TTRI - Curs 2 (8.10.

2020)

Realismul politic in relatiile internationale

Jocul cu margele de sticla - Hermann Hesse

Diplomatia - Henry Kissinger
Thomas Hobbes - Leviathanul 1651

Realismul politic este o teorie extrem de simpla care explica aparitia razboiului. In perioada
razboiului rece a fost considerata teoria mainstream.
Hobbes este un precursor asumat al teoriei realiste. Statul trebuie sa se implice pentru a
asigura pacea. Realismul extrapoleaza starea de natura catre sistemul international.
Un alt precursor al realismului este Tucidide (Secolul V î.e.n. - „Istoria războiului
peloponesiac”) - in carte se gaseste "Dialogul Melian". Alti precursori: Machiavelli, Richelieu
Bismarck - Realpolitik

Se imparte in realism clasic si neorealism.

Realismul clasic - statul este actorul principal in relatiile internationale. Realistii nu vor sa ia
in considerarea alti actori nonstatali, deoarece cand vine vorba de un ONG(spre exemplu), se
are in vedere interesul presedintelui.
Principalul scop al statelor conform realismul este supravietuirea. Scena internațională este
un joc de sumă nulă (daca un stat castiga, un altul trebuie sa piarda).
Realismul politic este o traditie de analiza care pune in evidenta imperativele cu care se
confrunta statele in urmarirea intereseului national. (Donnely)

E. H. Carr - the 20 years Crisis, 1939. Se ataca utopismul liberal si faptul ca securitatea
colectiva nu a functionat. Apare termenul de idealism. Se promoveaza conceptul de putere,
care trebuie urmarit de toate statele (the balance of power).

In 1948 se publica cea mai influenta carte din disciplina noastra, Hand Morgenthau - Politics
Among Nations.Scopul fiecarui stat este sa-si urmearasca interesul national definit in
termeni de putere. Realism de natura umana sau traditionalism

Neorealismul(realism structuralism)
Carti care sustin neorealismul: Kenneth Waltz, "Man, the State, and War" (1959)si "Theory
of International Politics" (1979).

Statele sunt actori unitari.

Statele sunt actori egali pe scena internationala. Arnold Wolfers a spus ca statele sunt ca
niste bile de biliard(la biliard conteaza modul in care se ciocnesc bilele intre ele, traiectorii).
Se pot face predictii pe scena internationala.
Statele sunt egale si din punct de vedere legal, deoarece sunt titulare de suveranitate, astfel
incat nu poate sa existe o entitate suverana lor.
Statele sunt actori rationali. Teoria alegerii rationale.
Conceptul de anarhie. Lispa unei autoritati superioare a statelor care sa reglamenteze
comportamentul statelor. De aici rezulta ca razboiul ar fi starea naturala a relatiilor
internationale. Intervine ideea de the balance of power, statele cooperand pentru a
raspunde unei amenintari comune.
Bandwagoning - alianta cu hegemonul.
Si aici scena internațională este un joc de sumă nulă (daca un stat castiga, un altul trebuie sa
piarda).

Cooperarea dintre state poate se apara atunci cand se codifica anumite comportamente.
Mai poate sa apara atunci cand

Cum putem masura puterea unui stat? Forta militara, teritoriu, populatie, resurse,
tehnologie, moralul natiunii(modul in care societatea percepe sistemul politic) si prestigiul.
Mai tarziu, Joseph Nye si Robert Keohane, au dezvoltat conceptul de soft power(capacitatea
unui stat de a exercita influenta prin intermediul modelului cultural).
Fungibilitatea puterii: capacitatea unui stat de a transforma ceva in putere politica.

Realism ofensiv: maximizarea puterii

Realism defensiv: securizarea puterii

Dilema securitatii. Se refera la situatia internationala in care un stat se inarmeaza din ce in

ce mai mult. De aici rezulta o inarmare a celorlalte state si foarte probabil un razboi.

Structuri internationale: unipolare( o singura putere care ar putea sa se lupte cu toate

celelalte state), bipolare, multipolare.

SEMINAR