inspecţiei 100% sunt înlocuiţi cu indivizi
conformi.
 Dacă nu sunt indicaţii contrare, calitatea medie aşteptată este calculată pentru toate
loturile acceptate şi pentru toate loturile neacceptate după ce au fost supuse
inspecţiilor 100% şi toţi indivizii neconformi au fost înlocuiţi cu indivizi conformi.
 O aproximaţie utilă este:
AOQ = calitatea produsului în derulare x probabilitatea de acceptare

 Cantitate medie de inspecţie AAI (Average amount of inspection)

Într-o schemă de eşantionare dată, este numărul aşteptat (previzibil) de indivizi

din lot, care vor fi inspectaţi în vederea ajungerii la o decizie, pentru un anumit nivel al
calităţii medii a lotului. Aceasta este o medie când se schimbă regulile de inspecţie, etc.,
spre deosebire de numărul mediu de inspecţie. Ea nu implică inspecţia tuturor indivizilor
loturilor neacceptate, ca în definiţia mediei inspecţiei totale.

 Constanta de acceptare k (Acceptance constant)

Constanta care depinde de valoarea specificată a nivelului acceptabil de calitate şi

de efectivul eşantionului, care este utilizată ca criteriu de acceptare a unui lot, la
eşantionarea pentru inspecţie prin măsurare.

 Curba parametrilor operaţionali sau caracteristica operativă - curba OC

(Operative characteristic)

Tip A
Curba care arată, pentru un plan de eşantionare dat, probabilitatea de a satisface
un criteriu de acceptare, în funcţie de nivelul de calitate al lotului.
Tip B
Curba care arată, pentru un plan de eşantionare dat, probabilitatea de acceptare a
unui lot, în funcţie de nivelul de calitate al procesului din care provine lotul; de
asemenea, în cazul altor tipuri de planuri, este curba care arată procentajul loturilor sau
unităţilor de produs care se aşteaptă să fie acceptate, în funcţie de nivelul de calitate al
procesului.
Tip C
Curba care arată, pentru un plan de eşantionare dat, procentajul produselor
acceptate pe durata fazei de eşantionare, în funcţie de nivelul de calitate al procesului.
 a) Probabilitate de acceptare (Probability of acceptance)

Fiind considerat un plan de eşantionare dat, este probabilitatea de a accepta un lot,

atunci când lotul sau procesul au nivelul de calitate specificat.

 Domeniu (interval) mediu maxim MAR (Maximum average range)

La o inspecţie prin măsurare combinată cu două limite de toleranţă, este cel mai
mare domeniu mediu al eşantionului pentru care este admisă acceptarea lotului.

a) Eşantion (Sample)

Una sau mai multe unităţi de eşantionare prelevate dintr-o populaţie şi destinate
pentru a furniza informaţii despre această populaţie. Un eşantion poate servi ca bază
pentru o decizie asupra populaţiei sau procesului de producţie.

a. Eşantionare (Sampling)

Procesul de prelevare sau de constituire a eşantionului.

 Eşantionare pentru acceptare (Acceptance sampling)

Inspecţia prin eşantionare în care deciziile de acceptare sau neacceptare a unui lot
(sau a unui grup de produse, de materiale sau servicii) se bazează pe rezultatele
eşantionului sau eşantioanelor prelevate din acel lot.

a. Eşantion aleatoriu simplu (Simple random sample)

Eşantionul din n unităţi de eşantionare prelevat dintr-o populaţie de N indivizi

astfel ca toate combinaţiile posibile de n unităţi de eşantionare au aceeaşi probabilitate de
a fi prelevate.

a. Eşantionare aleatoare simplă (Simple random sampling)

 În cadrul obişnuit de eşantionare, procesul de selecţie a eşantionului aleatoriu
simplu.

1. Eşantion localizat (Spot sample)

Eşantionul efectiv specificat sau cantitate specificată, prelevat dintr-un loc şi

dintr-un material specificate sau dintr-un loc şi la momente specificate ale fluxului şi
considerat reprezentativ în mediul său înconjurător imediat sau apropiat.

a) Eşantionare sistematică (Systematic sampling)

Eşantionare prin metode sistematice. Forma cea mai uzuală de eşantionare

sistematică este “eşantionarea sistematică periodică” (definită în ISO 3534 - 1) în felul
următor: “Dacă unităţile de eşantionare dintr-o populaţie sunt dispuse separat într-o
ordine dată sau după o bază sistematică (de exemplu, în ordinea de fabricaţie), şi
numerotate de la 1 la N, un eşantion sistematic din n unităţi de eşantionare este
constituit prin prelevarea unităţilor de eşantionare numerotate cu:
h, h + k, h + 2k, …, h + (n -1)k,
unde h şi k sunt numere întregi care satisfac relaţia:
nk  N  n (k  1) şi h  k
şi h este, în general, ales aleatoriu dintre primele k numere întregi. În cazul eşantionării
în vrac, eşantionarea sistematică periodică poate fi efectuată prin prelevarea indivizilor
la distanţe fixate sau după intervale de timp fixate.”

a) Eşantionare din vrac (Bulk sampling)

Eşantionarea materialelor în vrac din locuri în care unităţile de eşantionare nu pot

fi distinse (individualizate) iniţial.
Exemplu:
Eşantionarea din mari cantităţi de cărbune pentru determinarea conţinutului de
cenuşă sau de minereu de fier pentru determinarea conţinutului de substanţă utilă.

 Eşantionare pentru inspecţie (Sampling inspection)

Inspecţia produselor sau serviciilor prin utilizarea eşantioanelor (spre deosebire de

inspecţia 100%).
 a. Efectivul (volumul) eşantionului (Sample size)

Numărul unităţilor de eşantionare care compun eşantionul. Într-un eşantion cu

mai multe trepte (etape), efectivul eşantionului este numărul total al unităţilor de
eşantionare obţinut după efectuarea ultimei trepte (etape) de eşantionare.

 Interval de eşantionare (Sampling interval)

Într-o eşantionare sistematică periodică este intervalul la finele căruia este

prelevată o unitate de eşantionare.

 Inspecţie prin eşantionare simplă sau unică (Single sampling inspection)

Inspecţia prin eşantionare în care decizia de acceptare sau de neacceptare a

lotului, conform regulilor stabilite, se bazează pe rezultatele obţinute prin inspecţia unui
singur eşantion de efectiv predeterminat n.

 Inspecţie prin eşantionare dublă (Double sampling inspection)

Inspecţia prin eşantionare în care inspecţia unui prim eşantion de efectiv n1

conduce fie la decizia de a accepta sau de a nu accepta lotul, fie la a continua inspecţia
asupra unui al doilea eşantion de efectiv n2, înainte de a lua decizia de acceptare sau
neacceptare a lotului. Deciziile se iau în conformitate cu regulile stabilite.

 Inspecţie prin eşantionare multiplă (Multiple sampling inspection)

Inspecţia prin eşantionare în care, după inspecţia fiecărui eşantion, în conformitate

cu regulile stabilite, se decide fie acceptarea sau neacceptarea lotului fie prelevarea unui
nou eşantion. Regulile de decizie se bazează pe cumulul de informaţie de la toate
eşantioanele din lot.

 Inspecţie prin eşantionare secvenţială – progresivă (Sequential sampling

inspection)
 Inspecţia prin eşantionare în care, după inspecţia fiecărei unităţi, în conformitate
cu regulile stabilite, se ia decizia pe baza cumulului de informaţie de la toţi indivizii
inspectaţi până în acel moment: se acceptă sau nu se acceptă lotul sau se inspectează încă
un individ.

 Inspecţie prin eşantionare continuă (Continuous sampling inspection)

Inspecţie prin eşantionare care se aplică la un flux continuu de unităţi individuale

de produse care:
 implică acceptarea sau neacceptarea individ cu individ, şi
 utilizează perioade alternante de inspecţie 100% şi de inspecţie prin eşantionare,
conform calităţii produselor observate.

 Inspecţie prin eşantionare în lanţ (Chain sampling inspection)

Inspecţia prin eşantionare în care criteriile pentru acceptarea lotului curent sunt
dependente de rezultatele propriului eşantion şi de rezultatele unui număr specificat de
loturi consecutive precedente.

 Inspecţie prin eşantionare cu omitere de loturi (prin săritură) - (Skip-lot

sampling inspection)

Inspecţia prin eşantionare în care unele loturi dintr-o serie sunt acceptate fără
inspecţie, când rezultatele prin eşantionare ale unui număr fixat de loturi imediat
premergătoare au corespuns criteriilor specificate.

 Inspecţie normală (Normal inspection)

Inspecţia utilizată atunci când nu sunt motive să ne aşteptăm la o modificare a

nivelului de calitate al producţiei, faţă de nivelul de acceptabilitate.

 Inspecţie severă – “înăsprită” (Tightend inspection)

Inspecţie mai severă decât inspecţia normală, la care se trece în urma rezultatelor
inspecţiei unui număr determinat de loturi consecutive, care indica o reducere (micşorare)
a nivelului de calitate al producţiei, faţă de nivelul specificat.

 Inspecţie redusă – relaxată (Reduced inspection)

Inspecţie mai puţin severă decât inspecţia normală, la care se trece în urma
rezultatelor inspecţiei unui număr determinat, care arată o creştere a nivelului de calitate
al producţiei, faţă de nivelul specificat.

 Inspecţie trunchiată (Curtailed inspection)

Procedura de eşantionare care prevede oprirea (încetarea) inspecţiei atunci când

este evident că datele obţinute

 Limita calităţii medii rezultate AOQL (Average Outgoing Quality Limit)

AOQ maximă pentru toate valorile posibile ale nivelului de calitate al producţiei
în derulare, pentru un plan de eşantionare pentru acceptare dat şi pentru rectificarea
tuturor loturilor neacceptate.

 Lot prezentat din nou la inspecţie (Re-submitted lot of inspection)

Lot care anterior a fost declarat neacceptabil şi care este prezentat din nou la
inspecţia pentru acceptare după ce a fost reverificat, triat, reprocesat etc.

 Media inspecţiei totale ATI (Average total inspection ATI)

Numărul mediu al indivizilor inspectaţi pe lot incluzând şi inspecţia tuturor

indivizilor loturilor neacceptate. Aplicarea acestei proceduri este mai puternică decât
inspecţia 100% a loturilor neacceptate.

 Neacceptare – Respingere (Non-acceptance - Rejection)

Concluzia că un lot sau o cantitate de produse sau de servicii nu corespunde

criteriilor de acceptare. În urma neacceptării lotului poate fi trecut la o clasă inferioară de
calitate sau supus unei reduceri de preţ. Dacă este o respingere finală, poate fi “corectat”
şi resupus inspecţiei.

 Nivel de inspecţie (Inspection level)

Indicator al cantităţii relative (proporţiei) inspectate la un program de eşantionare

stabilit anterior şi în legătură cu efectivele eşantionului şi lotului.
Un indicator “mai ridicat” sau “mai coborât” poate fi ales dacă experienţa trecută
este exprimată printr-o curbă operaţională mai mult sau mai puţin discriminatorie.
Acest termen nu trebuie confundat cu severitatea eşantionării care, nefiind supusă
regulilor de variaţie ale inspecţiei se aplică în mod automat.

1) Nivel de calitate indiferent IQL (Indifference quality level or point)

Nivel de calitate care, într-un plan de eşantionare, corespunde probabilităţii de

acceptare de 0,5 când este considerată o serie continuă de loturi.

2) Nivel de calitate acceptabil AQL (Acceptable quality level)

La considerarea unei serii continue de loturi, la eşantionarea pentru inspecţie, este

nivelul de calitate care corespunde limitei acceptabile a mediei calităţii procesului.
Valoarea aleasă pentru AQL depinde, în general, de constrângerile fizice şi economice,
cum ar fi limitele naturale ale procesului (care sunt determinate de toleranţele care pot fi
admise pentru diferitele caracteristici tehnice) şi costurile inspecţiei în comparaţie cu
costurile antrenate de un defect în funcţiune (serviciu).
Notă: elementele AQL, LQ precum şi riscurile  şi  (ale producătorului şi
beneficiarului sunt legate între ele prin sistemele de ecuaţii:

C
x 0
x
n AQLx (1  AQL) n  x  1  

C
x 0
x
n LQ x (1  LQ) n  x  

atunci când se utilizează repartizarea binominală a defectelor, sau:

 exp (   )  
x 0
a
x
a / x!  1  

 exp ( )  x
x 0
t t / x! 
unde a = n  AQL iar t = n  LQ, atunci când se utilizează repartiţia Poisson a
defectelor.
Ambele sisteme de ecuaţii furnizează planuri simple de verificare a calităţii (n,
A).

 Număr (criteriu) de acceptare A (Acceptance number)

La inspecţia prin eşantionare şi prin atribute, este cea mai mare valoare a
numărului de neconformităţi sau de indivizi neconformi din eşantion, pe baza căruia lotul
este acceptat, conform unui plan de eşantionare dat.

1. Număr (criteriu) de respingere (de neacceptare) R (Rejection number –

Non-acceptance number)

La inspecţia prin eşantionare şi prin atribute, este cea mai mică valoare a
numărului de neconformităţi sau de indivizi neconformi din eşantion pe baza căruia lotul
este respins sau neacceptat, conform unui plan de eşantionare dat.

 Număr mediu de inspecţie sau de probe ASN (Average sample number)

Numărul mediu al unităţilor de eşantionare din lot, inspectate înainte de luarea

deciziei de acceptare sau de neacceptare, când este utilizat un plan de eşantionare dat.
NMI este dependent de nivelul de calitate real al loturilor care sunt prezentate.

a. Număr de trecere (de pasaj) i (Clearance number)

În cazul unui plan de eşantionare continuă,este numărul necesar de unităţi

conforme ale produsului, controlate în mod succesiv, în timpul succesiunii inspecţiei
100%, înaintea acţiunii de reducere a importanţei (cantităţii) inspecţiei, pe care se va baza
luarea acestei hotărâri.

(i) Panta curbei OC – parametrilor operaţionali (Slope of the OC curve)

Panta liniei care uneşte punctul de risc al producătorului cu punctul de risc al

consumatorului, pe o curbă a parametrilor operaţionali a unui plan de eşantionare.
Apropierea de verticala pantei liniei arată o mare putere de discriminare a planului de
eşantionare.

 Parametri curbelor operaţionale (Operating characteristic curve

parameters);

- Probabilitatea de respingere (Probability of rejection)

Reprezintă probabilitatea de a nu accepta un lot, atunci când lotul sau procesul au
nivelul de calitate specificat.

- Punct de risc al consumatorului (Consumer’s risk point)

Punctul de pe curba parametrilor operaţionali care corespunde unei probabilităţi
de acceptare predeterminată şi de valoare minimă admisă. Această probabilitate de
acceptare mai este numită şi “riscul consumatorului”, iar calitatea corespunzătoare a
lotului, determinată pentru PRC, este numită “riscul de calitate al consumatorului” RCC.

- Punctul de risc al producătorului (Producer’s risk point)

Punctul, pe curba parametrilor operaţionali, care corespunde riscului
producătorului.

1. Procedura (schema) de eşantionare (Sampling procedure)

Cerinţele şi/sau instrucţiunile operaţionale cuprinse într-un plan particular de

eşantionare; adică, planificarea metodei de alegere, de prelevare şi de pregătire a unui(or)
eşantio(oane) dintr-un lot, pentru a cunoaşte caracteristicile lotului.

1. Plan de eşantionare (Sampling plan)

Planul specific care stabileşte efectivul eşantionului (eşantioanelor) care vor fi

utilizate şi le asociază criteriile de acceptare a lotului.
Observaţie:
 Un criteriu este, de exemplu, că numărul de indivizi neconformi să fie inferior sau
egal cu criteriul de acceptare.
 Planul de eşantionare nu trebuie să conţină reguli asupra felului de prelevare a
eşantionului.

 Program de eşantionare (Sampling scheme)

 Combinaţie de planuri de eşantionare cu reguli de trecere de la un plan la altul.
Fiecare program trebuie să conţină regulile de trecere automată între planurile de
inspecţie întărită şi planurile de inspecţie redusă sau trecerea la inspecţia 100%.

 Proporţia unităţilor neconforme (Proportion of nonconforming items)

 În eşantion: numărul unităţilor neconforme raportat la numărul total al unităţilor

inspectate
 În populaţie (sau în lot): numărul unităţilor neconforme din populaţie sau din lot
raportat la numărul total al unităţilor din populaţie sau din lot

 Reguli de trecere (Switching rules)

Instrucţiunile dintr-un program de eşantionare, pentru trecerea de la un plan de

eşantionare la alt plan cu severitate mai mare sau mai mică (de exemplu, “inspecţia
normală”, “redusă” sau “întărită” sau acceptare discontinuă), pe baza nivelului de calitate
rezultat din informaţia anterioară.

3) Riscul de calitate al consumatorului (Consumer’s risk quality)

Nivelul de calitate al lotului sau al procesului care, într-un plan de eşantionare dat,
corespunde riscului consumatorului specificat.

(i) Riscul de calitate al producătorului (Producer’s risk quality)

Nivelul de calitate al lotului, sau al procesului care, într-un plan de eşantionare

dat, corespunde riscului producătorului specificat.

a) Riscul consumatorului (Consumer’s risk)

Pentru un plan de eşantionare dat, este probabilitatea de a accepta un lot sau un

proces, atunci când nivelul de calitate (de exemplu, fracţiunea neconformităţilor) are o
valoare definită prin plan ca nesatisfăcătoare (de exemplu, un nivel de calitate limită).
 2) Riscul producătorului (Producer’s risk)

Pentru un plan de eşantionare dat, este probabilitatea de neacceptare a lotului,

atunci când nivelul de calitate al lotului sau al procesului (de exemplu, fracţiunea
neconformităţilor) are o valoare definită prin plan ca acceptabilă (de exemplu, nivelul de
calitate acceptabil NCA).

 Severitatea eşantionării (Severity of sampling)

Gradul de discriminare dintr-un program de eşantionare privitor la trecerea de la

un plan normal de eşantionare la un plan de eşantionare mai “slab” sau mai “întărit”
(puternic), după cum calitatea produsului sau serviciului se îmbunătăţeşte (sau se
deteriorează - diminuează). Acest termen nu trebuie confundat cu nivelul de inspecţie
deoarece este independent de regulile de trecere de la un plan de eşantionare la altul.

 Valoare de acceptare (Acceptance value)

La eşantionarea pentru acceptare prin măsurare, este valoarea limită a mediei

eşantionului care permite să satisfacă constanta de acceptare.

4) Zona de indiferenţă (Indifference zone)

Zona care include nivelele de calitate situate între nivelul de calitate acceptabil
(AQL) şi nivelul de calitate limită (LQ).

 Controlul statistic al procesului

 Acceptare (în utilizarea graficului de control) (Acceptance in)

 Decizia că un proces se derulează în mod satisfăcător, rezultată din reprezentarea
pe grafic a măsurărilor statistice.

 Cauză sistematică (Assignable cause)

Factorul (de obicei sistematic) a cărui contribuţie la variaţia unei caracteristici

calitative sau la variaţia nivelului procesului poate fi detectată şi identificată. Uneori,
cauzele sistematice sunt principalele cauze ale variaţiei. Multe cauze neimportante ale
variaţiei sunt sistematice, dar este neeconomic a fi luate în considerare sau controlate. În
acest caz, ele sunt tratate ca şi cum ar fi cauze aleatoare.

 Cauze aleatorii (Chance causes)

Factorii, în general mulţi la număr dar fiecare de mică importanţă, care contribuie
la variaţie dar nu este necesar să fie identificaţi. În unele situaţii, cauzele aleatoare sunt
considerate cauzele obişnuite ale variaţiei.

 Capabilitate a procesului de fabricaţie (Manufacturing process

capability)

Se defineşte în mai multe moduri şi anume:

General-calitativ: limitele variabilităţii inerente în care operează un utilaj, o instalaţie sau un proces sub anumite circumstanţe
predominante;
Specific-cantitativ: intervalul minim de variabilitate pe care îl poate asigura un proces de fabricaţie pentru o anumită caracteristică de
calitate, când acesta se găseşte sub control, adică este în stare de stabilitate statistică.

Observaţii:
Capabilitatea procesului este de regulă asociată cu intervalul de toleranţe
naturale (INT) care în mod uzual este determinat independent de acţiunea
factorilor ce produc deplasarea localizării mediei procesului, interesând
mai mult lungimea domeniului de variabilitate;
Limitele de toleranţe ale procesului. Calculate cu ajutorul metodelor
statistice specifice prin prelucrarea datelor referitoare la proces nu trebuie
confundate cu limitele de toleranţă specificate (Ti, Ts) pentru
caracteristica de calitate generată de proces şi care sunt prevăzute în
proiectul de execuţie sau alte documente normative specifice.

 Capabilitatea procesului (Process capability)

În prezent, nu există un acord general asupra măsurilor de performanţă ale unui

proces, dar o mărime frecvent utilizată este indicele de performanţă al procesului (Cpk):
Dacă Mp este media procesului pentru o anumită caracteristică definită într-o
perioadă de timp oarecare, T este valoarea de sarcină şi TS şi TI sunt limitele superioară
şi inferioară de toleranţă, atunci
ABS (T  M p )
k 
min .(TS  T ), (T  TI )

C pk  C p (1  k )

(k fiind măsura de centrare a procesului, egală cu zero pentru sarcină; Cpk este maxim Cp
(capacitatea procesului) la sarcină şi scade de la zero la limitele de toleranţă).
Interpretarea tuturor acestor măsurări se bazează pe ipoteza unei repartiţii normale.
Ca măsuri statistice ale variabilităţii se mai utilizează:
 abaterea medie pătratică () sau amplitudinea, sau diferite calcule bazate pe
variabilitatea inerentă;
 o valoare compusă care are o componentă dată de variabilitatea inerentă şi o
componentă dată de cauzele sistematice nesemnificative;
 o valoare compusă din mulţimea abaterilor medii pătratice ale variabilităţii inerente a
proceselor individuale (care se notează cu ) plus o mică amplitudine datorată
schimbărilor admise de cauzele sistematice.

 La utilizarea termenului capabilitatea procesului este necesar să se precizeze

că este o măsură aplicată (în cazurile corespunzătoare  trebuie specificată).
Dacă se defineşte capabilitatea procesului prin 6 , atunci
ICP6  ( S  I ) / 6
unde S şi I sunt limitele de toleranţă specificate, superioară şi, respectiv,
inferioară. ICP6 este notat uneori Cp , dar pentru a evita confuzia, cel mai bine este să se
restrângă utilizarea lui C fără calificare, în cazul în care 6 este utilizat în definiţia lui Cp.
În mod similar

ICP  ( S  I ) / 

La folosirea termenului capabilitatea procesului, este esenţial să se precizeze

în ce măsură este utilizat. Indicele de capabilitate ICP poate fi folosit pentru
clasificarea proceselor după gradul în care acestea satisfac toleranţa
specificată.
 Capabilitate (relativ) “slabă” a procesului:
ICP < 6 sau ICP6 < 1 (satisfacerea toleranţelor este dificilă).
 Capacitate (relativ) “medie” a procesului:
6 < ICP < 8 sau 1 < ICP6 < 1,33
 Capabilitate (relativ) “superioară” a procesului:
ICP > 8 sau ICP6 > 1,33 (nu sunt dificultăţi în satisfacerea
 toleranţelor).

 Proces sub control – Proces stabil (Process in control – Stable process)

Procesul care pentru fiecare dintre măsurările de calitate (de exemplu, media şi
variabilitatea sau fracţiunea neconformităţilor sau numărul mediu al neconformităţilor
produsului sau serviciului) este în stare de control statistic.

 Stare de control statistic (State of statistical control)

Starea în care variaţiile dintre rezultatele observaţiilor asupra unui eşantion pot fi
atribuite unui ansamblu de cauze aleatoare care nu suferă modificări în timp. Un astfel de
ansamblu de cauze aleatoare se comportă, în general, aşa cum arată rezultatele unui
simplu eşantion aleatoriu care provine din aceeaşi populaţie.

 Variaţii (modificări) sistematice (Systematic variations)

Variaţii sau efecte nealeatorii într-un proces stabil (de exemplu, intervalul de
reglare).

 Variaţie inerentă a procesului (Inherent process variability)

Variaţia inerentă a procesului sau a produselor procesate în starea de control

statistic a acestuia. Variabilitatea inerentă a procesului, determinată pentru un proces
parţial (un utilaj sau o linie, un grup de operaţii sau o partidă de material) este, în general,
mai mică decât cea determinată pentru un proces global. Diferenţa dintre cele două
variaţii este condiţionată de un număr de cauze care pot fi asimilate ca sistematice la o
operaţie de rutină, deşi nu este realizată starea de control statistic. Dacă este utilizată
abaterea medie pătratică, aceasta va fi notată cu  i .

 Variabilitatea totală a procesului (Total process variability)

Variabilitatea inerentă a procesului datorată multor variaţii ale unor factori cu o

existenţă schimbătoare, cum ar fi erorile de operator, reglajele anormale ale
echipamentelor, uzura anormală, materialele care nu corespund specificaţiei, erorile
sistematice (tendinţe) sau alte cauze sistematice. Pot fi utilizate diverse măsuri ale
variabilităţii (ca de exemplu abaterea medie pătratică  , amplitudinea R etc.).