Sunteți pe pagina 1din 10

TEMA1: TEORIA GENERALA A o persoană fizică sau juridică poate să afectaţiune.

ică poate să afectaţiune. Deci, patrimoniul dreptul de a urmări toate bunurile mobile
PATRIMONIULUI (art. 284 c.c.rm) transmită patrimoniul ei doar pentru cauză reprezintă o masă de bunuri şi immobile care se află în patrimoniul
de moarte, respective pentru afectate unui scop. Potivit debitorului în momentul în care creanţa
1.Notiuni introductie reorganizarea sau încetarea activităţii lor a devenit exigibilă (a ajuns în termen).
acestei teorii patrimoniul
2.patrimoniul persoanei juridice. 2. patrimoniul explică şi permite
reprezintă urmatoarele
3.contractele juridice ale patrimoniului subrogaţia (înlocuirea reală cu titlu
4.teorii despre patrimoniu 4.teorii despre patrimoniu trasaturi juridice: --- universal). Subrogaţia (înlocuirea) este de
5.functiile patrimoniului a. Teoria patrimoniului patrimoniul şi personalitatea 2 feluri:
6.continutul patrimoniului (sine statator) personalitate. Potrivit acestei juridică a persoanei sânt - personală, în cazul înlocuirii unui subiect
1-2. Patrimoniul reprezina rortlitatea teorii, de sorginte franceză, separate; --- o persoană poate al raportului juridic civil cu altul
drepturilor si obligatiilor patrimniale, avea mai multe patrimonii; --- - reală (titlu universal sau particular), în
patrimoniul reprezintă unul
privite ca o suma de valori active si pasive cazul înlocuirii unor bunuri patrimoniale cu
dintre atributele personalităţii patrimoniul nu mai este
altele
strins legate intre ele , apartinidn unor umane. Între persoană şi inseparabil de persoană. Subrogaţia reală cu titlu universal are loc
persoane fizice si juridice determinate. patrimoniu există o strînsă c. Teoria mixtă sau eclectica. atunci când în masa patrimonială se
legătură acesta împrumutând Avînd în vedere argumentele înlocuieşte un bun cu o valoare egală cu
3. contractele juridice ale patrimoniului
caracterele esenţiale ale şi criticile pe care le comportă cea a bunului respective, facându-se
Patrimoniul apare ca o masă de drepturi şi
personalităţii persoanei fizice fiecare teorie în parte, în abstracţie de individualitatea lucrului care
obligaţiuni patrimoniale, care poate suferi
literatura de specialitate a iese şi a celui care intră în locul său în
modificări sau mutaţii, dar patrimonial în sau juridice. Ea ar reprezenta
masa patrimonială. Ex. Înlocuirea unui
sine din punct de vedere juridic este o personalitatea juridică a existat tendinţa de a admite
imobil cu suma echivalentă în bani.
masă sau o entitate distinctă de elemente omului în raport cu obiectele construcţia unei noi teorii 3. patrimoniul explică şi permite
care o compun. exterioare. Potrivit acestei preluând de la fiecare teorie transmisiunea universală şi cu titlu
a. patrimonial este unic, deoarece:
teorii patrimoniul prezintă în parte elementele plauzibile universal
- orice persoană fizică sau juridică
urmatoarele caractere în argumentarea analizei - transmisiunea universală a unei mase
are un singur patrimoniu
juridice: --- numai persoanele teoretice a fundamentului patrimoniale are loc atunci când întregul
- nu există persoană fizică sau
patrimoniu al unei persoane fizice sau
juridică fără un patrimoniu pot avea un patrimoniu; juridic al patrimoniului. Astfel,
juridice se transmite nefracţionat unei alte
b. patrimonial este divizibil, --- patrimoniul nu poate fi s-a conturat o noua teorie,
persoane. Se regăseşte în cazul moştenirii
deoarece: separat de persoana căreia îi intermediară, numită mixtă patrimoniului defunctului de către un
- se divide în mai multe mase sau eclectică.
aparţine pe timpul vieţii singur moştenitor descendent.
patrimoniale de drepturi şi
acestuia. - transmisiunea cu titlu universal este
obligaţii, fiecare având un regim
--- persoana poate avea un reprezentată de transmiterea fracţionată a
juridic distinct de celelalte. Ex. 5.functiile patrimoniului patrimoniului unei persoane fizice sau
Patrimonial unei familii se divide în singur patrimoniu şi este
Existenţa patrimoniului are un rol juridice către două sau mai multe
masa bunurilor commune şi cea a indivizibil. deosebitîn cazul raporturilor juridice persoane sau desprinderea unei părţi din
fiecărui soţ în parte b. Teoria patrimoniului de patrimoniale, deoarece: patrimoniul unei persoane pentru a reveni
c. patrimonial este inalienabil, afectaţiune. Potrivit acestei 1. patrimoniul constituie gajul general al unei alte persoane.
deoarece: creditorilor chirografari. Creditorii
teorii, de sorginte germană,
- este strâns legat de subiectul care chirografari sunt acei creditori care nu au o
ideia de persoană este 6.continutul patrimoniului
îl deţine şi există atâta timp cât garanţie reală pentru valorificarea creanţei
subiectul există înlocuită cu acea de scop, de
lor (gaj, ipotecă, privilegiu, etc), ei au însă
Patrimoniul cuprinde ansamblul acest drept de proprietate. Ex. asupra acestuia prerogativele dr de alte dr reale: posesia fiind o stare de fapt
drepturilor şi obligaţiilor cu character Obligaţiile deţinătorilor de proprietate sau ale altui dr real. pe cind proprietatea fiind o stare juridica.
economic care aparţin unei persoane fizice terenuri de a lua măsuri de
sau juridice. Drepturile patrimoniale se conservare a solului, a Rezulta ca posesia este stapinirea efectiva In practica posesorul este insa cel mai
clasifică în două mari categorii: deţinătorilor de păduri de a lua a unui bun, puterea de fapt asupra adesea chiar insasi prorpietarul sau
1.drepturi reale patrimoniale care conferă măsuri de reîmpădurire. Aceste lucrurilor , executarea actului de folosinta titularul altui dr real asupra bunului. Chiar
titularului acestora prerogative erga obligaţii sunt obligaţii nescrise, dar
asupra lor ca si cum posesorul a fi si in acest caz posesia se deosebeste de
omnes (de a fi respectate de toţi subiecţii) care se nasc în legătură cu
şi aceştia le exercită în mod direct şi calitatea bunului avut în proprietarul luccrurilor respective. Asffel proprietate pentru ac e ocrotita ca o
nemijlocit fără a fi nevoie de intervenţia proprietate. de ex poate fi: stapinirea in fapt a unui simpla stare de fapt fara a fi nevoie ca
altei persoane. 2. obligaţii scriptae in rem – sunt autoturizm, a unei case de locuit. Ca stare posesorul sa faca dovada proprietatii
2.drepturi de creanţă – sunt acele drepturi obligaţii care corespund unor de fapt posesia este aparata de lege prin atunci cind isi apara posesia.
patrimoniale în virtutea cărora subiectul drepturi de creanţă şi sunt legate efectele juridice pe care le produce in
activ numit creditor poate pretinde de posesia unor imobile. Ex. Dr de a poseda il are numai proprietarul
favoarea posessorului, aceasta inseamna
subiectului pasiv (debitor) persoană fizică Obligaţiile chiriaşului de a întreţine sau titularui altui dr real in timp ce
ca posesorul are anumite drepturi in
sau juridică determinată o anumită imobilul închiriat, obligaţiile posesorii de fapt poseda fara a avea dr de
conduită sub sancţiunea constrângerii commune pe care le au co- simpla sa calitate de posesor . In literatura
de specialitate se mentioneaza ca este a poseda iar dr care izvorasc pentru ei din
executată de organelle abilitate. proprietarii de a întreţine curtea
posesie sunt consecintele juridice ale
Clasificarea drepturilor reale comună, canalizare, etc. Aceste necesar de a distinge noitinunile de:
1. drepturile reale principale – sunt obligaţii se regasesc în acte posesie, proprietate si detinere precara. posesiei si nu efecte a le dr de a poseda.
acele drepturi care au o existenţă juridice şi transmit drepturi şi Astfel atunci cind persoana detine doar
de sine stătătoare în raport cu obligaţii atât subiectului active, cât
materialul bun neavind intentia si dorinta
celelalte drepturi reale sau de şi celui pasiv.
de a se comporta ca un proprietar si de a 2. Elementele constitutive ale posesiiei.
creanţă şi fac parte din această
categorie: savirsi acte materiale de detinere a Calitatile si viciile posesiei
TEMA 2: TORIA GENERALA A
- drept de proprietate – publică si bunului pentru sine nu suntem in prezenta
privată POSESIEI unei posesii ci a unei detineri precare.
Pentru existenta posesiei sunt nevoie de
- drept de concesiune asupra urm elemente: un element material –
bunurilor din domeniul public sau 1.Definitia posesiei Detinerea precara continua din acte corpus- si alt element psihologic – animus .
privat 2.Elementele constitutive ale posesiiei. materiale de detinere a bunului de catre o
- dezmembrămintele dreptului de Calitatile si viciile posesiei. Elementul material – tottlitatea faptelor ...
persoana neexistind intentia de a le stapini
proprietate – drept de uz; drept de 3.Dobindirea si pierderea posesiei exercitatte direct asupra lucrului.
4.Intervertirea titlurilor de al poseda pentru sine sub nume de
uzufruct; drept de abitatie; drept Elementul –corpus—se poate marializa si
5.Efectele posesiei proprietar ci in numele altuia. Exemple
de servitute; drept de superficie. in anumite acte juridice pe care posesorul
drepturile reale accesorii – drept de gaj ( chiriasul, depozitarul, mandatarul) . deci le incheie cu prezentul la acel bun.
--drept de ipotecă 1. Definitia posesiei
Posesia se afla la baza drepturilor reale si detinatorii precari detin lucrul pentru altul,
--privilegii speciale, respective dreptul de Elementul psihologic consta In intentia
retenţie. consituie manifestarea exterioara sau ei fiind obligati sa restituie bunul latern
semnul exterior al existentei acestora. sau vointa celui care poseda de a exercita
Clasificarea obligaţiilor civile: sau la cererea proprietarului.
Posesia este o stare de fapt rezultind din stapinirea bunului pentru sine aadica sub
1. obligaţii propter in rem – sunt
obligaţii care decurg din exercitarea aparenta a unui drept de catre Posesia nu poate fi confundata nume de proprietar.
stăpânirea unui bun şi decurg din cei ce detin un bun cu vointa de a exercita deasemenea nici cu proprietatea sau cu
Pentru a produce fecte juridice posesia persoanele lipsite de capacitate de proba contrara ca sia pastrat aceeasi primeste lucrul va fi un
trebuie sa fie utila, astfel conform art 335 exercitiu dobindesc si exercita elementul calitate . posesia precara devine prin posesor adevarat pentru ca
alin 1 c.c.rm. prevede „ Cu exceptia intentional posesie prin reprezentatii lor intervertire – neprecara si aceasta se posesia sa se baza pe acel act
cazurilor expres prevazute de lege nu
legali. poate realiza in mai multee feluri . in codul si nu pe titlul precar al celui
poate produce efecte juridice decit
civil nu sint reglementate aceste cazuri de care ia transmis lucrul .
posesiunea utila, dar pentru a fi utila Probatiunea elementuli intentional este
posesiunea trebuie sa intruneasca anumite aceea vom recurge la lit de specialitate in
foarte dificil de realizat deaceea legea care se mentioneaza ca posesorul pote 5.Efectele posesiei
calitati: 1. Continuitatea, 2. Sa nu fie
tulburata, 3. Sa fie publica, 4. Sa nu fie instituie o prezumtie a exceptiei acestui schimba posesia pe care nu o exercita sub 1. Poseia creaza o prezumtie de propritate
precara. element dedusa din elemntul material al nume dde proprietar in posesie utila in
posesiei. Astfel art 305 alin 1 prevede ca in favoarea posesorului asftel orice
Viciile posesiei – situatille inverse ale citeva moduri : posesor al unui bun este in aparenta
calitatilor sale. Viciile posesiei sunt: (art posesorul este prezumat proprietar al
bunului daca nu este dovedit ca inceput a 1. Cind detinatorul lucrului proprietarul sau. Prin urmare pina la
335)
proba contrara posesorul este prezumat a
poseda pentru altul. Condorm art 314 alin primeste bunuri de la o terta
1. Discontinuitatea 1 . posesiunea inceteaza daca posesorul a persoana ata decit adevaratul fi proprietarul bunului , in caz de lititgiu nu
2. Violenta este tinut sa duca si alte probe pentrua
renuntat definitiv si expres la stapinirea de proprietar un titlu translativ de
3. Clandestinitatea fapta a bunului sau pierde in alt mod prorpietate in privinta lucrului dovedi ca este proprietar a acelui bun.
4. Precaritatea stapinirea de fapt asupra lui. ce il de tine ( dee ec chiriasul 2. posesorul de buna credinta a unui bun
cumpara bunul inchiriat de la fugifer dobindeste in proprietate fructele
Conform art 335 alin 3 CCrm. Posesiunea Posesia se pierde prin disparitia celor 2
este discontinua atit timp cit posesorul o cineva pe care il crede bunului. Prin fruct se intelege venitul,
elemente ale sale ceea ce are lor in caz de proprietar dar acesta nu are
exercita cu intermitente anormale in instrainare a posesiei sau in caz de sporul, si productele pe care le da acest
raport cu natura bunului. calitatea respectiva. bun. In conformitate cu legislatia civila
abandon cind posesorul paraseste bunul 2. Cind detinatorul lucrului neaga
cu intentia de a renunta la posesiunea lui. fructele se cuvin proprietarului bunului cu
3.Dobindirea si pierderea posesiei dr celui de la care tine exceptie: art 310 prevede ca fructul bunul
Elementul material al posesiei se pierde posesiune prin acte de
Conform art 303 posesiunea se dobindeste atunci cind bunul a intrat in posesia altei se considera proprietate a posesorului de
rezistenta la exercitiul buna credinta(art 307) . buna credinta
prin exercitarea voita ... persoanei, de ex prin furt. Elementul drepptului sau ( ex: chiriasul
intentional se pierde atunci cind posesorul inceteaza daca proprietarul sau alta
Elementul material al posesiei poate fi refuza sa plateasca chiria persoana cu drept refential inainteaza
instraineaza lucrul posesiv iar invocind ca este proprietar si
dobindit fie personal de catre posesor fie dobindittorul il inchiriaza instrainatorului. posesorului intentii intemeiate.
printr-un reprezentat consult, locatar, nu chirias)
Prin aceasta fostul posesor se transforma 3. Cind detinatorul stramuta 3. Posesia este aparata prin actiunile
depozitar, mandatar. intrun siplu detinator precar. posesiunea lucrului printrun posesorii.
Elementul psihologic – animus- fiind act cu titlu particular translativ
4.Intervertirea titlurilor TEMA: PROPRIETATEA
element de natura psihica trebuie sa fie de prorpietate la altul care
prezent direct si nemijlocit in persoana In art 303 alin 3 CCRM este stabilita o este de buna credinta. Deci CUPRINS
posesorului, el u se poate dobindi si prezumtie de intervertire a titlului intru cit daca cel care transmite un 1.    Definitia si caracterele dreptului de
exercita prin altul. De la aceasta regula se se stabileste ca posesorul care a inceput sa lucru nu era proprietar ci proprietate
admite o sngura exceptie, astfel posede pentru altul se presupune pina la detinator precar cel care 1.1.Definitia dreptului de proprietate
1.2.Caracterele generale ale dreptului de cineva de a se bucura si dispune de un a)     prin acte materiale de folosinta si de b) dreptul de proprietate este un drept
proprietate lucru in mod exclusiv si absolut, insa in consumatie, de exemplu, citesc cartea, exclusiv, specific dreptului de proprietate,
1.3.Obiectul si intinderea dreptului de limitele determinate de lege”.  (art.480 Cod locuiesc apartamentul, ma deplasez cu pentru ca numai proprietarul este singurul
proprietate
civil), dar exista o definitie mult mai automobilul. indreptatit sa exercite cele trei prerogative
2.    Formele dreptului de proprietate
completa care sa corespunda normelor conferite acestui drept: posesia, folosinta
2.1.Dreptul de proprietate publica b)    prin acte juridice, cum ar fi: instrainez
2.2.Dreptul de proprietate privata juridice este si dispozitia. Fatul ca este un drept
urmatoarea:                                                        imobilul prin vanzare ori donatie, inchiriez exclusiv, da dreptul proprietarului de a
2.3.Regimul juridic al terenurilor
3.  Modalitati juridice ale dreptului de apartamentul, las prin testament bunurile revendica bunul in mana oricarui s-ar gasi.
proprietate                                                Dreptul de proprietate este acel din patrimoniul meu unor persoane etc.
4.  Restrictii privind exercitarea dreptului drept real in virtutea caruia titularul 2.     Dreptul de proprietate este un drept
de proprietate Caracterul absolut al dreptului de
dreptului, persoana fizica sau juridica, este perpetuu
5.  Modurile generale de dobandire a indreptatit sa posede, sa foloseasca si sa proprietate trebuie interpretat astfel:
dreptului de proprietate titularul dreptului de proprietate asupra Proprietatea este un drept perpetuu intr-
dispuna de un lucru in mod exclusiv si
5.1.Conventia unui lucru are posibilitatea de a trage un dublu sens:
absolut, prin putere proprie si in interes
5.2.Accesiunea toate foloasele, de a profita de utilitatile
5.3.Prescriptia achizitiva (uzucapiunea) propriu, insa in limitele determinate de a) proprietatea nu este limitata in timp,
lege. pe care acesta le confera si de a savarsi
5.4.Prescriptia instantanee asupra pentru ca ea trece de la titularul actual la
actele juridice care raspund intereselor
bunurilor mobile urmasii sai directi sau la acei carora le-a
5.5.Traditiunea 1.2.        Caracterele generale ale dreptului proprietarului.
de proprietate transmis dreptul prin acte cu titlu oneros
5.6.Ocupatiunea
5.7.Hotararea judecatoreasca 2.  Dreptul de proprietate este un drept ori cu titlu gratuit, iar de la acestia la
6.  Dezmembramintele dreptului de 1.     Dreptul de proprietate este un drept exclusiv urmasii lor si asa mai departe. Pentru acest
proprietate absolut   motiv se spune ca dreptul de proprietate
6.1.Notiunea de dezmembraminte ale  Caracterul ,,exclusiv” al dreptului de este un drept ,,cesibil” si ,,transmisibil”,
dreptului de proprietate Caracterul absolut al dreptului de proprietate poate fi privit intr-un dublu atat timp cat exista bunul asupra carui s-a
6.2.Dreptul de uzufruct proprietate rezulta chiar de dispozitia sens: dobandit dreptul;
6.3.Dreptul de uz si dreptul de abitatie Codului civil, care precizeaza acest
6.4.Dreptul de servitute lucru: ,,proprietarulunui lucru se bucura si a) in sens general si comun tuturor             b) dreptul de proprietate este un
6.5.Dreptul de superficie drepturilor reale, dreptul de proprietate
dispune de acesta in mod exclusiv si drept perpetuu, intrucat are o existenta
DREPTUL DE PROPRIETATE este un ,,drept exclusiv”, pentru ca este
absolut”. Facand parte din categoria independenta de exercitarea dreptului si,
opozabil oricarei persoane. De exemplu, o
1. Definitia si caracterele dreptului de drepturilor absolute, dreptul de ca atare, nu se poate pierde prin
proprietate confera titularului puteri persoana este unui teren, ea poate nefolosinta decat prin situatii expres
proprietate.
impiedica pe oricine ar dori sa treaca pe
nelimitate in privinta folosirii economice a prevazute de lege, cum ar fi prescriptia
1.1.        Definitia dreptului de proprietate lucrului, precum in ceea ce priveste soarta acel teren, fara incuviintarea sa, chiar daca achizitiva in cazul imobilelor si prescritia
trecerea nu i-ar cauza nici un prejudiciu
juridica a acestuia. extinctiva in cazul tuturor mobilelor.
           Dupa aceste notiuni privind dreptul material. De aici apare si dreptul de a cere
de proprietate si avand in vedere si Puterea proprietarului asupra lucrului avut si a obtine despagubiri in vederea 1.3.  Obiectul si intinderea dreptului de
definitia data de Codul civil in proprietate se poate manifesta prin acoperirii pagubelor suferite prin proprietate
roman: ,,Proprietatea este dreptul ce are doua modalitati: incalcarea acestui drept.
            Obiect al dreptului de proprietate il inalta pe verticala, intre limitele hotarului.        -   cand sporirea suprafetei terenului a             Conform Constitutiei Romaniei,
poate constitui orice bun mobil sau imobil, In virtutea acestui drept, proprietarul unui avut loc pe cale naturala, prin aluvionare, dreptul de proprietate poate fi: drept de
corporal sau incorporal. teren poate cere vecinului sa taie crengile suprafata respectiva devine proprietatea proprietate publica si drept de proprietate
privata.
arborilor ce se extind deasupra terenului celui care este si proprietatea la care s-a
            Dreptul de proprietate asupra unui Dinstinctia intre proprietatea publica si cea
sau. Acest spatiu aerian se suprapune alipit suprafata rezultata din depunerea
lucru se intinde nu numai asupra lucrului privata este determinata de:
terenului, adica intinderea lui nu trece de aluviuni; Ø     persoana care este subiectul dreptului
propriu-zis, ci si asupra a tot ce depinde de limitele acestuia. de proprietate;
el, ca accesoriu, precum si la tot ceea ce        -   plantatiile si constructiile facute pe Ø     obiectul asupra caruia se exercita
produce el. De exemplu, in cazul             Delimitarea in adancime – in terenurile altuia revin proprietarului, care dreptul de proprietate;
proprietatii unui teren, obiectul profunzime – priveste subsolul terenului va avea obligatia sa restituie contra Ø     regimul juridic aplicabil;
proprietatii se intinde asupra suprafetei asupra caruia se exercita dreptul de valoarea lor, celui care le-a facut fiind de 2.1.        Dreptul de proprietate publica 
solului, asupra plantatiilor ce ar putea proprietate. buna credinta sau sa ceara inlaturarea lor
            Dreptul de proprietate publica este
cuprinde, precum si a produselor ce se vor si sa i se plateasca despagubirilr de la cel
            De la dispozitia art. 491 Cod civil, acel drept patrimonial real apartinand
realiza pe suprafata respectiva. ce le-a facut cu rea credinta;
conform careia „ proprietarul poate face in statului si a unitatilor administrativ-
            Delimitare in suprafata – in linie subsolul terenului sau tot ceea ce gaseste        -   atribuirea lucrului mobil rezultat din teritoriale, care exercita posesia, folosinta
orizontala – consta in masurarea de cuviinta”, exista numeroase derogari. combinarea a doua substante, si dispozitia in regim de drept public in
suprafetei solului sau a suprafetei Astfel, Constitutia din 1923, art. 19, proprietarului lucrului cu valoarea mai limitele prevazute de lege.
construite si fixarea liniei despartitoare, prevede ca „zacamintele miniere, precum mare (un aliaj din argint) si, bineinteles, cu
            Caracteristicile dreptului de
adica a hotarului. Delimitarea in suprafata si bogatiile de orice natura ale subsolului despagubirea corespunzatoare a
proprietate publica
a proprietatii funciare prezinta o sunt proprietatea proprietarului lucrului cu valoare mai mica
importanta deosebita in cadrul statului”.                                                                                      (in exemplu dat, proprietarul argintului) –             Caracterele de proprietate publica
operatiunilor de punere in aplicare a       Dreptul de proprietate si dreptul de este asa numita „confuziune” sunt precizate in Constitutia Romanei (pct.
prevederilor Legii fondului funciar (Legea accesiune 4 din art. 135): „Bunurile proprietate
nr. 19/1991).        -   atribuirea lucrului mobil rezultat din
publica sunt alienabile”, iar Legea nr.
            Dreptul de accesiune este un drept prelucrarea unui material apartinand altei
215/2001 privind administratia publica,
            Operatiunea de stabilire a hotarului real ce se naste in legatura cu dreptul de persoane, aceluia care are contributia mai
art.122, alin.2, prevede ca ,, bunurile ce fac
– de granituire – va fi mult usurata de proprietate, avand temeiul legal in insemnata la bunul respectiv, de exemplu,
parte din domeniul public sunt
efectuarea lucrarilor cadastrale, impuse de dispozitiile codului civil, art.482, care statuia obtinuta dint-un bloc de marmura,
inalienabile, impresciptibile si insesizabile”.
Legea cadastrului. prevede ca: „Proprietatea unui lucru mobil va reveni sculptorului, spre deosebire de
De asemenea, Legea nr.public sunt
sau imobil, da dreptul asupra a tot ceea ce situatia in care se confectioneaza o haina,
            Delimitarea in inaltime – pe linie inalienabile, impresciptibile si insesizabile,
produce lucrul si asupra a tot ce se uneste aceasta va reveni proprietarului stofei si
verticala – se refera la dreptul iar Legea nr. 213/1998 privind
ca accesoriu cu lucrul in mod natural sau nu confectionerului – este
proprietarului unui teren de a folosi numai proprietatea publica si regimul juridic al
artificial”2. „specificatiune”.
suprafata acestuia, dar si spatiul ce se afla acesteia statueaza in art.11: „Bunurile din
deasupra acelui teren. Dreptul asupra             Sunt situatii numeroase in privinta       2. Formele dreptului de proprietate    domeniul public sunt inalienabile,
spatiului aerian permit unui proprietar sa dreptului de proprietate, cum ar fi: insesizabile si imprescriptibile, adica:
ridice constructii si sa faca plantatii care se
a)     nu pot fi instrainate; ele pot fi date legii, nu pot fi obiecte de proprietate cu potential energetic valorificabil, plajele, aratate mai inainte, mai exista o serie de
numai in administrare, concesionate sau privata, ci sunt scoase afara din comert”.  marea teritoriala, resursele economice ale modalitati specifice, dupa cum urmeaza:
inchiriate, in conditiile legii; zonei si platoului continental al Marii 1.     Expropierea pentru cauza de utilitate
b)     nu pot fi supuse executarii silite si Caracterul insesizabil deriva din caracterul publica
Negre, albiile raurilor, fluviilor si cuvetele
asupra lor nu se pot constitui garantii inalienabil al dreptului de proprietate Expropierea reprezinta trecerea in
lacurilor de interes public, rezervatiile si
reale; publica, pentru ca are in vedere prezumtia proprietatea statului a unor bunuri
c)     nu pot fi dobandite de catre alte parcurile nationale, monumentele istorice apartinand unor persoane fizice sau
ca statul   este solvabil intotdeauna, iar si ale naturii, terenurile pentru nevoile
persoane prin uzucapiune sau prin efectul juridice pentru o cauza de utilitate publica,
posesiei de buna – credinta asupra creantele creditorilor statului si unitatilor stabilita potrivit legii, insa cu o dreapta si
apararii tarii, terenurile folosite pentru
bunurilor mobile. administrativ-teritoriale se realizeaza pe cercetari stiintifice, fasia de protectie a prealabila despagubire.
Actele juridice incheiate cu incalcarea calea unor mijloace specifice, pe baza unor 2.  Confiscarea reprezinta o sanctiune de
frontierei, aeroporturile, cladirile avand
prevederilor alin (1) privind regimul juridic norme de drept financiar, speciale si nu pe natura administrativa sau penala
destinatia sa serveasca drept sedii ale
al bunurilor din domeniul public sunt lovite calea urmaririi silite a bunurilor complementara, ce insoteste sanctiunea
institutiilor centrale ale statului si ale principala, constand in trecerea in
de nulitate absoluta. debitorului, cum se intampla cu bunurile organelor judecatoresti. proprietatea statului, in mod fortat si fara
din domeniul privat.
Prin caracterul inalienabil intelegem ca plata a unor bunuri determinate.
            Domeniul public local al comunelor             Ca sanctiune administrativa, sunt
bunurile proprietate publica sunt scoase Obiectul dreptului de proprietate publica si oraselor cuprinde: terenurile si cladirile supuse masurii confiscarii, de regula,
din circuitul civil, adica nu pot fi instrainate de interes public, pietele, caile de bunurile produse prin contraventie si
Obiect al dreptului de proprietate, in comunicatii, strazile, zonele de agrement,
prin acte juridice civile. lucrurile care au servit la savarsirea
principiu, poate fi orice bun mobil sau parcurile publice, padurile, pasunile,
imobil. Bunurile apartinand statului, contraventie.
Caracterul imprescriptibil al dreptului de lacurile, alte bunuri mobile sau imobile             Ca sanctiune penala, confiscarea
respectiv unitatilor administrativ- care sunt, potrivit legii sau naturii lor, de
proprietate publica trebuie privit din punct averii condamnatului poate fi totala sau
teritoriale, poarta denumirea de „bunuri interes local.
de vedere „extinctiv” si din punct de domeniale”. partiala si este o pedeapsa complementara
            Domeniul privat al statului cuprinde care insoteste pedeapsa principala cu
vedere „achizitiv”. Bunurile domeniale se impart in doua bunurile ce alcatuiesc patrimoniul privat al inchisoare.
categorii si anume: statului si unitatilor administrativ-
In acest sens, actiunea in revendicare a a)     bunuri apartinand domeniului public; 3.  Amenda este o sanctiune civila sau
teritoriale (comuna, orasul, municipiul, pedeapsa penala, care consta in obligarea
unui drept de proprietate publica, poate fi b)     bunuri care apartin domeniului privat; judetul). persoanei vinovate la plata unei sume de
introdusa oricand, indiferent de timpul in         Domeniul public cuprinde bunurile             Legea nr. 213/1998 in art.4
care, prin natura lor ori prin destinatia lor, bani legal determinate.
care el nu a fost exercitat. statueaza   „Domeniul privat al statului sau
sunt declarate prin lege ca apartin             Amenda contraventionala este
unitatilor administrativ-teritoriale este principala sanctiune ce se aplica in cazul
Sub aspect achizitiv, bunurile din domeniului public(art.135, pct. 4 si 5 din alcatuit din bunuri aflate in proprietatea
Constitutie). Domeniul public poate fi de savarsirii unor contraventii.
proprietate publica nu pot dobandite pe lor si care nu fac parte din domeniul
interes national ori local.             Amenda penala reprezinta o
calea uzucapiunii, oricat de lunga ar fi public. Asupra acestor bunuri statul sau pedeapsa penala alternativa cu pedeapsa
                        Domeniul public de interes unitatile administrativ-teritoriale au
uzucapiunea, in cazul bunurilor imobile, iar inchisorii si se aplica in cazul savarsirii unor
national  apartine statului. Dupa dreptul de proprietate privata”.
bunurile mobile nu pot fi dobandite prin infractiunii cu un grad redus de pericol
Constitutie (art.135, pct. 4), apartin             Moduri specifice de dobandire a social.
posesia de buna credinta, conform
domeniului public de interes national: dreptului de proprietate publica             4.  Rechezitia poate fi un mijloc de
dispozitia art. 1844 Cod civil: „Nu se poate
bogatiile de orice natura ale subsolului,             In afara de modurile de dobandire a dobandire a dreptului de proprietate
prescrie domeniul lucrurilor care, din dreptului de proprietate publica, pe caile
caile de comunicatii, spatiul aerian, apele publica, atunci cand este „totala”, ea
natura lor proprie sau printr-o declaratie a
facandu-se in interesul apararii tarii.
            Modurile de dobandire a dreptului 2.  Caracterul exclusiv al dreptului de servesc spre asigurarea comuna a la persoana la alta s-a facut sub „conditie
de proprietate publica specifice dreptului proprietate privata confera titularului creditorilor sai” rezolutorie” (realizarea unui eveniment
civil             dreptul de a opune dreptul sau oricarei 2.3.        Regimul juridic al terenurilor viitor nesigur).
            In aceasta categorie intra: bunurile persoane ce intra in contact cu lucrul sau.
fara stapan; bunurile unor proprietari 3.  Caracterul patrimonial real rezulta din Regimul juridic al terenurilor depinde de             3.  Proprietate aparenta, asa cum ne
necunoscuti; bunurile gasite si predate faptul ca acest drept are continut categoria din care fac parte . sugereaza numele, reprezinta acea
politiei, neridicate de titulari lor in termen economic, se poate evalua in bani si se
modalitate a dreptului de proprietate
legal; bunurile abandonate in vami sau naste in legatura cu anumite lucruri asupra             In functie de destinatie, terenurile
neridicate in termenul prevazut de lege; carora titularul isi poate exercita actiunile se impart in: generata de disputa dintre doua persoane,
navele parasite in porturi sau in apele sale fara a fi nevoie de interventia altei o      terenuri cu destinatie agricola; dintre care una este adevaratul proprietar,
teritoriale; succesiunile vacante, adica cele persoane. o      terenuri cu destinatie forestiera; iar cealalta exercita aributele proprietatii,
fara mostenitori legali sau cele la care 4.  Caracterul perpetuu al dreptului de o      terenuri aflate permanent in ape; fara vreun drept asupra lucrului in disputa.
mostenitorii renunta ori nu le accepta in proprietate privata reiese din faptul ca o      terenuri din intravilan;
termenul legal. acest drept nu se stinge, nu inceteaza o      terenuri cu destinatie speciala;             4.  Proprietatea comuna sau
2.2.          Dreptul de proprietate nicioadata, atata timp cat exista lucrul. 3.  Modalitatile juridice ale dreptului de coproprietatea este acea modalitate a
privata                                                             5.  Caracterul individual si social al proprietate dreptului de proprietate in care acest
dreptului de proprietate privata rezulta din
drept apartine concomitent la doua sau
Proprietatea privata apartine particularilor faptul ca legea recunoaste tuturor Prin modalitati ale dreptului de
mai multe persoane, ce exercita impreuna
si beneficiaza de un regim juridic de persoanelor, fizice sau juridice, dreptul de proprietate intelegem situatiile in care
a dobandi in proprietate bunurile necesare posesia, folosinta si dispozitia, asupra
vocatie egal cu proprietatea publica. prerogativele dreptului de proprietate
in vederea satisfacerii oricaror nevoi. aceluiasi lucru.
sunt exercitate, toate sau numai o parte
Dreptul de proprietate privata este acel 6.  Caracterul alienabil al dreptului de
dintre ele, de doua sau mai multe             4.  Restrictii privind exercitarea
drept patrimonial real care confera proprietate privata confera titularului
dreptul de a instraina bunul potrivit cu persoane. dreptului de proprietate
titularului dreptului exercitarea asupra
interesele sale.
lucrurilor a posesiei, folosintei si a 7.  Dreptul prescriptibil este dreptul de             Codul civil roman prevede             In principiu, exercitarea dreptului
dispozitiei, in mod exclusiv, absolut si proprietate sub aspect achizitiv, in sensul urmatoarele modalitati ale dreptului de de proprietate este nelimitata.
perpetuu, prin putere proprie si in interes ca proprietatea privata se poate dobandi proprietate: Proprietarul unui bun, pe langa dreptul de
propriu, in limitele impuse de lege1. prin uzucapiune. a-l poseda, de a-l folosi, de a-i culege
8.  Caracterul sesizabil inseamna ca             1.  Proprietatea anuabila este
foloasele si de a dispune de el in mod
Caracterele dreptului de proprietate bunurile mobile si imobile care formeaza modalitatea juridica a dreptului de
exclusiv si absolut, dar cu precizarea: „in
privata obiectul dreptului de proprietate privata proprietate caracterizata printr-o
pot fi urmarite de creditori in vederea limitele legii”.
incertitudine vremelnica in care se gaseste
1.  Caracterul absolut da proprietarului realizarii creantelor pe care le au impotriva acest drept, cand a fost transmis de la o Constitutia Romaniei prevede ca: „dreptul
lucrului dreptul de a trage „intrega utilitate proprietarilor debitori, lucru ce rezulta de
persoana la alta printr-un act juridic de proprietate obliga la respectarea
economica” pe care acesta i-o poate oferi. dispozitia art. 1718 Cod civil: oricine este
In realizarea acestui scop, proprietarul are obligat personal, este tinut a indeplini anuabil. sarcinilor privind protectia mediului si la
dreptul de a face acte materiale de indatoririle sale cu toate bunurile sale, respectarea celorlalte sarcini care, potrivit
            2.  Proprietatea rezolubila
folosinta si de consumatie, precum si de a mobile sau imobile, prezente si legii si obiceiului, revin proprietarului”.
face acte de dispozitie cu privire la soarta viitoare,  iar, in continuare, art. 1719 reprezinta incertitudinea vremelnica in
juridica a lucrului: sa-l vanda, sa-l precizeaza ca: „Bunurile unui debitor care se gaseste dreptul de proprietate,
inchiereze, sa-l distruga, etc. atunci cand transmiterea acestui drept de
Ingradirile legale privesc acele prescriptii 5.  Restrictii in interesul apararii sunt §       restrictii privitoare la lucrari sau donatorul pune conditia ca donatorul sa
care rezulta din dispozitii legale, oricare ar acelea care privesc necesitatile de aparare constructii; nu instraineze bunul donat, atata timp cat
fi ele. Ingradirile de interes public privesc a tarii si de siguranta in zona frontierei de §       restrictii privitoare la vederea in donatorul este in viata.
stat. proprietatea vecinului;
fie proprietatea cladita, fie proprietatea
6.  Alte ingradiri de utilitatea publica: §       restrictii de trecere; 5.     Modurile generale de dobandire a
necladita si pot fi grupate astfel: - distanta minima a constructiilor fata de §       interdictia instrainarii terenului dreptului de  proprietate
calea ferata; atribuit prin constituirea dreptului de            Enumerare. Clasificare
1.  Restrictii de interes edilitar, sunt acelea
- regimul juridic al constructiilor proprietate; In raport cu diferitele criterii folosite de
prin care cei ce construiec in perimetrul drumurilor; §       restrictia privind picatura stresinilor; teoreticieni, se deosebesc mai multe
localitatilor sunt obligati sa respecte -  regimul juridic al folosiri apelor;  Ingradirile conventionale – restrictiilor moduri de dobandire a dreptului de
anumite reguli de aliniere, inaltime, etc.             - regimul juridic privind vanzarea privitoare la exercitarea dreptului de proprietate.
sau folosirea anumitor bunuri, cum ar fi proprietare se pot face si pe calea Dupa intinderea dobandirii, se disting:
2.  Restrictii de interes istoric si cultural, medicamentele, substantele toxice, conventionale, adica prin intelegerea a)     moduri de dobandire universala;
prin care legiuitorul a avut in vedere stupefiantele, aromele si munitiile, etc. partilor. b)     moduri de dobandire cu titlu
ocrotirea, salvarea si conservarea urmelor             Ingradirile de interes privat sunt Astfel, un proprietarul care isi instraineaza particular;
trecutului nostru istoric-cultural, precum si generate de raporturile de vecinatate si un teren sau un imobil, cu titlu oneros sau      Dupa momentul cand opereaza
a valorilor specifice spiritului romanesc. Codul civil distinge doua asemenea gratuit, poate conveni cu dobanditorul ca transmisiunea, exista:
3.  Restrictiile in interesul salubritatii si a ingradiri si anume: servitutii naturale si drept de proprietate dobandit prin aceea a)     moduri de dobandire intre vii;
sanatatii publice sunt acelea prin care se legale. conventie sa sufere anumite ingradiri. b)     moduri de dobandire pentru cauza de
urmareste inlaturarea surselor poluante ce             Obligatia de granituire sau Ingradiri pe cale judecatoreasca – dreptul moarte;
pun in pericol sanatatea publica. hotarnicie izvoraste din prevederile art. de proprietate poate suferi anumite Dupa situatia juridica a bunului in
4.  Restrictiile de interes economic general 584 Cod civil conform caruia proprietarul ingradiri si pe cale judecatoreaca. Aceste momentul dobandirii:
sau interes fiscal privesc: are dreptul de a cere vecinului sau sa ingradiri nu sunt enumerate de lege, insa a)     moduri de dobandire originare;
- regimul de exploatare al padurilor, fixeze linia de hotar dintre cele doua rezulta din raporturile de vecinatate, in b)     moduri de dobandire
legiferat prin Legea nr. 26/1996 Codul proprietatii. care instanta este chemata sa constate si Dupa caracterul transmisiuni, se disting:
silvic, de Legea nr. 18/1991 privitoare la             Obligatia de a ingradi proprietatea sa le hotarasca. a)     moduri de dobandire cu titlu oneros;
fondul funciar si forestier, Legea nr. impusa de dispozitiile art. 585 si 600 din Ingradiri aduse prin conventii care lovesc b)     moduri de dobandire cu titlu gratuit;
1/2001 precum si alte acte normative Codul civil. In acest sens, se prevede ca: de indisponibilitatea bunul instrainat – 5.1.  Conventia (contractul)
- regimul de exploatare a bogatiilor „tot proprietarul isi poate ingradi Conventia sau contractul reprezinta cel
legislatia romana recunoaste aceste
naturale ale subsolului care, potrivit proprietatea, afara de cazurile exceptate mai important mod de dobandire a
art.135 din Constitutia Romaniei, sunt ingradiri, daca sunt intrunite doua conditii:
de lege”, iar art.600 prevede ca: „fiecare dreptului de proprietate, precum si a altor
proprietate publica. proprietar poate, in orase si suburbii, a drepturilor reale.
- inalienabilitate prevazuta de conventie sa
- regimul de folosire a apelor curgatoare, a indatora pe vecinul sau sa contribuie la In ceea ce priveste transferul unui drept
lacurilor, precum si a apelor marii aiba caracter temporar, de exemplu,
cladirea si repararea ingradirii ce desparte real, acest lucru nu se realizeaza
teritoriale este, de asemenea reglementat curtile si gradinile lor”. donatorul doneaza o parte din averea sa
concomitent cu inchierea conventiei
de legi speciale. Ingradirile ce impun prestatii pasive- altei persoane, cu conditia ca donatorul sa translative de drepturi reale in
- regimul de producere si transportul abstentatiuni sunt grupate astfel: nu o instraineze inainte de a ajunge la urmatoarele cazuri:
energiei electrice impuse proprietarilor de §       restrictii privitoare la scurgerea majorat; a)   partile au convenit, printr-o declaratie
terenuri o serie de restrictii, cum ar fi apelor; de vointa expresa, sa amane transferul
taierea arborilor si pomilor crescuti sub §       restrictii privitoare la plantarea          - inalienabilitatea sa fie intemeiata pe dreptului real, la implinirea unui termen
aceste retele. pomilor; un interes legitim si serios, de exemplu, sau dupa realizarea unei conditii;
b)   instrainarea are ca obiect un lucru Uzucapiunea de la 10 la 20 de ani, dobanditorului. In dreptul roman, acest Prin dreptul de uzufruct se intelege acel
viitor; prevazuta de art. 1985 Cod civil, stipuleaza mod de dobandire a dreptului de drept real de folosinta pe care o persoana
c)   proprietatea bunurilor de gen se ca: cel ce castiga cu buna credinta si proprietate se bucura de o larga numita „uzufructuar” il exercita cel mult
trasfera numai in momentul predarii aplicatiune, deoarece conventia simpla pana la incetarea sa din viata, asupra
printr-o justa cauza un nemiscator
efective; dintre parti nu producea decat obligatia de lucrurilor altuia, cu obligatia de a-i
determinant, va prescrie proprietatea
d)   drepturile reale privitoare la imobile a transfera proprietatea. conserva substanta (art. 517 Cod civil).
trecute in cartea funciara se transfera in aceluia prin 10 ani, daca adevaratul 5.6.    Ocupatiunea  Caracterele dreptului de uzufruct sunt
momentul in care se face inregistrarea proprietar locuieste in circumscriptia      Ocupatiune reprezinta operatiunea care urmatoarele:
dreptului in cartea funciare; tribunalului judetean – unde se afla consta in luarea  in posesie a unui bun ce a)     dreptul de uzufruct este un drept real;
e)   instrainatorul nu este proprietarul nemiscatorul, si prin 20 de ani daca afara nu apartine nimanui, cu intentia de a b)     dreptul de uzufruct este un drept
lucrului; din aceea circumscriptie”. deveni proprietarului. absolut;
            5.2.  Accesiunea In acest sens, art, 477 si 646 Cod civil c)     dreptul de uzufruct se bucura de un
            Denumita si incorporatiune, este un Cauzele de suspendare a prescriptiei dispun ca toate bunurile vacante si fara drept de urmarire si de preferinta;
mod de dobandire a dreptului de achizitive: stapan, precum si cele ale persoanelor d)     uzufructul este un drept de folosinta;
proprietate care a fost tratat anterior, la  a)   cat timp cel impotriva caruia curge care mor fara mostenitori sau ai caror e)     uzufructul este un drept temporat;
inceputul acestui capitol. prescriptia este impiedicat de un caz de mostenitori nu le-au acceptat, revin   Modurile de constituire a uzufructului
5.3.        Prescriptia achizitiva (uzucapiune) forta majora sa faca acte de intrerupere; statului. Dreptul de uzufruct se poate constitui prin
Prescriptia achizitiva este un mijloc de  b)   cat timp ce se pretinde proprietar se 5.7.    Hotararea judecatoreasca vointa omului, prin lege si prin uzucapiune.
dobandire a dreptului de proprietate prin afla in randul fortelor armate romane, ce Hotararile judecatoresti sunt declarative 1.   Uzufructul constituit prin vointa omului
posesiunea exercitata inlauntrul unui se gasesc pe picior de razboi; de drepturi, adica recunosc partilor un are loc atunci cand proprietarul, din
anumit termen prevazute de lege.  c)   intre parinti sau tutore si cel ce se afla drept anterior, ele neacordand celui ce proprie initiativa, incredinteaza folosinta
            Utilitate uzucapiune consta in sub ocrotirea lor, pentru bunurile pe care pretinde, un drept nou. Hotararile lucrului sau unei alte persoane.
urmatoarele: acestia le administreaza in numele celor judecatoresti, in anumite situatii, devin 2.   Uzufructul dobandit prin
a)     in marea majoritate a cazurilor, pusi sub ocrotire; constitutive de drepturi, adica pot fi uzurcapiune,desi neprevazut in mod
posesia corespunde dreptului de  d)   prescriptia nu curge impotriva celui considerate ca un mod de transmitere, expres de lege, se poate constitui prin
proprietate, insa dovada acestuia este lipsit de capacitatea de exercitiu, cat timp respectiv de dobandirea proprietatii, prin aplicarea regulilor referitoare la
greu de facut, astfel ca uzucapiunea nu are reprezentant legal; asa numita ordonanta de adjudecare, prin dobandirea proprietatii prin prescriptie
suplineste aceasta dificultate de proba;  e)   prescriptia nu curge intre soti in timpul care se definitiveaza executarea silita, achizitiva
b)     nevoia de stabilite si securitate casatoriei. constand in vanzarea la licitatie publica a 3.   Uzufructul legal se constituie in
juridica a raporturilor juridice determina 5.4.  Prescriptia instantanee asupra bunurilor unei persoane. imprejurari exceptionale si are caracter
recunoasterea de efecte juridice unei bunurilor mobile 6.  Dezmembramintele dreptului de temporar.
aparente indelungate de proprietate; Potrivit art. 1909 Cod civil: „bunurile proprietate Drepturile uzufructuarului
c)     uzucapiunea apare ca o sanctiune miscatoare se prescriu prin faptul                          Uzufructuarul are urmatoarele drepturi:
impotriva vechiului proprietar care da de posesiuni lor, fara sa fie trebuinta de vreo 6.1.        Notiunea de dezmembraminte a)     sa ceara proprietarului sa-i dea bunul;
dezinteres si de lipsa de diligenta. curgere de timp”, dar cu conditia sa fie ale dreptului de proprietate b)     sa culeaga fructele bunului, fara insa,
Uzucapiunea de 30 de ani, prevazuta de intrunite urmatoarele conditii: Prin dezmembraminte ale dreptului de a atinge substanta lucrului;
art. 1980 Cod civil, presupune: a)     sa fie un bun mobil corporal; proprietate intelegem acele drepturi reale c)     sa se foloseasca de lucrul respectiv,
a)     sa existe o posesie de 30 de ani; b)     posesia sa fie utila, adica neviciat; care rezulta din separarea prerogativelor conform intereselor sale;
b)     posesia sa fie utila si neviciata; c)     posesorul sa fie de buna credinta; de care se bucura proprietarul d)     sa cedeze dreptul sau de folosinta
c)     posesorul poate fi de buna credinta, 5.5.  Traditia. Traditia consta in remiterea 6.2.        Dreptul de uzufruct altei persoane.
de rea credinta si fara nici un titlu. materiala a lucrului in mana Obligatiile uzufructuarului
            In timpul exercitarii dreptului de Dreptul de uz reprezinta dreptul unei -        prin titlu, in care includem: orice a)     pe cale conventionala sunt:
uzufruct, uzufructuarul are urmatoarele persoane de a servi de un lucru si de a-i conventie si testamentul; Ø     prin conventia dintre proprietarul unui
obligatii: culege fructele in vederea satisfacerii -        prin uzucapiune; teren, care permite superficiarului sa ridice
ü     sa foloseasca lucrul ca un bun nevoilor sale, precum si ale familiei sale. -        prin destinatia stabilita de proprietar. o constructie, sau sa faca o plantatie pe
proprietar; Dreptul de abitatie este dreptul unei Stingerea servitutilor terenul sau;
ü     sa conserve substanta lucrului; persoane de a folosi casa de locuit in Exista mai multe modalitati de stingere a Ø     prin intermediul unui contract cand
ü     sa nu schimbe modul de folosinta a scopul satisfacerii nevoilor lui de locuit si servitutilor: transmisiunea dreptului de superficie de la
lucrului; ale familiei sale. -        imposibilitatea materiala; vechiul titular  la noul titular are loc pe
ü     sa suporte cheltuielile de folosinta 6.4.        Dreptul de servitute -        confuziune, situatie in care cele doua cale acordului de vointa a ambelor parti;
lucrului; Servitutile reprezinta sarcini impuse unui fonduri, dominant si aservit, s-a unit; Ø     prin atribuirea folosintei terenului de
ü     sa predea lucrul, la incetarea imobil pentru uzul si utilitatea altui imobil, -        neuzul; care stat persoanelor fizice sau juridice in
uzufructului, asa cum l-a primit; care apartine altui proprietar. -        pieirea lucrului aservit; scopul ridicarii unor constructii
Obligatiile proprietarului sunt: Caracterul servitutiilor -        renuntarea la servitute din partea b)     pe cale succesorala, dreptul de
ü     sa nu stanjeneasca, in vreun fel, pe titularului dreptului; superficie se dobandeste prin testament
uzufructuar in exercitarea dreptului Servitutea presupune existenta a doua -        a expira termenul, atunci cand s-a sau prin lege.
acestuia; fonduri: stabilit un astfel de termen; c)     dreptul de superficie se mai poate
ü     sa faca cheltuielile de mare -        cel ce a constituit servitutea a dobandi si ca efect al unei posesiuni
importanta impuse de starea lucrului; a)     un fond imobil ce apartine unui revocat-o. indelungate – ucucapiune
Modurile de stingere a uzufructului proprietar si in folosul caruia se constituie 6.5.        Dreptul de superficie Cele mai frecvente modalitati de nastere a
Cauzele care duc la stingerea uzufructului servitutea, fond numit dominant; Dreptul de superficie reprezinta dreptul de dreptului de superficie sunt contractul de
sunt: proprietate pe care il are o persoana inchiriere a unui imobil, in care s-a stipulat
Ø     moartea uzufructuarului; b)     un fond aservit, constituit dintr-un denumita superficiar, asupra
ca locatarul poate sa faca anumite adaugiri
Ø     la expirarea termenului pentru care a fond imobil ce este proprietatea altei constructiilor, plantatiilor, sau lucrarilor ce
imobilului inchiriat sicontractul de
fost instituit; persoane si asupra caruia s-a stabilit se afla pe suprafata unui teren ce apartine
Ø     prin consolidare, adica prin sarcina servitutii. altui proprietar. arenda al unor terenuri pe care arendasul
dobandirea dreptului de proprietate Clasificarea servitutiilor Spre deosebire de dreptul de proprietate, face anumite constructii sau plantatii,
asupra lucrului de catre uzufructuar; Servitutii naturale care se nasc din situatia dreptul de superficie prezinta urmatoarele asupra carora el dobandeste un drept de
Ø     prin prescriptie extinctiva; lucrurilor, cum sunt: servitutea de particularitati: superficie.
Ø     prin pieirea totala a lucrului; scurgere a apelor naturale, de granituire, a) dreptul de proprietate poate avea ca
Ø     prin renuntarea uzufructuarului la de ingradire si a izvorului. obiect bunuri de orice natura, pe cand
dreptul sau; Servituti legale, stabilite prin lege, de dreptul de superficie poate avea ca obiect
Ø     prin decaderea din dreptul de exemplu, servitutea referitoare la zidul ori numai constructii si plantatii;
uzufruct, care se pronunta de instanta de santul comun, servitutea referitoare la b) dreptul de proprietate confera
judecata, in urma actiunii formulate de interdictia de a construi sau de a planta pe titularului posesiunea, folosinta si
un anumit teren. dispozitia asupra bunului ce formeaza
proprietar, pe motiv de abuz in folosinta si
Sevituti conventionale sunt acelea stabilite obiectul dreptului, pe cand dreptul de
intretinerea lui. superficie, pe langa aceste prerogative,
prin fapta omului. Legea prevede ca
proprietarul este in drept sa greveze mai confera titularului sau si dreptul de
6.3.        Dreptul de uz si de abitatie
proprietatea sa cu orice fel de sarcini, cu folosinta privitor la terenul pe care se afla
Dreptul de uz si de abitatie sunt drepturi
conditia sa nu deranjeze ordinea publica. constructiilor si plantatiile.
reale ce deriva din dreptul de uzufruct.
Moduri de dobandire a servitutii: Modurile de obtinere a dreptului de
superficie sunt: