măgarului sălbatic african care trăia în Nubia și Somalia.[3][4] Măgarii au fost mai întâi domesticiți în jurul anului 3000 î.Hr.,[5] sau 4000 î.Hr., probabil, în Egipt sau Mesopotamia,[6] și s-au răspândit în întreaga lume. Caracteristici[modificare | modificare sursă] Măgarii variază considerabil în dimensiuni, în funcție de rasă. Înălțimea la greabăn variază de la 80– 160 cm, iar greutatea de la 80–480 kg. Măgarii au o durată de viață de 30 până la 50 de ani.[7] Prezent[modificare | modificare sursă] Aproximativ 41 de milioane de măgari au fost raportați la nivel mondial în 2006.[8] China are cele mai multe exemplare (11 milioane), ea este urmată de Pakistan, Etiopia și Mexic. Unii cercetători cred că numărul real este ceva mai mare, deoarece mulți măgari nu sunt numărați.[9] Numărul de rase și procentajul din populația lumii, pentru fiecare dintre regiunile FAO ale lumii, în 2006:[8]