Testare 1

Popescu Alexandru
Grupa 4
1.Conflictele de interese în activitatea de avocat nu trebuie să persiste deoarece duce la ne
înfaptuirea justiției si apare elementul ilegal care desigur trebuie anihilat .Un exemplu ferm de
conflicte de interese este atunci cînd avocatul care prezintă interesele clietului si acesta este învinuit
în comiterea unei infracțiuni poate influeța decizia judecătorului de a lua o hotărîre în care să-l
eschiveze de la dentenție și nu a se înfaptui de justiția.Un alt exemplu ar fi în procedura civilă
,atunci cînd avocatul prin cunoașterea judecătorului poate influența acesta prin mijloace bănești din
partea clientului pentru a lua decizia defavorabila a celelaltei parți al procesului.

2. Stabilirea și menținerea relației de comunicare între avocat și acuzat este baza unei apărări
eficiente de aici rezultă că contactul psihologic reprezintă legătura emoţională, bazată pe încredere,
dintre interlocutori. Conform acesteia , scopul primordial al contactului psihologic este
eficientizarea comunicării dintre avocat şi client, iar scopul final curprinde identificarea motivului
adresării clientului, obţinerea informaţiilor necesare pentru soluţionarea problemei cu care se
confruntă clientul și, nu în ultimul rând, stabilirea încrederii reciproce. Un rol aparte în vederea
stabilirii contactului psihologic îl are spaţiul personal de care are nevoie o persoană. Fiind o expresie
a personalităţii, acesta variază în funcţie de careva caracteristici, despre care putem susține că pot fi
evaluaţi cu dificultate. Din acest motiv, ne vom apropia de client până la distanţa la care apar
primele semne de distanţare unde apare la început plasamentul la masă. În general, acceptăm uşor
ideea că plasamentul la masa intervievării poate influenţa mediul înconjurator şi rezultatele
asistenţei juridice. Are importanță modul în care plasamentul influenţează interlocutorii, în plan
fiziologic (încordare, disconfort, oboseală ) şi plan psihologic: atenţie, concentrare, dispoziţie,
agresivitate, disponibilitate, răbdare, irascibilitate. Ultimele acţionează la nivel de inconştient. Există
câteva poziții de plasament si anume:

I. Poziția de subordonare
II. Poziția de cooperare
III. Poziția de comunicare
Din cele spuse se poate de dedus ca prin stabilirea contactului psihologic are o importanta majora în
efeciența apărări ca acesta la rîndul său sa expuna toate circumstanțele cauzei si a aduce eficiența
apărării.

3. Din perspectiva avocatului misiunea acestuia constă în realizarea unor angajamente ferme şi
precise în legătură cu promovarea protecției drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Misiunea se identifică cu datoria, care este fundamentul juridic al îndeplinirii obligațiilor
profesionale. Capacitățile profesionale deosebite aplicate în descoperirea adevărului și transmiterii
către client a informației despre drepturile și libertăţile pe care le are, modul în care poate să
determine statul sau terții să i le acorde și să i le respecte, determină rolul avocatului. În egală
măsură, avocatul are datoria de a identifica obligațiile clientului în virtutea legii și modul în care
trebuie să le îndeplinească. Rolul avocatului în societate, este acela de a-și proteja clientul de
abuzurile statului sau persoanelor fizice și juridice. Această calitate poate exclude din mentalitatea
societății neglijarea rolului avocatului. Cetățeanul apelează la serviciile acestuia destul de tîrziu,
după ce nu a reușit prin forțe proprii să își atingă scopul propus. Din acest motiv, semnarea unui
contract, inițierea unei afaceri, identificarea unor drepturi sau libertăți poate fi mult mai protejată,
eficientă și de succes, dacă va fi valorificat acest rol al avocatului. Societatea trebuie să înţeleagă și
să înveţe că, aportul adus de avocat, este necesar în procesul de realizare a justiției, iar realizarea
statutului de consultant poate facilita procesul de promovare a drepturilor omului.

4.  Apărătorul este persoana care pe toată durata desfăşurării procesului penal reprezintă interesele
bănuitului, învinuitului, inculpatului şi îi acordă asistenţă juridică prin toate mijloacele şi metodele
care nu sînt interzise de lege.Făcînd o comparație dintre acestea am dedus ca în primul caz bănuitul
are dreptul să ştie de ce este bănuit şi, în legătură cu aceasta, imediat după reţinere sau după ce i s-a
adus la cunoştinţă hotărârea despre aplicarea măsurii preventive sau recunoaşterea în calitate de
bănuit, să fie informat în prezenţa apărătorului, în limba pe care o înţelege, despre conţinutul
bănuielii şi despre încadrarea juridică a faptelor infracţionale de a căror săvîrşire este
suspectat.Audierea banuitului se face numai în prezenţa unui apărător ales sau a unui avocat care
acordă asistenţă juridică garantată de stat, imediat după reţinerea bănuitului dacă acesta acceptă să
fie audiat.În aldoilea caz apărătorul este în drept să participe la orice acţiune procesuală efectuată cu
participarea persoanei pe care o apără dacă aceasta o cere persoana pe care o apără sau însuşi
apărătorul.
 D -nei Violeta Pînzari

Procuror în cadrul

Procuraturii mun. Chișinău

Oficiul Centru

CERERE CU PRIVIRE LA RECUNOAȘTEREA CA FIIND DREPT INADMISIBILE A

PROBELOR