You have downloaded a document from

The Central and Eastern European Online Library

The joined archive of hundreds of Central-, East- and South-East-European publishers,

research institutes, and various content providers

Source: Psihologia socială

Social Psychology

Location: Romania
Author(s): Adrian Neculau
Title: Luminita Mihaela Iacob, Etnopsihologie si imagologie. Sinteze si cercetãri (Editura Polirom,
Iasi, 2003, 256 p.)
Luminita Mihaela Iacob, Etnopsychology and imagology. Synthesis and research (Ed.
Polirom, Iasi, 2003, 256 p.)
Issue: 12/2003
Citation Adrian Neculau. "Luminita Mihaela Iacob, Etnopsihologie si imagologie. Sinteze si cercetãri
style: (Editura Polirom, Iasi, 2003, 256 p.)". Psihologia socială 12:217-219.

https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=242565
CEEOL copyright 2020

Luminiþa Mihaela Iacob, Etnopsihologie ºi imagologie.

Sinteze ºi cercetãri (Editura Polirom, Iaºi, 2003, 256 p.)

Luminiþa Iacob citeºte, cerceteazã ºi scrie în acest domeniu de peste treizeci de ani, ceea
ce i-a permis sã acumuleze o informaþie extrem de bogatã, pe care a valorificat-o în mai
multe reprize. De data aceasta, avem o privire sinteticã ºi câteva cercetãri empirice
realizate cu instrumente moderne: 1) un bilanþ al cercetãrilor ºi – în acelaºi timp – o
pasarelã peste timp, de la cercetãrile antebelice de antropologie culturalã pânã la anii
ultimi, când domeniul s-a relansat, în condiþiile ridicãrii embargoului ideologic; 2) trei
studii experimentale realizate recent, ingenioase, apelând la o metodogie ºi la instrumente
create sau adaptate ºi alte trei evaluãri critice scrise cu un superior simþ al proporþiilor.
Volumul reuneºte opt studii, unele publicate în diferite reviste, altele inedite, centrate pe
tematica auto- ºi heteroimaginilor etnice, abordate din perspectiva imagologicã sau
ego-ecologicã. Un loc aparte se acordã impactului „acþiunii” stereotipurilor etnice,
vãzute din unghiul cogniþiei sociale. Ca metodologie se utilizeazã, desigur, analiza de
conþinut, dar într-o formulã particularã (tehnica matricealã), ºi analiza secundarã, dar nu
se ocolesc instrumentele clasice, chestionarul ºi manipulãrile de tip experimental.
Volumul este ºi rodul unei „încãpãþânãri” mai vechi, reânnoite cu fiecare etapã a
evoluþiei de cercetãtor a colegei noastre.
Trãim într-o epocã de redescoperire a identitãþilor sociale ºi culturale. În perspectiva
lãrgirii Europei spre Est, popoare pânã mai ieri ignorate sau uitate la periferia Europei
sunt invitate sã reintre în noua familie europeanã ºi ele vin cu o contribuþie culturalã
neaºteptatã, uneori deosebit de bogatã. Vechea Europã descoperã cu uimire vocile unei
alte Europe ºi o problematicã ce mult timp i-a fost strãinã. Inventariindu-le sub numele
de „urgenþe psihosociale”, doamna Iacob crede c\ acestea ar fi: problematica identitãþii/
alteritãþii (pe criterii etnice), cea a minoritãþilor etnice, cea a marginalizãrii ºi excluderii
(adesea cu substrat etnic), cea a deznaþionalizãrii, purificãrii etnice, emigrãrii, imigrãrii etc.
Concomitent cu alinierea la reperele contemporane ale acestui gen de cercetãri, în plan
intern ar trebui sã redescoperim problematica etnicã ºi s-o repunem în valoare – acesta
pare sã fie scopul lucrãrii. Cartea e construitã dintr-o dublã perspectivã: pe de o parte,
o sintez\ a ceea ce e relevant în acest domeniu (cu dublã ancorare, în cercetãri autohtone
ºi în cele din alte þãri), pe de altã parte, o ofertã personalã, cercetãri realizate în ultimii
ani în cadrul Laboratorului de Psihologie Socialã de la Universitatea din Iaºi. Perspectiva
sa e oarecum ineditã: etnicitatea este abordatã din perspectiva psiho(socio)logicã, cum

PSIHOLOGIA SOCIAL| 12/2003

CEEOL copyright 2020

CEEOL copyright 2020

218 RECENZII

puþini au fãcut-o la noi. Între aceºtia, Traian Herseni sau Ion Radu. Modelul sãu de
abordare este dublat ºi de o extensiune spre direcþia cercetãrii imagologice care, pentru
România, are tradiþie printre comparatiºti ºi e în vogã printre istorici. Din pãcate,
psihologii o ignorã, deºi câteva dintre numele importante ale domeniului nostru ºi-au
legat opera de asemenea cercetãri, ca D. Drãghicescu sau C. Rãdulescu-Motru.
Mi s-a pãrut interesantã ºi productivã paralela între cercetarea imagologicã ºi cea a
reprezentãrilor sociale, ca ºi pledoaria pentru recuperarea acestui tip de abordare pentru
câmpul cercetãrilor psihosociologice. Se pare cã avem de refãcut un handicap important.
În timp ce explozia cercetãrilor în imagologie, începând cu deceniul al ºaptelea, a dus la
acumulãri importante ºi în psihologie, la noi domeniul e încã ignorat, ocolit sau tratat cu
superficialitate. Preocupatã sã descopere curente ºi metode recente de cercetare, psiho-
sociologia româneascã este încã puþin preocupatã de interculturalitate ºi de tematica
etnopsihologiei. Lucrarea pe care o semnalãm aici reparã, în buna parte, aceastã lacunã.
Cum procedeazã Luminiþa Iacob? Examineazã critic ºi comparã surse variate de
informaþie (cãrþi, colecþii de reviste, lucrãri de doctorat), condusã de dorinþa de a-ºi
forma o imagine proprie ºi o grilã de lecturã personalã. Operaþia e anevoioasã ºi
deprinderea e rarã printre psihologi, obiºnuiþi sã inventarieze ºi sã preia concluzii ale
altor cercetãri ca adevãruri sigure. Procedând astfel, se situeazã mai degrabã alãturi de
istorici, comparatiºti, antropologi. Textul sãu prezintã interes pentru cã se hrãneºte din
domenii precum literatura comparatã, istoria mentalitãþilor, sociologia culturii, respirã
un aer de culturalitate superioarã, probeazã capacitatea psihologiei de a se angaja în
proiecte interdisciplinare.
Este impresionantã lista lucrãrilor examinate ºi modul concis în care sunt valorificate,
clasate, grupate, evaluate. Ca ºi unele legãturi, corelaþii între domeniul acesta ºi
cercetãrile clasice din psihologia socialã. Un exemplu: conceptul de „principiu orga-
nizator” în construirea reprezentãrii sociale, nãscut din raportarea la „repere comune”,
este valorificat din perspectiva imagologiei, ca joc imagologic al actorilor sociali. O
teorie a imaginii aparþine, desigur, domeniului reprezentãrii sociale, dar nu poate ignora
cercetarea imagologicã, formularea explicitã a judecãþilor din aceastã perspectivã.
Imagologia poate fi utilizatã ca teorie ºi explicaþie implicitã în cercetãrile asupra
reprezentãrilor sociale, dar trebuie sã admitem cã ºi-a construit ºi un teren de studii
propriu, explicit, în care psihologia socialã poate juca un rol secundar. În definitiv,
studiul identitãþii/alteritãþii nu e doar un diagnostic acum ºi aici, ci implicã un excurs
geografic, istoric, cultural, o raportare la repere rasiale, profesionale, educaþionale.
O teorie a imaginii nu se poate limita la perspectiva pe care o poate oferi doar o
disciplinã, ci este o afacere de interdisciplinaritate. Studiul „Românii. Privire auto-
referenþial㔠(pp. 53-105) reprezintã o probã a modului în care doamna Iacob utilizeazã
informaþii care vin din istorie, literaturã, sociologie, psihologie ºi le utilizeazã pentru a
elabora un model de abordare a etnoimaginii. Analizând planul referenþial al surselor,
propunând raportarea evaluãrii la context, chestionând surse credibile ca Gusti,
Rãdulescu-Motru, Zapan, Chircev, examinând un numãr de 2 827 de referinþe, obþine
un cadru referenþial complex, dimensiune definitorie a autoetnoimaginilor. Importantã
mi se pare elaborarea listei de criterii referenþiale. Nu intru în detalii, acest studiu meritã
o lecturã aplicatã ºi o dezbatere corespunzãtoare.
Nu mai puþin interesantã mi s-a pãrut cercetarea rolului contextului în construirea
etnoimaginilor, din perspectiva a ceea ce ar însemna contextul social sau contextul

CEEOL copyright 2020

CEEOL copyright 2020

RECENZII 219

discursiv. Reprezentarea identitarã, crede Luminiþa Iacob, poate fi cercetatã chestionând

produsele culturale ale unei epoci, considerând autorii cercetaþi ca actori sociali repre-
zentativi pentru epoca lor. Cum se regãsesc valori ca OMUL, CULTURA, SOCIE-
TATEA în scrierile acestor experþi ai epocii, cum se raporteazã ei la viaþa socialã, la
conduita omului, la istorie sau la producþiile folclorice ale timpului lor? Concluzia?
Contextualizarea discursului probeazã mai mult ºi mai nuanþat decât ar rezulta din
enumerarea unor principii afiºate de analiºtii-experþi.
Studiile aplicative se remarcã prin noutatea metodologicã. Împreunã cu mai tânãrul
coleg Ovidiu Lungu, Luminiþa Iacob a lucrat mai mulþi ani pentru a elabora o meto-
dologie adecvatã acestui tip de cercetãri. Un rafinat metodolog ca J.A. Perez a remarcat
acest lucru cu ocazia Congresului de Psihologie Socialã de la Valencia (2000). Studiul
„Stereotipurile etnice: imperiul efectelor insidioase”, de pildã, dezvoltã o strategie
complexã de diagnosticare a tratamentului cognitiv al informaþiei sub impactul stereo-
tipurilor etnice. Cu alte cuvinte, cât de mult ºi sub ce formã etichetarea etnicã determinã
evaluarea identitarã.
Aº remarca ºi ideea lansãrii unei perspective originale pentru analiza mecanismelor
constructive ale heteroimaginii: tripleta comparaþiilor. Cu aceastã metodã examineazã
vocile alteritãþii, modul cum se formeazã heteroimaginea; un studiu de investigare
indirectã, plecând de la mecanismele interacþiunii etnice ºi comparãrii.
Interesantã e ºi analiza studiului lui R. Benedict din 1943, Cultura ºi comportamentul
românilor. Pãcat cã nu a prezentat integral materialul original al lui Benedict.
Cartea nu se citeºte cu uºurinþã. Dimpotrivã, necesitã un efort deosebit ºi o oarecare
familiarizare cu lumea conceptelor utilizate ºi cu problematica aceasta. Lectura e dificilã
ºi datoritã modului în care este construitã: mai multe planuri, urmãrite concomitent.
Apoi, fiecare studiu aplicativ apeleazã la o metodologie adecvatã, nu totdeauna aceeaºi
din studiile anterioare. Se mai adaugã ºi stilul scriiturii, voit auster, deliberat cenzurat,
sobru pânã la evitarea totalã a limbajului nuanþat practicat de psihosociologia clinicã ce
s-ar preta la acest tip de cercetare.
Alãturi de alþi câþiva psihologi care sunt preocupaþi de fenomenul etnicitãþii (i-aº
numi doar pe profesorul Ion Radu ºi pe tânãrul timiºorean Alin Gavreliuc), doamna
Luminiþa Iacob dezvoltã o posibilã direcþie de cercetare ºi jaloneazã acest posibil drum.
Vor fi oare ºi alþi amatori s-o urmeze?
Adrian Neculau

CEEOL copyright 2020