Teoria alegerii consumatorului

Indicaţi valoarea de adevăr a următoarelor afirmaţii argumentând răspunsul:

1. Utilitatea economică este un concept obiectiv ce face referire la capacitatea bunurilor

economice de a satisface diverse nevoi concrete.
2. Atunci când utilitatea marginală înregistrată prin consumul unui bun este descrescătoare dar
pozitivă, utilitatea totală scade pe măsură ce se consumă mai mult din bunul respectiv.
3. O curbă de indiferenţă descrie combinaţii între cantităţi consumate din două bunuri ce asigură o
utilitate totală în creştere.
4. Consumatorul raţional va alege la echilibru acea combinaţie de bunuri care îi aduce satisfacţie
maximă.
5. La punctul de optim al consumatorului raportul preţurilor este egal cu raportul invers al
utilităţilor marginale.

Teste grilă şi probleme

1. Curba de indiferenţă se referă la:

a. expresia grafică a funcţiei de utilitate pentru bunurile indiferente;
b. combinaţii de bunuri neinteresante pentru consumator întrucât asigură utilitate totală zero;
c. pachete de bunuri prin consumul cărora consumatorul estimează obţinerea aceleiaşi utilităţi;
d. combinaţii de bunuri care, prin caracterul lor, se abat de la legea utilităţii marginale
descrescânde.
2. Utilitatea totală înregistrată prin consumul unor unități succesive dintr-un bun este maximă
atunci când:
a. individul a consumat întregul buget disponibil;
b. individul consumă prima unitate dintr-un bun;
c. utilitatea marginală este nulă;
a. utilitatea marginală este descrescătoare.
Umg X Umg Y
3. Dacă  , atunci pentru a atinge starea de optim (echilibru), consumatorul:
PX PY
a. va mări consumul din X şi va renunţa la consumul bunului Y;
b. va mări consumul din Y şi din bunul X;
c. va mări consumul din Y şi va renunţa la o parte din consumul bunului X;
d. va renunţa să mai consume cele două bunuri pentru că nu va atinge niciodată starea de optim
(echilibru).
4. Venitul disponibil al unui consumator care achiziționează cantități din două bunuri X și Y este
V = 500 u.m. Preţurile celor două bunuri sunt Px = 50 u.m., respectiv Py = 25 u.m. Determinaţi:
a. cantităţile maxime din bunurile X şi Y care pot fi achiziţionate cu venitul disponibil;
b. noul preț al bunului X știind că individul mai poate achiziționa din X doar jumătate din
cantitatea maximă anterioară (ceteris paribus)1.
5. Un individ alege să consume anumite cantități din bunurile X și Y. Raportul dintre utilitatea
marginală și prețul bunului X este 150. Știind că prețul bunului Y este 2 lei, atunci cât ar trebui
să fie utilitatea marginală a bunului Y, astfel încât satisfacția totală așteptată prin consumul
celor două bunuri să fie maximă?

1
Ipoteză utilizată în știința economică potrivit căreia toate condițiile existente anterior rămân neschimbate.
 6. Un individ are un venit disponibil Vd=20 u.m. El consumă două bunuri X şi Y cu preţurile Px=1
u.m. şi Py=2 u.m. În condiţiile în care Umgx=10-X iar Umgy=28-2Y (X și Y sunt cantitățile
cumpărate din cele două bunuri), programul de consum care asigură echilibrul consumatorului
este: a) 2X şi 3Y; b) 4X şi 8Y; c) 3X şi 2Y; d) 8X şi 4Y.
7. Un consumator are un venit disponibil de 14 u.m. Utilităţile marginale resimţite în urma
consumului a două bunuri, X şi Y, sunt date de relaţiile UmgX  10  2  X, UmgY  5  Y (X și
Y sunt cantitățile cumpărate din cele două bunuri). Dacă preţurile celor două bunuri sunt
PX  PY  2 , atunci programul de consum care asigură echilibrul consumatorului este: a) 3X şi
3Y; b) 3X şi 4Y; c) 3X şi 7Y; d) 4X şi 3Y; e) 7X şi 7Y.

Subiecte pentru dezbatere:

1. Când este utilitatea marginală negativă? Oferiți exemple în acest sens.

2. Acţiunea umană este subiectivă, în sensul că doar individul care acţionează cunoaşte exact care
este scopul urmărit şi alege mijloacele pe care le consideră potrivite pentru atingerea lui. Cum
comentaţi aprecierile unui coleg care susţine că acţiunea caritabilă la care a participat în
weekend este mai importantă decât petrecerea din club la care tu ai fost invitat? Dar aprecierea
potrivit căreia utilitatea consumului de înghețată pe timpul iernii este mai mică decât utilitatea
consumului de ceai cald?
3. Ați putea imagina cazul în care un individ cedează altcuiva ceasul său de lux pentru un telefon
model foarte vechi? Care este explicația unui asemenea schimb? Care sunt conceptele cheie
asociate acestui exemplu? Sugestie: studiați paradoxul apă-diamant.
4. Care credeți că este deosebirea dintre valoarea obiectivă a unui bun și cea subiectivă?
5. Schimbul voluntar este reciproc avantajos, adică ambele părţi câştigă prin participarea la
tranzacţii. Totuşi, în cadrul schimbului voluntar se tranzacţionează valori inegale. Despre ce
valoare este vorba (obiectivă sau subiectivă)? Este aceasta o situaţie paradoxală?

Sugestie: utilizaţi bibliografia recomandată şi link-ul:

http://www.ecol.ro/index.php?go=content&id=468