Sunteți pe pagina 1din 26

UNITATEA DE STUDIU 4

FUNDAMENTAREA STRATEGIEI

Scop

Stabilirea obiectivelor strategice şi fundamentarea strategiilor organizaţiei.

Obiective

 Însuşirea şi aplicarea unor metode de previziune


 Dezvoltarea abilităţilor de efectuare a calculelor tehnico-economice
 Dezvoltarea abilităţilor de fundamentare economică a procesului de
asimilare a produselor noi
 Analiza măsurilor care pot fi adoptate pentru realizarea obiectivelor
 Fundamentarea eficienţei economice a măsurilor

Timp de studiu: 5,0 ore

Teme de autoevaluare

Tema 1 - Previzionaţi vânzările prin metoda ritmului mediu şi comparaţi


rezultatele cu cele obţinute prin metoda ecuaţiilor de trend

51
1. ALTERNATIVE STRATEGICE

Societatea comercială SC "...................................." SA îşi desfăşoară


activitatea într-un mediu cu profunde schimbări structurale de natură economică,
juridică, social-politică şi cu o accentuare a concurenţei.
În consecinţă, eficienţa activităţii şi însăşi existenţa societăţii comerciale
depind, în mare măsură, de fundamentarea corectă a strategiei viitoare şi de asigurarea
condiţiilor pentru îndeplinirea acesteia.
În procesul planificării strategice se au în vedere următoarele etape:
a) Definirea (sau redefinirea) afacerii şi a misiunii firmei şi concretizarea
unei viziuni strategice
b) Analiza şi diagnoza
c) Estimarea perspectivelor – previziunea –
d) Evaluarea şi analiza previzională a eficienţei strategiei
e) Aplicarea strategiei
f) Controlul periodic al implementării strategiei
În funcţie de intensitatea şi nivelurile factorilor de influenţă va fi ales gradul
de detaliere a etapelor, fără a omite însă caracterul iterativ, faptul că parcurgerea unei
etape înseamnă de multe ori revenirea la cele precedente.
Pentru următorii ani firma îşi propune o strategie de creştere. O astfel de
strategie urmăreşte dezvoltarea firmei prin creşterea volumului vânzărilor şi, implicit,
a încasărilor şi profitului, lărgirea activităţii şi/sau mărirea segmentului de piaţă.

2. ANALIZA ŞI PREVIZIUNEA PIEŢEI ÎNTREPRINDERII

Evoluţia vânzărilor totale pe o perioadă de zece ani este prezentată în tabelul


nr. 4.1. Reprezentarea grafică a evoluţiei vânzărilor evidenţiază faptul că produsul P1
se află în faza de declin a ciclul de viaţă iar produsul P2 se apropie de faza maturităţii.

Analiza evoluţiei vânzărilor

În ultimii 10 ani vânzările din produsul P2 au înregistrat o tendinţă de creştere


lentă de la un an la altul. În cazul produsului P1, după o creştere a vânzărilor se
constată o tendinţă de scădere care se estimează că va continua şi în perspectivă.

52
Tabelul nr. 4.1. Evoluţia vânzărilor în ultimii zece ani

Anul Produsul P1 Produsul P2


% Cantitate % Cantitate
(buc.) (buc.)
0 1 2 3 4
t-8 100 -
t-7 105 100
t-6 116 103
t-5 137 120
t-4 160 146
t-3 175 165
t-2 180 179
t-1 182 188
t (anul 2020) 178 195

Legendă:
Produsul P1
Produsul P2
Fig. nr. 4.1. Dinamica vânzărilor

53
Pentru analiza tendinţei de evoluţie a vânzărilor pot fi utilizate mai multe
tipuri de ecuaţii:
1) y = k ta e -bt - corespunzătoare ciclului de viaţă al unui produs;

2) y = a+bt+ct2 - corespunzătoare unei evoluţii parabolice;

3) y = abt - corespunzătoare unei creşteri exponenţiale a vânzărilor;

4) y = atb - corespunzătoare unei evoluţii după o funcţie putere

5) y =a+bt - corespunzătoare unei evoluţii lineare

6) Ritmul mediu, calculat prin metoda mediei geometrice sau alte metode.

Parametrii funcţiilor se determină prin metoda celor mai mici pătrate.

Previziunea vânzărilor
Efectuarea previziunilor prin metode cantitative se poate face cu ajutorul
ecuaţiilor de trend, a ecuaţiilor de regresie, a unor modele matematice complexe.
În situaţia dată, pentru a previziona vânzările din produsele P1 şi P2 putem
utiliza ecuaţia ciclului de viaţă al produsului, ecuaţia unei drepte sau ecuaţia unei
parabole. Dintre acestea vom selecta cea mai bună ecuaţie după criterii statistice.

Previziunea vânzărilor din produsul P1


Vom previziona vânzările din acest produs utilizând două ecuaţii de trend:
parabolă şi dreaptă.

Tabelul nr. 4.2. Ipoteza evoluţiei vânzărilor după modelul parabolic


t2 t3 t⋅y t2 ⋅ y
Anul y t t4
t-8 100 1 1 1 1 100 100
t-7 105 2 4 8 16 210 420
t-6 116 3 9 27 81 348 1044
t-5 137 4 16 64 256 548 2192
t-4 160 5 25 125 625 800 4000
t-3 175 6 36 216 1296 1050 6300
t-2 180 7 49 343 2401 1260 8820
t-1 182 8 64 512 4096 1456 11648
t 178 9 81 729 6561 1602 14418
Total 1333 45 285 2025 15333 7374 48942

54
a) Sistemul de ecuaţii

 9a + 45b+ 285c = 1333



 45a + 285b+ 2025c = 7374
285a + 2025b+15333c = 48942

c) Ecuaţia de trend
y = 67, 56 + 23,52t − 1,17t 2
d) Verificarea calităţii ecuaţiei de trend

Anul y t y* y*-y abs(y*.y) Patr rez


t-8 100 1 89,9 10,1 10,1 102,01
t-7 105 2 109,9 4,9 4,9 24,01
t-6 116 3 127,6 11,6 11,6 134,56
t-5 137 4 142,9 5,9 5,9 34,81
t-4 160 5 155,9 -4,1 4,1 16,81
t-3 175 6 166,6 -8,4 8,4 70,56
t-2 180 7 174,9 -5,1 5,1 26,01
t-1 182 8 180,8 -1,2 1,2 1,44
t 178 9 184,5 6,5 6,5 42,25
Total 1333 45 1333 0 57,8 452
t+1 10 185,8
t+2 11 184,7
t+3 12 181,3

Tabelul nr. 4.3. Ipoteza evoluţiei vânzărilor după modelul linear

t2 t⋅y Abs
Anul y t Y* y-y* (y-y*) (y-y*)2
t-8 100 1 1 100 100,8 -0,8 0,8 0,64
t-7 105 2 4 210 112,7 -7,7 7,7 59,29
t-6 116 3 9 348 124,5 -8,5 8,5 72,25
t-5 137 4 16 548 136,3 0,7 0,7 0,49
t-4 160 5 25 800 148,1 11,9 11,9 141,61
t-3 175 6 36 1050 159,9 15,1 15,1 228,01
t-2 180 7 49 1260 171,8 8,2 8,2 67,24
t-1 182 8 64 1456 183,6 -1,6 1,6 2,56
t 178 9 81 1602 195,4 -17,4 17,4 302,76
Total 1333 45 285 7374 1333,1 -0,1 72 875
t+1 10 100 207,2
t+2 11 121 219,0
t+3 12 144 230,9

55
a) Sistemul de ecuaţii
9a + 45b = 1333

45a + 285b = 7374
b) Rezolvând sistemul obţinem: y = 89,01 + 11,82t

Previziunea vânzărilor din produsul P2

Tabelul nr. 4.4. Ipoteza evoluţiei vânzărilor după modelul parabolic

t2 t3 t4 t⋅y t2 ⋅ y
Anul y t
t-7 100 1 1 1 1 100 100
t-6 103 2 4 8 16 206 412
t-5 120 3 9 27 81 360 1080
t-4 146 4 16 64 256 584 2336
t-3 165 5 25 125 625 825 4125
t-2 179 6 36 216 1296 1074 6444
t-1 188 7 49 343 2401 1316 9212
t 195 8 64 512 4096 1560 12480
Total 1196 36 204 1296 8772 6025 36189

a) Sistemul de ecuaţii
 8a + 36b+ 204c = 1196

 36a + 204b+1296c = 6025
204a +1296b+ 8772c = 36189

b) Ecuaţia de trend: y = 72, 06 + 20, 44t − 0, 57t 2
c) Verificarea calităţii ecuaţiei de trend

Valori
Anul y t ajustate (y*) (y-y*) Abs(y-y*) (y-y*)2
t-7 100 1 91,9 8,1 8,1 65,61
t-6 103 2 110,7 -7,7 7,7 59,29
t-5 120 3 128,3 -8,3 8,3 68,89
t-4 146 4 144,7 1,3 1,3 1,69
t-3 165 5 160 5 5 25
t-2 179 6 174,2 4,8 4,8 23,04
t-1 188 7 187,2 0,8 0,8 0,64
t 195 8 199,1 -4,1 4,1 16,81
Total 1196 36 1196,1 -0,1 40,1 260,97
t+1 9 209,9
t+2 10 219,5
t+3 11 227,9

56
Temă: Stabiliţi ecuaţia de trend pentru produsul P2 în ipoteza evoluţiei vânzărilor
după o dreaptă

Tabelul nr. 4.5. Ipoteza evoluţiei vânzărilor după modelul linear

Anul y t t2 t⋅y (y*) (y-y*) Abs(y-y*) (y-y*)2


t-7 100
t-6 103
t-5 120
t-4 146
t-3 165
t-2 179
t-1 188
t 195
Total
a) Sistemul de ecuaţii

b) Ecuaţia de trend:
Previziunea încasărilor
Având în vedere suma diferenţelor absolute şi suma pătratelor diferenţelor
dintre valorile empirice şi cele ajustate, se aleg ecuaţiile care vor fi utilizate în
calculele previzionale.
Tabelul nr. 4.6. Ecuaţii de trend ce vor fi utilizate în calculele de prognoză

Produsul Ecuaţii de trend Abs(y-y*) (y-y*)2 Model


selectat
P1 y = 67, 56 + 23,52t − 1,17t 2 57,8 452
y = 89,01 + 11,82t 72 875
P2 y = 72, 06 + 20, 44t − 0, 57t 2 40,1 260,9

Înlocuind în ecuaţiile selectate pentru produsul P1 variabila t cu 10; 11; 12,


iar pentru P2 cu 9; 10; 11, obţinem indicii previzionaţi de creştere a vânzărilor pentru
anii t+1; t+2; t+3, faţă de anul t-8, respectiv t-7.

57
Tabelul nr. 4.7. Previziunea vânzărilor din produsul P1
Anul Creștere față de anul t-8 (%) Vânzări previzionate (buc)
t+1
t+2
t+3

Tabelul nr. 4.8. Previziunea vânzărilor din produsul P2


Anul Creștere față de anul t -7 (%) Vânzări previzionate (buc)
t+1
t+2
t+3
Creşterile previzionate pot fi realizate dacă factorii care au influenţat dinamica
vânzărilor în perioada trecută vor acţiona la fel şi în viitor.

Tema 2 – Previzionaţi vânzările prin metoda ritmului mediu şi comparaţi

rezultatele cu cele obţinute prin metoda ecuaţiilor de trend.

58
3. OBIECTIVE STRATEGICE ŞI CĂI DE ACŢIUNE

Previziunea cifrei de afaceri pentru anul t+1

Ecuaţiile de regresie pot fi utilizate pentru a previziona vânzările şi cifra de


afaceri în condiţiile în care nu s-ar produce modificări ale factorilor de mediu faţă de
anii anteriori şi capacitatea de absorbţie a pieţei ar creşte şi, la fel, capacitatea de
producţie a întreprinderii.

Tabelul nr. 4.9. Cifra de afaceri aferentă vânzărilor previzionate

Produse Vânzări Preţ unitar Încasări


previzionate comparabil previzionate
(buc.) (lei/buc.) (lei)
Produsul P1
Produsul P2
Total încasări previzionate

Plecând de la creşterea cifrei de afaceri previzionată anterior şi de la rezultatele


analizei diagnostic, managerii îşi propun pentru anul de plan realizarea unei cifre de
afaceri mai mare decât cea previzionată. Această creştere va fi posibilă în cazul unor
condiţii favorabile pe piaţă. Cercetările de marketing arată că vânzările din produsul
P2 pot creşte mai mult decât cele previzionate, probleme fiind în legătură cu vânzările
din produsul P1.

Tabelul nr. 4.10. Stabilirea obiectivului privind producția vândută


Nr. Indicatori UM Previziuni
crt.
1 Producția vândută în anul t lei
2 Producția vândută previzionată în preţuri comparabile lei
3 Obiectivul managerial privind creşterea producției %
vândute în anul t+1 faţă de anul t
4 Producția vândută corespunzătoare obiectivului lei
managerial
Pentru a putea realiza obiectivul managerial privind cifra de afaceri a fost
finalizat un program de măsuri tehnico-economice şi organizatorice care să ducă în
final la obţinerea unor preţuri mai bune şi la o creştere a volumului vânzărilor.
Programul va fi analizat sub aspectul eficienţei economice.

59
Premise şi previziuni privind creşterea preţurilor, tarifelor, salariilor

Pentru a previziona cheltuielile şi rezultatele trebuie să cunoaştem


modificările posibile ale costurilor unitare ale resurselor utilizate, ale impozitelor şi
taxelor şi alte influenţe asupra costurilor directe şi indirecte. Avem în vedere în acest
scop previziuni macroeconomice, previziuni proprii pe baza informaţiilor disponibile
şi unele decizii la nivel de organizaţie.

Modificarea preţurilor la materii prime şi materiale

Modificarea preţurilor la energie electrică şi combustibili

Modificarea preţurilor la combustibili

Modificarea impozitelor şi taxelor

60
Modificarea salariilor

Tabelul nr. 4.11. Calculul salariului mediu lunar la sfârşitul anului în


întreprindere
Nr. Categorii de personal (Ni) (si) N i × si
1 Muncitori direct productivi în Secţia I 109 4882 532138
2 Muncitori direct productivi în Secţia a II-a 160 5120 819200
3 Muncitori indirect productivi în Secţia I 28 2832 79296
4 Muncitori indirect productivi în Secţia a II-a 32 3069 98208
5 Muncitori în Atelierul mecanic 26 3563 92638
6 Muncitori în Compartimentele funcţionale 22 2567 56474
7 Maiştri* 19 4283 81377
Personal cu studii superioare (exclusiv
8 32
manageri) 4223 135136
9 Personal administrativ şi auxiliar 27 2508 67716
Personal de execuție - total 455 4312 1962183
10 Personal de conducere 14 6769 94766
Manageri pe funcții 3 9360 28080
Manager general 1 12480 12480
Total personal 473 4434 2097509

s=
N ×s
i i
=
2097509
= 4312 lei/persoană
N i 455

Ni - Numărul mediu scriptic de persoane din categoria i


si - Salariul mediu lunar pe o persoană din categoria i

Fundamentarea deciziei de creştere a salariilor

61
Previziunea cursului de schimb
Cursul de schimb lei/euro la sfârşitul anului
Anul Curs
2012 4,4287
2013 4,4847
2014 4,4821
2015 4,5245
2016 4,5411
2017 4,5681
2018 4,6639
2019 4,7793
2020*
* estimare
Previziuni oficiale

Concluzie

Tabelul nr. 4.12. Sinteza premiselor privind modificarea preţurilor


Nr. Specificaţie UM Modificare pe Modificare
crt. întregul an medie anuală
1 Materii prime şi materiale %
2 Energie electrică %
3 Combustibili, carburanţi %
4 Salarii %
5 Impozite şi taxe %
6 Cursul de schimb Lei/euro

Modificările de preţuri şi salarii se vor reflecta în modificarea costului total de


producţie. Indicele previzionat de modificare a costului total se calculează cu relaţia:

62
Ic =
 g ×i c
, în care:
100
g – ponderea elementului de cheltuieli i în total cost;
ic – indice de modificare a preţului, tarifului etc., la elementul de cheltuieli i;
Tabelul nr. 4.13. Indicele previzionat de modificare a costului

Nr. Elemente de cheltuieli Valoare Pondere ic g × ic


crt. (lei) g (%) 100
0 1 2 4 3 5
1 Materii prime, materiale
consumabile şi alte cheltuieli
materiale
2 Energie electrică
3 Combustibili
4 Lucrări şi servicii executate
de terţi
5 Impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate
6 Cheltuieli cu personalul
7 Cheltuieli de protocol,
publicitate
8 Cheltuieli cu deplasări,
detaşări, transferări
9 Amortizări şi provizioane
10 Alte cheltuieli de exploatare
Total cost de producţie
Indicele de modificare este valabil pentru situaţia în care nu se modifică
structura elementelor de cheltuieli. În realitate, prin modificarea structurii producţiei
şi prin aplicarea unor măsuri tehnice şi organizatorice, indicele de modificare a
costului se va schimba.

Măsuri tehnico-economice şi organizatorice

Măsurile înscrise în program vizează atât înnoirea producţiei cât şi


modernizarea produselor, tehnologiilor şi utilajelor, organizarea mai bună a activităţii,
creşterea calităţii produselor, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă.

63
PROGRAMUL
de măsuri tehnico-economice şi organizatorice

Cod Denumirea măsurii Elemente


măsură la care
se aplică
M1 Finalizarea proiectului pentru un produs nou, produsul P1
P3, şi introducerea acestuia în fabricaţie începând cu
prima lună a anului t+1.
Produsul P3 va înlocui produsul P1 aflat în faza de declin
a ciclului de viaţă.
Resursele necesare fabricării acestui produs sunt detaliate
în paragraful privind înnoirea producţiei.
M2 Înlocuirea materiei prime m1 cu materia primă m5, R1: I
obţinută prin achiziţii intracomunitare, pentru care
cunoaştem:
- norma de consum: 6 kg/buc;
- preţul de aprovizionare: 5 € / kg;
- norma de timp la operaţia I se reduce cu 60% .
M3 Modernizarea utilajelor SA1 prin introducerea unor P2, I
sisteme de automatizare:
- costul modernizării: 15.000 lei/utilaj SA1;
- puterea instalată creşte cu 2 kw pe utilaj;
- randamentul utilajelor creşte cu 33,4%
- consumul specific din materia primă m4 scade cu
10%.
M4 Înlocuirea utilajelor “f”, care au un grad ridicat de uzură, R1 , I
cu altele noi. Pentru noile utilaje se cunosc:
• preţ unitar: 150.000 lei / buc.;
• durata de viaţă: 8 ani;
• randamentul utilajelor noi este mai mare cu 60%
M5 Achiziţionarea a 5 autoturisme şi a 4 autocamioane pentru SC
nevoi administrative şi comerciale
M6 Înlocuirea unor mijloace tehnice din secţiile de producţie
incluse în grupa „Alte mijloace“ şi alocarea unor fonduri
pentru investiţii diverse la nivelul întreprinderii. Valorile
de achiziție se estimează la:
- Secția I: 500.000 lei
- Secția I: 650.000 lei

64
Cod Denumirea măsurii Elemente
măsură la care
se aplică
- Mijloace la nivel de societate comercială: 300.000 lei
M7 Înlocuirea mașinilor și utilajelor din atelierul de reparații
cu altele noi:
- Valoarea dotărilor: 630.000 lei
- Consumul de energie electrică pentru forța motrice în
atelierul de reparații se reduce cu 10%
M8 Înlocuirea calculatoarelor din birouri cu altele noi SC
M9 Prin negociere cu sindicatele se stabileşte coeficientul de SC
indexare a salariilor pentru anul viitor.
Coeficientul propus este de.............

Previziunea salariilor pe produse

Pentru creşterea cointeresării personalului se va schimba modul de salarizare


prin luarea în considerare a patru grupe de factori: pregătirea profesională;
responsabilităţi; efort; condiţiile postului.

Tabelul nr. 4.14. Salariile medii anuale previzionate ( majorate cu .....%)


Clasa de Salar lunar brut Clasa de Salariu lunar brut
salarizare salarizare
1 10
2 11
3 12
4 13
5 14
6 15
7 16
8 17
9 18
Salariile pe clase se stabilesc prin indexarea celor din grila folosită anul
anterior cu indicele previzionat de creştere a cheltuielilor cu salariile.

65
Tabelul nr. 4.15. Calculul salariilor orare indexate

Produse, Operaţii Clasa de Salariul mediu Salariul


repere salarizare lunar mediu orar
R1 I 10
S1 Montaj 11
P2 I 8
II 11
Montaj 12

Prețurile materiilor prime


Tabelul 4.16 Previziunea preţurilor materiilor prime și al reperelor achiziționate

Nr. Produse, repere, Materii prime


crt. Subansamble Cod Consum Preţ unitar (lei/kg)
specific (kg/buc.) La 31 dec. Previzionat
0 1 2 3 4 5
1 Reperul R1 „m1”
„m5”
2 Subansamblul S1 „m4”
3 Produsul P2 „m4”
4 Produsul P3 „m4”
„m6”
5 Repere R2

Timpii disponibil pe utilaje

Tabelul nr.4.17. Timpii de folosire a utilajelor în anul de plan

Denumire utilaj Timp maxim disponibil pe un schimb (ore/an)


Utilajul "f" 1825
Utilajul "m" 1950
Utilajul "SA1" 1780
Utilajul "SA2" 1900
Utilajul "SA3" 1875
Benzi transportoare 1800

66
Timpul disponibil la locurile de muncă manuale va fi de 1800 de ore/an, în
condițiile lucrului într-un singur schimb.

Analiza eficienţei economice a programului

Măsurile prezentate sunt posibile din punct de vedere tehnic. Este necesară
însă şi o analiză a eficienţei economice pentru a stabili dacă prin adoptarea acestor
măsuri se obţin şi efecte economice pozitive.

Tabelul nr. 4.18. Eficienţa economică a măsurii M2

Reperul R1 - operaţia I, utilaj f


Explicaţii Valoare anterioară Valoare după Diferenţe
aplicării măsurii aplicarea măsurii
1. Norma de timp -ore-
om

. Norma de timp - ore-


maşină

2.Materia primă m1

3.Materia primă m5

4.Amortizare utilaj f

5. Energie electrică

6. Salarii operaţia I

7. CAM

Total
Modificarea costului

Concluzii:

67
Tabelul nr. 4.19. Eficienţa economică a măsurii M3

Produsul P2 , operaţia I - utilaje tip SA1


Explicaţii Valoare anterioară Valoare după Diferenţe
aplicării măsurii aplicarea măsurii
1. Norma de timp
- ore-om

1. Norma de timp
- ore-maşină

2. Materii prime

3. Amortizare utilaj SA1

4. Energie electrică

5. Salarii

6.C.A.M

Total
Modificarea costului Absolută (lei)
Relativă (%)

Concluzii:

68
Tabelul nr. 4.20. Eficienţa economică a măsurii M4

Reperul R1, operaţia I - utilaje f

Explicaţii Valoare anterioară Valoare după Diferenţe


aplicării măsurii aplicarea măsurii
1. Norma de timp
- ore om

1. Norma de timp
- ore-maşină

2.Materii prime

3. Amortizare utilaj f

4.Energie electrică

5. Salarii

6. C.A.M

Total
Modificarea costului Absolută (lei)
Relativă (%)

Concluzii:

69
Înnoirea producţiei (Măsura M1)
Produsul nou, P3, va intra în fabricaţia de serie în secţia a II-a începând cu prima
lună a noului an, fiind asemănător ca profil şi destinaţie cu produsul P1.
Caracteristicile de bază ale utilajelor noi sunt următoarele:
1. Utilaje m:
a) preţul de achiziţie: 160.000 lei/buc;
b) puterea motorului de acţionare 5,0 kw;
c) durata normată de viaţă 8 ani;

2. Operaţiile manuale se execută pe benzi transportoare. Se cunosc:


a) preţul de achiziţie este de 140.000 lei/buc;
b) durata normată de viaţă a unei benzi este de 10 ani;
c) timpul anual de funcţionare a benzii: 1800 ore/schimb
d) numărul locurilor de muncă la o bandă este 20;
e) puterea instalată a unei benzi: 1,5 kw.
Preţul materiei prime m6 este estimat la 40 lei / kg.
Reperul R3 este achiziţionat de la un producător intern. Preţul previzionat al
reperului pentru anul t+1 este de 505,75 lei/bucată cu TVA

Fig. nr. 4.3. Structura tehnologică a produsului P3

70
Tabelul nr. 4.21. Operaţii tehnologice şi norme de timp pentru produsul P3
.
Nr. Operaţii Utilaje Norma de timp Categoria Clasa de
crt. lucrării salarizare
Ore-maşină Ore-om
1 I manual - 0,3 III
2 II „f” 3,2 1,6 V
3 III „m” 2,0 2,0 IV
4 IV „SA3” 1,5 1,5 VI
5 V-VI manual - 6,0 V
6 VII „f” 2,0 2,0 V
7 VIII-XI manual - 3,6 VI
Total 8,7 17,0

Tabelul nr. 4.22. Salarii directe pentru produsul P3

Nr. Operaţia Clasa de Nt Salariul Salariul Salariul


crt. salarizare (ore-om/ Lunar orar pe bucată
buc.) (lei/h) (lei)
1 I
2 II
3 III
4 IV
5 V-VI
6 VII
7 VIII-XI
Total

71
Fig. nr. 4.2. Schema generală a procesului de producţie pentru produsul P3

72
Tabelul nr.4.23. Norme de timp după aplicarea programului de măsuri

Produse, Componente, Utilaje Norme de timp


subansamble, repere Operaţii Ore-maşină Ore-om
R1 I-mec. "f"
S1 R1
Montaj
Total S1
P2 I “SA1”
II „SA3”
Montaj -
Total P2
P3 I -
II „f”
III „m”
IV „SA3”
V-VI -
VII „f”
VIII-XI -
Total P3

Tabelul nr.4.24. Recalcularea salarii directe pe produse

Produsul, Operaţii, componente Ore/buc. Salar mediu Salar unitar


Reperul orar (lei/buc.)

R1
S1 reper R1
Montaj S1
Total S1
P2 I
II
Montaj P2

Total P2
Total P3

73
4. PREVIZIUNEA VÂNZĂRILOR DIN PRODUSUL NOU

Pe baza cercetărilor de marketing se estimează pentru anul t+1 următoarele


preţuri orientative ale produselor:
o Produsul P2: lei/buc
o Produsul P3: lei/buc. Costul estimat:
Vor fi previzionate costurile unitare pentru a vedea măsura în care aceste
preţuri asigură realizarea obiectivelor privind rentabilitatea produselor.
Estimarea cantităţii ce trebuie vândută din produsul P3 trebuie să aibă în
vedere realizarea obiectivului privind cifra de afaceri totală (CAT):

CAT − QP 2 × pret P 2
QP 3 = = =
pret P 3

După stabilirea cantităţilor respective este necesar un studiu de piaţă pentru a


stabili măsura în care aceste cantităţi pot fi vândute. Previziunile şi rezultatele
studiului de piaţă vor fi analizate de Consiliul de Administraţie care va aproba
cantităţile de fabricat din produsul P3.

5. PREVIZIUNEA PRODUCŢIEI FIZICE TOTALE

Cu producţia previzionată din produsele finite P2 şi P3 se completează

variantele de propuneri privind:

Producţia de repere şi subansamble.

QS1 = 2QP2 + 2QP3 =


QR1 = QS1 + QP2 =
QR1 pentru secţia a II – a = QP2 =

Repere achiziţionate de la terţi

QR2 = QS1 =
QR3 = 3QP3 =

74
Reperele R1 se fabrică în secţia I. O anumită cantitate, respectiv ……………
buc se încorporează în subansamblul S1, iar diferenţa de …………buc. trece în secţia
a II-a unde se încorporează direct în produsul P2. Aceasta reprezintă în calcule QR1
pentru secţia a II – a. Cantităţile din Subansamblul S1 fabricat în secţia şi Reperul R1
care merge în secţia a II-a alcătuiesc circulaţia internă.
Stocurile normate de produse finite trebuie să asigure continuitatea vânzărilor
pentru un anumit număr de zile, atunci când se întrerupe sau apar dereglări în
realizarea producţiei.
Qv
Sn = × zs , în care:
365
Qv – cantitatea ce va fi vândută dintr-un anumit produs;
zs – numărul zilelor de stocare (în cazul nostru 12 zile pentru produsul
P2 şi 15 de zile pentru produsul P3).
Pentru produsul P2:

Sn = × =

Pentru produsul P3:

Sn = × =

Pentru componentele fabricate şi utilizate în întreprindere (repere,


subansamble, semifabricate) se constituie stocuri care să asigure continuitatea
producţiei pentru o perioadă de timp egală cu durata ciclului de fabricaţie. În
proiectele individuale aceste stocuri vor fi luate egale cu cele din anul anterior.

Tabelul nr. 4.25. Producţia fizică planificată


- bucăţi -
Produse Stoc Vânzări Stoc Producţia
iniţial previzionate normat planificată
P1
P2
P3

R1
S1

75
Indicii de modificare a producţiei fizice se calculează utilizând ca elemente de
ponderare costurile unitare, normele de timp, consumurile energetice unitare, preţurile
etc. Pe baza costurilor un astfel de indice va fi:

I qf =
q c
1 0
× 100
q c
0 0

q1 – producţia planificată pentru anul t+1;


q0 – producţia realizată în anul t;
c0 – costul unitar în anul t.

Tabelul nr. 4.26. Modificarea producţiei fizice


Produse Producţia Producţia Cost unitar q0 × c0 q1 × c0
în anul t în anul t+1 în anul t
(q0) (q1) (c0)
R1 35.500 243,30 8637150
S1 27.000 654,07 17659890
Total secţia I 26297040
P1 5.000 3814,49 19072450
P2 8.500 5294,14 45000190
P3
Total secţia a II-a 64072640
- Secţia I

I qf =
q c1 0
× 100 =
q c0 0

- Secţia a II - a

I qf =
q c1 0
× 100 =
q c0 0

Deoarece produsul P3 va fi introdus în fabricaţie din anul t+1, vom utiliza un


cost ipotetic, respectiv costul la care ar fi fost realizat acest produs dacă ar fi fost
fabricat în anul t. Acest cost îl putem estima corectând costul previzionat al
produsului P3 cu indicele previzionat de modificare a costului produselor în anul t+1
faţă de anul t.

76