Sunteți pe pagina 1din 12

ANEUS DEATON

MAREA
E\AIIARE
sendtatea, bogalia
9i originile inegalitilii

Traducere din limba englezi de


ALEXANDnU linonn

{a}
Cuprins

Pr.f"ti .................9
Introducere Subiectul acestei cirgi............ ...................17
Capitolul 1 Binele 1umii.......... ...............39
Partea I Viagi gi moarte
Capitolul 2 Din preistorie pAni in 1945 ...................73
Capitolul 3 Evitand moartea la tropice ................... 1 15
Capitolul 4 Sinitatea in lumea moderni ................139
Partea a II-a Bani
Capitolul 5 Bunistarea materiali in Statele Unite ......... .............179
Capitolul 6 Globalizarea;i cea mai mare evadare ....227
Partea a III-a Asisten;i
Capitolul T Cum ii ajutim pe cei rimagi in urmi ......................273
Post-scriptum Ce urmeazi? ............... ....331
Note.......... .......337
Indice ..............357
INTRODUCTRT
SU BIECTU L
ACESTEI CARTI

Viaga este mai bunl astizi, decit in aproape oricare alt moment al
istoriei. Existi mai mulgi oameni bogagi gi mai pulini care triiesc
in s5.r5"cie lucie. Viaga este mai lungi 9i piringii nu mai ajung s5" isi
vadi un sfert dintre copii murind. $i, totugi, milioane i. o"-..ri
inc5. trec prin ororile siriciei 9i ale morgii premature. Lumea esre
exrrem de inegali.
Inegalitatea este, adesea, o consecinyd a progresului. Nu togi devin
bogagi in acelagi timp gi nu toati lumea obgine acces rapid la cele mai
noi forme de prezeware a viegii, fie ci. este vorba despre acces la api
potabill, vaccinuri sau noi medicamente pentru prevenirea bolilor car-
diovasculare. in schimb, inegalititile afecteazi progresul. Acesta poate
fi un fapt pozitiv; copiii indieni observl efectele educagiei gi merg, gi
ei, la gcoali. Poate 6 un fapt negativ, atunci cAnd cigtigitorii incearcS"
sI ii opreascl pe algii din a le urma calea, trigind scara dupi. ei. Noii
imboglgigi isi pot utiliza averile pentru a-i influenga pe politicieni si
17
Angus Deoton

limiteze accesul la educagie publici sau la serviciile de sinl"tate de care


ei ingigi nu mai au nevoie.
Aceastl carte prezinti relatiri despre modul in care lucrurile au
devenit mai bune, despre cum gi de ce s-a petrecut progresul, precum ;i
despre interacgiunea dintre progres si inegalitate.

Moreo eYodore: filmul


Marea euadare, un celebru film despre prizonierii de rizboi din cel
de-al Doilea Rizboi Mondial, este bazat pe faptele remarcabile ale
lui Roger Bushell (Roger Bartlett in film, interpretat de Richard
Attenborough), un sud-african din rindul Forgelor Aeriene Britanice,
care a fost impuscat in spatele liniilor inamice si a evadat in repe-
tate rAnduri, fiind de tot atitea ori prins.l La cea de-a treia incer-
care, marea evadare din 6lm, 250 de prizonieri scapi impreuni cu
el prin tunelurile sipate ln Stalag Luft III. Filmul prezinti povestea
modului in care a fost plinuitS" evadarea; ingeniozitatea cu care au
fost construite cele trei tuneluri, purtind numele Tom, Dick si Harry;
improvizagiile gi abilitigile tehnice din spatele realizltii hainelor civile
gi ale falsificirii documentelor, roate petrecute sub ochii gardienilor
vigilengi. Cu excepgia a trei persoane, togi prizonierii de rizboi au fost
pringi, iar Bushell insugi a fost executat la ordinul direct al lui Hitler.
$i, totugi, filmul nu pune accent pe succesul relativ al acestei evadiri,
ci pe doringa nestiviliti de libertate a omului, existenti chiar gi in
circumstante inimaginabil de grele.
in paginile acestei cirgi, atunci cind discut despre libertate, mi refer
la libertatea de a duce o viagi decenti gi de a realiza lucrurile care fac
ca viaga si merite triiti. Absenga libertigii inseamni siricie, lipsuri gi
sinitate precari - multi vreme, acesta a fost destinul celei mai mari
pirgi a umanitigii si chiar gi acum constituie soarta unei revoltitor de
mari proporgii din populagia lumii. Voi relata povesti despre evadirile
repetate din astfel de inchisori, cum gi de ce s-au intAmplat gi ce s-a
petrecut dupi aceea. Aceasta este o poveste despre progres material gi
fiziologic, despre oameni devenind mai bogagi gi mai sinitogi, despre
evadiri din sirlcie.
18
Moreo evodore

O anumiti sintagmi din subtitlu, ,,originile inegalitigii", vine de


l.r rrrctafora prizonierilor de rizboi care nu au evadat. Prizonierii ar fi
prrtut si rlmAni acolo unde se aflau gi, totugi, cAgiva dintre ei au evadat,
trrrii au murit, algii au fost adugi inapoi in lagir gi doar unii nu,au fugit
..lc la locul lor. Aceasta este natura celor mai multe dintre ,,marile eva-
,Lili": nu toati lumea poate sI scape, un fapt care nu face evadarea mai
prrlin doritS. sau mai pugin admirabili. Cu toate acestea, atunci cAnd
nc gtndim la consecingele evadirii, trebuie si ne gAndim nu doar la cei
9i la cei care au rimas in Stalag Luft III gi in
( iuc au fost eroii filmului, ci

,rltc lagire. De ce ar trebui si ne pese de ei? in mod cert, filmului nu i-a


prisrrt; acestia nu sunt eroi, ei sunt personaje suplimentare ale povegtii.
Nrr cxisti nici un film intitulat Marii rdma;i in urmd.
insi trebuie si ne gindim la ei. La urma urmelor, numirul pri-
r,orrierilor de rizboi care nu au evadat a fost mult mai mare decAt al
t ckrr care au flcut-o. Probabil ci acegtia au fost literalmente afectagi de
t'v:rclare, fiind pedepsiti sau fiindule retrase privilegiile. A reusit eva-
,lrrrca celorlalti prizonieri si-i inspire 9i pe cei rima;i in lagire si faci
,rt clagi lucru? Neindoielnic, ei ar fi putut inviga din tehnicile de evadare
clrrborate de ceilalgi gi ar fi putut evita gregelile acestora. Sau au fost
rlcscurajagi de greutitile intAmpinate ori de succesul restrins al marii
cvrrdiri? Sau poate ci, fiind gelogi pe cei evadagi gi pesimigti in privinga
plopriilor sanse, au devenit nefericigi gi deprimad, inriutl"tindu-gi
,.rnditiile din lagir.
(la in cazul tuturor filmelor bune, existi 9i alte interpretiri. Succesul
1i cuforia evadlrii sunt aproape suprimate pAn5. la sfrr;itul filmului;
J)cntru cei mai multi dintre evadagi, libertatea este doar temporari.
l)csprinderea umanitigii de siricie gi de moarte a inceput in urmi cu
tirca 250 de ani si continuS si in zilele noastre. Cu toate acestea, nu
cxisti indicii ci aceasti tendingS. va dura la infinit, multe amenintiri -
st lrimbarea climatici, eqecurile politicienilor, epidemiile gi rlzboaiele -
:u' putea si ti puni capit. intr-adevir, au existat multe evadS.ri premo-
tlcrne in care nivelurile de trai in crestere au fost sufocate tocmai de
;rstfcl de forge. Putem gi trebuie si celebrim succesele, insi nu existi
nici un fundament pentru triumfalismul necugetat.
19
Angus Deoton

Creglereo economicd gi originile inegolitalii


Multe dintre marile episoade ale progresului umanitigii, inclusiv cele
in mod obisnuit descrise ca eminamente pozitive, au lisat in urmi
mogtenirea inegalitigii. inceputi ln Marea Britanie, in secolele al
XVIIIJca si al XIXlea, Revolugia industriali a dat startul cregterii eco-
nomice care a fost responsabili de evadarea din slricie a sute de mili-
oane de oameni. Cealalti fagi a aceleiagi RevoluEii industriale este ceea
ce istoricii numesc ,,marea divergengi", produsi atunci cXnd Marea
Britanie, urmate h scurt timp de Europa de Nord-Vest 9i de America
de Nord, s-au separat de restul lumii, creind o prlpastie enormi intre
Occident gi restul lumii, neinchisi nici pani in ziua de xtilzi.2Inegali-
tatea globali contemporani a fost crear5., ln mare misuri, de succesul
cregterii economice moderne.
Nu trebuie s5" credem cL, lnainte de Revolugia industriali, resrul
lumii fusese inapoiat si extrem de sirac. Cu multe decenii inainte de
Cristofor Columb, China era destul de avansati si de bogati, incit
si trimiti o floti compusS. din nave enorme (adevirate portavioane,
in comparagie cu coribiile lui Columb), sub comanda amiralului
ZhengHe, pentru a explora Oceanul Indian.3 Ba mai mult, cu 300 de
ani inainte de aceste evenimente, oragul Kaifeng era o metropoli de
un milion de oameni, plini de fum, ale cirei mori mlcinind incon-
tinuu ar fi fost o priveligte banali in Lancashire-ul de 800 de ani mai
tdrziu. Imprimeriile produceau milioane de cirgi, care erau atit de
ieftine, incd.t puteau 6 citite chiar gi de oameni cu venituri modeste.a
$i, totugi, aceste epoci, in China si in alte pirgi, nu au rezistat gi deci
nici n-au constituit puncte de plecare pentru cregterea continui a
prosperitigii .in ll27 , Kaifeng s-a pribugit, in urma unei invazii a tri-
burilor din Manciuria, care fuseseri angajate, in mod neslbuit, pen-
tru a ajuta la purtarea rizboaielor; dacl igi cooptezi aliati periculogi, ar
fi bine si te asiguri cI acestia sunt bine plitigi.5 Cresterea economici
din Asia a rot lnceput si se simti gi a tot fosr sufocati, ba de con-
ducitori lacomi, ba de rizboaie, ba de ambele.6 De-abia in ultimii
250 de ani, cresterea economici durabili si pe termen lung, in unele
plrgi ale lumii, dar nu gi ln altele, a condus la aparigia unor decalaje
20
Moreo evodore

l)crsistente intre giri. Cregterea economici a fost motorul inegalitigii


cconomice internagionale.
Revolugia industriali gi marea divergengi se numirl printre cele mai
calme evadiri din istorie. Existi alte situagii in care progresul dintr-o
lrrri anume s-a produs in dauna alteia. Epoca imperiilor, in secolele al
XVI-lea gi al XVII-lea, care a precedat Revolugia industriali si a ajutat
lrr producerea ei, a adus beneficii multor oameni din Anglia 9i Olanda,
ccle doul giri care au iegit cel mai bine din inciierare. PAnS,in 1750,
vcniturile muncitorilor din Londra gi din Amsterdam au crescut, in
comparagie cu cele ale muncitorilor din Delhi, Beijing, \Alencia gi
lilorenga; lucritorii englezi igi puteau chiar permite unele mirfuri de
Iux, precum zahirul gi ceaiul.T insi cei care au fost cucerigi gi jefuigi
in Asia, in America Latini si in Caraibe, nu doar ci au avut de suferit
llr dar in multe cazuri, au fost impoviragi de institugiile
acea vreme,
cconomice gi politice care i-au condamnat la secole de siricie gi de
inegalitigi neintrerupte.s Globalizarea de ast5"zi, ca 9i cea precedenti, a
produs prosperitate cresclndi alituri de inegalitigi tot mai mari. Jiri
care pini nu demult erau sirace, precum China, India, Coreea de Sud
;iThiwan, au profitat de globalizare gi s-au dezvoltat rapid, intr-un ritm
rnai accelerat decAt girile deja bogate din prezent. in acelagi timp, ele
s-au desprins de girile mai sirace, multe dintre ele din Africa, generAnd
noi inegalitigi. Pe misuri ce unii evadeazi., algii rdmAn in urmi. Glo-
lralizarea gi noile moduri de funcgionare a lumii au condus la cregteri
neintrerupte ale prosperitigii in tirile bogate, cu toate ci ratele de
cregtere au fost mai reduse - cre;teri nu doar mai mari decit in glrile
sirace cu cregtere rapidi, ci gi mai mari decit cele care obignuiau si fie
inregisrate in tlrile bogate inse;i. Pe misuri ce cregterea a incetinit,
decalajele dintre oameni s-au lfugit in interiorul celor mai multe giri.
Cigiva norocogi au ftcut averi fabuloase ;i au un stil de viagi care i-ar
6 impresionat pinl 9i pe cei mai bogagi regi 9i impira;i din secolele
de odinioari. insi majoritatea oamenilor au beneficiat de mai pugine
imbunitigiri ale prosperitigii materiale, iar in unele tiri (inclusiv in
Statele Unite), oamenii aflagi pe linia mediani a distribuirii venitu-
rilor nu sunt mai bogagi decit au fost plringii lor. Desigur, ei rimin
intr-o poziEie mult mai buni decAt cea a generagiilor precedente; nu
21
Angus Deolon

este ca gi cum evadarea nu s-ar 6 produs deloc. insi mulgi au morive


serioase de ingrijorare, gindindu-se daci nu cumva copiii gi nepogii
lor vor privi prezentul ca pe o perioadi de relativi s5.rlcie, gi nu ca pe
o epoci de aur.
Daci inegalitatea este slujnica progresului, atunci facem o mare
gregeali indreptandu-ne arentia numai spre progresul mediu sau, chiar
mai riu declt atAt, spre progresul inregistrat la vArfl Revolutia industri-
ali era odinioari relatati. ca o povesre despre ceea ce s-a petrecut in tirile
de priml importangl, ignorand restul lumii - ca gi cum nimic nu s-ar fi
intAmplat acolo sau ca si cum nimic nu s-ar fi petrecut ureodatd acolo.
Acest fapt nu numai ci a desconsiderat cea mai mare parte a umanitigii,
dar a gi ignorat contribugiile ob,tinute prin constrAngere ale celor afectagi
sau, in cel mai bun caz, llsagi in urmi.. Nu pptem descrie ,,descoperi-
rea" Lumii Noi doar urmlrind efectele asupra belei Vechi. in interiorul
tirilor, rata medie a progresului, exemplificatl de rata de cregtere a veni-
tului national, nu ne poate spune daci dezvoltarea este ampli - asa cum
a fost cazul in Statele Unite, yreme de un deceniu dupi cel de-al Doilea
Rizboi Mondial - sau daci se acumuleazi la nivelul unui grup restrAns
de oameni bogagi - aga cum este cazul in ultima vreme.
in cele ce urmeazi., voi spune povestea progresului material, dar
aceasta va fi o poveste atit despre crestere, cAt si despre inegalitate.

Nu door venitul, ci 9i sdndloteo


Progresele din domeniul sinitigii au fost la fel de impresionanre precum
cele in privinga boglgiei. in ultimul secol, speranga de viagi din tirile
bogate a crescut cu 30 de ani gi continui" si. creasci si astizi cu2-3 ani
la fiecare 10 ani. Copiii, care altidati ar fi decedat inainte de implinirea
vArstei de 10 ani, trliesc astizi panl la senectute, iar adul,tii de vArsti
mijlocie, care in trecut ar fi murit din cauza bolilor cardiovasculare, astezi
triiesc destul cAt s5. igi vadi nepogii crescind si mergind la facultate. Din-
tre toate lucrurile care fac viaga si merite triitl, anii suplimentari de viagi
sunt, frri indoiali., printre cele mai de preg.
Si in acest caz, progresul a dat nastere la inegalititi. Cunoagterea
faptului cI fumatul ucide a salvat milioane de viegi in ultimii 50 de ani,
22
Moreo evodore

irrr:i primii care au renunlat la fumat au fost cei mai bogagi gi educagi,
r,,.rlizind un clivaj intre bogagi si siraci in privinga sinitigii. Faptul ci
rrir robii provoaci boli era o informagie noui in jurul anului 1900,
r.rr s:rlariatii supracalificagi gi oamenii educagi au fost primii, care au
prrr irr practici aceasti cunoagtere. Stim de aproape un secol cum si
lokrsirrr vaccinurile gi antibioticele pentru a preveni decesele copiilor,
,l.rr, trr toate acestea, inci mor in jur de 2 000 000 de copii anual, din
(.ruzrl unor boli ce pot fi prevenite prin vaccinare. Oamenii bogagi sunt
rr.rtirli in spitale moderne, de clasi mondiali, in 56o Paulo sau Delhi, in
vr('rnc ce, la doar cigiva kilometri distangi, copiii siraci mor din cauza
rrr;rlnutri;iei gi a bolilor usor de prevenit. Explicatia pentru inegalitatea
grrrrgrcsului diferi de la cazla caz; motivul pentru care oamenii siracii
rrrrrt nrai predispugi si fumeze nu este acelagi cu motivul pentru care
,rr,ir cle mulgi copii slraci nu sunt vaccinali. Aceste consideragii vor fi
r clrrrrtc mai tArziu, dar, pentru moment, ideea principal5" este ci progre-

rrrl rrredical creeazl. decalaje in materie de sinitate, in aceeagi manieri


irr trrrc progresul material genercazidecalaje intre nivelurile de trai.
Accsre ,,inegalitigi in materie de si.nitate" sunt unele dintre cele mai
rrrrrri nedreptigi ale lumii contemporane. Atunci cA'nd apar noi invengii
r,rrr rr<ri cunostinte, cineua trebuie si fie primul care beneficiaz5. de ele,
i;rl irregalitigile care apar odati cu asteptarea sunt un preg convenabil
tlc platit. Ar fi absurdi doringa ca rezultatele cercet5.rilor despre efectele
lirrrrrtului asupra sinitigii sI fi fost ascunse, pentru a impiedica noi
irrcgalitigi de slnltate. $i, totugi, oamenii sS"raci ri.mAn, in continuare,
rrr;ri predispugi sI fumeze, iar copiii care mor astizi in Africa nu ar fi
.rvrrt aceeasi soarti in Franga sau in Statele lJnite, nici micar in urmi cu
(r0 dc ani. De ce persisti aceste inegalitigi si ce se poate face in legituri
. tr cle?
Aceasti carte abordeazl., in mare parte, doui subiecte: nivelurile
nrilteriale de trai si sinLtatea. Acestea nu sunt singurele lucruri care
t'ontcaz5. pentru o viagi buni, fiind intrinsec importante. Studierea
sinirritii gi a veniturilor, impreuni, ne permite si evitim o gregeali
rrrrrlt prea comunS" in zilele noastre, cind cunoagterea este specializati
qi I'iecare domeniu are propria viziune limitatl asupra binelui uman.
lit onomistii se concenffe azd pe venituri, specialigtii in slnitate publici
23
Angus Deoton

se concentreazi pe mortalitate gi morbiditate, iar demografii, pe nasteri,


decese si pe dimensiunea populatiei. Togi acqti factori contribuie la
binele nostru, insi nici unul nu este echivalent cu acesta. Afirmagia
este destul de evidentS., dar problemele care decurg din ea nu sunt atat
de evidente.
Economigtii, din tagma clrora fac gi eu parte, cred ci oamenii sunt
mai bogagi daci au mai multi bani - ceea ce este corect, la drept vor-
bind. Agadar, in cazul ln care cigiva oameni primesc mult mai mulgi
bani gi majoritatea oamenilor primesc pugini sau chiar nimic, dar nici
nu pierd, economigtii vor susfine, in principiu, ci. lumea este un loc
mai bun. intr-adevi.r, existi o atracgie imensi. fagi de ideea ci, at6.ta
timp cAt nimeni nu este afectat, imbunitlgirea situaEiei altora este
preferabili; este ceea ce poarti numele de qptimalitatea Pareto. Cu
toate acestea, aceasti idee este total comprohisi, daci binele lumii
este definiti lntr-un sens prea restrAns; oamenii trebuie si creasci sau
si rimini stabili in privinga biruelui, nu doar ca nivel material de trai.
Dac5" aceia care se imbogigesc ajung si primeasci un tratament politic
preferengial sau slibesc sistemele publice de sinitate gi de educagie, in
aga fel incdt cei mai nevoiasi pierd infuenga politici 9i accesul la sini-
tate gi la educaEie, atunci cei care nu o duc la fel de bine s-ar putea si fi
ftcut mai mulgi bani, dar nu se poate spune ci se afli pe o pozigie mai
buni. Unii pot evalua societatea sau echitatea folosindu-se numai de
nivelul de trai. Cu toate acestea, economigtii aplici, in mod obignuit gi
incorect, optimalitatea Pareto asupra veniturilor, ignorind alte aspecte
ale binelui uman.
Desigur, o gregeali este 9i a analiza doar sinitatea sau orice altd" com-
ponentd a binelui si nimic altceva. imbunitigirea serviciilor medicale gi
asigurarea faptului cd. aceia care au nevoie de ffatament medical sunt
ingrijigi sunt lucruri de dorit. insi nu putem stabili prioriti.gi legate de
sinitate fbri a acorda atengie costurilor acestora. De asemenea, nu ar
trebui si folosim longevitateacaetalon al progresului social; viaga intr-o
,tari. cu sperangi de viagi mai mare este mai bunl, dar nu qi daci aceagarS.
este o dictaturi totalitari.
Starea de bine nu poate fi evaluati ln medie, flri a studia inegalitigile,
nu poate fi apreciati prin una sau mai multe dintre pirgile constitutive,
24
Moreo evodore

Ltr,r rr observa intregul. Daci aceasti carte ar fi fost mult mai lungi, iar
,'rr, ,rutorul ei, ag fi gtiut mai multe, a9 fi scris gi despre alte aspecte ale
rtiilii de bine, inclusiv despre libertate, educagie, autonomie, demni-
r.rtc iii capacitatea de a participa la funcgionarea societigii. insi, chiar qi
.ur;rlizarea stirii de sinitate gi a veniturilor in cadrul aceleiagi cirgi ne
vr clibera de gregelile care apar atunci cAnd abordim doar una sau alta
.lirrt lc cele doul chestiuni.

Cum ore loc progresul?


Nrr incape indoiali ci strimogilor nogtri le-ar fi plicut si aibi ceea ce
.rvcrn noi astizi, daci gi-ar fi putut imaginea lumea noastri. Totodati,
rrtr cxisti nici un motiv pentru care si credem ci pirinlii s-ar putea
obignui vreodati cu ideea de a-gi vedea copiii murind; daci avegi indo-
icli, citigi descrierea frcutI de Janet Browne chinurilor suferite de Char-
lcs l)arwin la moartea primilor sii doi copii (doar una dintre multe
,rltc relatiri pe aceasti temi).e Doringa de evadare este mereu prezenti,
irrsri ea nu este lntotdeauna implinitS,. Noile informatii, noile invengii
qi noile moduri de a produce lucruri sunt cheia progresului. lJneori,
inspiragia vine de la inventatori nebuni care viseazi ceva diferit de tot
( cea ce a fost inainte. Cel mai adesea, modurile noi de a face lucrurile

srrnt produse secundare ale cu totul altor lucruri; de exemplu, cititul


s-a rispAndit atunci cAnd protestangii au fost obligagi si citeasci singuri
lliblia. insi, cel mai adesea, mediul social gi economic creeazlinovagia,
ca rispuns la nevoi. Salariile erau mari in Marea Britanie dupi succesul
irnperial al acesteia, iar acele salarii, alituri de cirbunele din belgug, au
eonstituit stimulii pentru ca inventatorii gi producitorii si niscoceasci
inventiile care au alimentat Revolugia industriali.l0 Iluminismul bri-
tenic, cu a sa neobositi doringi de autoperfectionare, a furnizat solul
intelectual fertil unde gansele de aparigie a acelor inventii erau mai
rnari.ll Epidemiile de holeri din secolul al XIX-lea au dat un impuls
crucialelor descoperiri despre teoria microbiani a bolilor. De aseme-
nea, bine finangatele cercetiri medicale apirute in urma pandemiei de
HIV/SIDA, din zilele noastre, au condus la descoperirea virusului gi la
dezvoltarea tratamentelor, cate, cu toate ci nu au vindecat boala, au
25
Angus Deolon

prelungit cu mult viegile celor infectagi. $i, totugi, existi. cazuri in care
inspiragia nu a venit niciodati, unde nevoile si stimulentele au eguat in
a produce solutia magici sau m5.car solugia banali. Malaria a afectat
oamenii timp de zeci de mii de ani, probabil de-a lungul intregii istorii
a omenirii, dar, in continuare, nu existi o schemi completi de preve-
nire sau de tratare a bolii. Poate ci nevoia este mama invengiei, insi nu
existi nimic care sI gararfieze o sarcinl incununati de succes.
Totodati, inegalitatea infuengeazi procesul invengiei, uneori in
bine, alteori in r5.u. Suferintele celor nevoiasi constituie o forgi pentru
descoperirea unor moduri de a reduce decalajele, chiar qi numai pentru
c5. existenta unor oarneni neafectaEi de lipsuri demonstreazi cI siri-
cia nu ar trebui si existe. Un bun exemplu este descoperirea terapiei
prin rehidratare orali, in taberele de refugiagi din Bangladesh, din anii
1970; milioane de copiii care sufereau de diaree au fost salvagi de la
deshidratare gi de la o posibili moarte printr-un remediu ieftin gi ugor
de produs. insi lucrurile merg gi in directia opusi. Interesele puternice
au mult de pierdut de pe urma noilor inventii gi a noilor moduri de
producgie. Economigtii vid epocile de inovagie ca alimenti.nd valuri
de ,,distrugere creativ5"". Noile metode le mi.turi. din calea lor pe cele
vechi, distrugind viaga si mijloacele de trai ale celor dependenti de
vechea ordine. Globalizarea actuali a lovit numeroase astfel de gru-
puri; importurile de mirfuri ieftine de peste hotare sunt un soi de
noui metodi de a le produce, afectindu-i pe cei care isi asigurl tra-
iul producAnd acele mirfuri in propriile giri. Unii dintre cei care ar
putea pierde sau care simt cI ar putea si fie afectagi au putere politicl
9i pot scoate in afara legii sau pot incetini noile idei. ingrijoragi de
ameningarea negustorilor la adresa propriilor puteri, impiratii Chinei
au interzis cllitoriile oceanice in 1430, astfel incAt exploririle amiralu-
lui Zheng He au reprezentat un sfhrgit, nicidecum inceputul.12 intr-o
manieri similari, Francisc I, impiratul Austriei, a interzis ciile ferate,
deoarece se temea de potengialul acestora de a produce o revolugie gi de
a-i ameninta puterea. r3

26