Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

1. GENERALITĂȚI:

Fundațiile izolate se prevăd ca sisteme de fundare sub stâlpi. Funcție de materialul din care este
executat stâlpul, acestea pot fi:
 Fundații tip talpă de beton simplu sub stâlpi (stâlpi din lemn, cărămidă, piatră, beton simplu),
 Fundații tip talpă de beton armat sub stâlpi (stâlpi din beton, beton armat etc.),
 Fundații tip bloc de beton simplu și cuzinet (stâlpi din beton, beton armat etc.).
În general, forma suprafeței în plan a fundației urmărește forma suprafeței tălpii stâlpului. În cazul
în care stâlpul este încărcat numai cu sarcini verticale, secțiunea tălpii stâlpului este pătrată, urmând ca și
suprafața tălpii fundației să aibă formă pătrată.
Plecând de la influența formei tălpii fundației asupra capacității portante a terenului de fundare, ar
rezulta că cea mai economică formă a suprafeței tălpii fundației este forma circulară sau poligonală.
Datorită unor dificultăți de realizare tehnologice a unei fundații cu suprafața tălpii circulară, se preferă
executarea unei fundații cu suprafața în plan pătrată.
În cazul în care suprafața în plan a tălpii stâlpului este circulară sau poligonală, se recomandă
executarea tălpii fundației de secțiune pătrată, forma economică circulară sau poligonală ducând la
dificultăți tehnologice de execuție.
Pentru suprafețe ale stâlpilor de formă circulară sau inelară, cu suprafață mare în plan, așa cum
apare la turnuri de televiziune, coșuri de fum, centrale eoliene, se recomandă executarea unor suprafețe
în plan ale tălpii fundației de formă circulară sau inelară.
Pentru secțiuni ale stâlpului de formă dreptunghiulară se recomandă ca și talpa fundației să aibă o
formă dreptunghiulară. Se recomandă ca raportul laturilor stâlpului să fie egal cu raportul laturilor
fundației.

2. ETAPELE PROIECTĂRII:

2.1. Predimensionare. Cazul fundațiilor izolate tip bloc de beton simplu și cuzinet.Stalp
marginal.
Etapa de predimensionare presupune stabilirea preliminară a dimensiunilor unei fundații.

Alegerea adancimii de fundare:

 D f  H ingh  10  20cm
 fundația trebuie sa fie amplasată în teren stabil și bun de fundare și încastată 10-20 cm în acesta.

±0.00
CTA

H ingh
10-20 cm
TBF

Stabilirea dimensiunilor tălpii fundației.

În predimensionarea dimensiunilor tălpii fundației se pornește de la condiția ca:

1
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

pef  pacc (1)

unde:
Vdp
pef  (2)
BL
cu eforturile:
Vdp  N ed  G f ,d  la talpa fundatiei (3)
N ed  Aafstalp  ( pd  qd )
M xd  0.2  N ed ; Tyd  0.1  N ed
M yd  0.1  N ed ; Txd  0.05  N ed la baza stalpului
G f ,d  0,15  0,25  N ed (4)
Observații: Încărcarea verticală se mărește pentru a ține cont și de aplicarea coeficienților parțiali de
siguranță.
Se urmărește ca dimensiunile tălpii fundației să fie proporționale cu secțiunea stâlpului
L hst
 r (5)
B bst
Presiunea acceptată de teren în etapa de predimensionare poate fi de forma: pacc  pconv
Valoarea pconv se găsește în NP 112, STAS 3300, (calculul terenului de fundare)

Folosind relația (1),(2),(5) se pot stabili dimensiunile tălpii fundației:

Vdp
B (6)
r  pconv
și L  rB
Observații: Dimensiunile B,L se aleg multiplu de 5cm
B  40cm
L  40cm

Stabilirea dimensiunilor tălpii cuzinetului.

lc  0.5  0.65  L pentru H bloc  70cm (7)

bc  0.5  0.65  B
lc  0.4  0.5  L pentru H bloc  70cm (8)
bc  0.4  0.5  B
Observații: Dimensiunile l c , bc se aleg multiplu de 5cm
lc  hst  10cm
bc  bst  10cm
Stabilirea înălțimii blocului de fundare și a cuzinetului

2
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

h s (bs)
hc

l c (bc) Hbloc

L (B)
Înălțimea blocului se poate stabili din condiția ca:
tan   tan  adm (9)

H bloc L  lc
tan    H  tan  adm  (10)
L  lc 2
2
H bloc B  bc
tan    H  tan  adm  (11)
B  bc 2
2
cu:
tan  adm  f  pef , clasa de beton ) NP112.
Se alege dimensiunea maximă obținută din inegalitatea (9) prin verificarea pe ambele direcții (10), (11).
Observații: H se alege multiplu de 5cm
H  40cm
Blocul de beton poate avea 2 sau maximum 3 trepte, a căror înălţime minimă este de
300mm; înălţimea minimă a treptei inferioare este 400mm;
Clasa betonului este minim C6/7,5; dacă în bloc există şi armături pentru ancorarea
cuzinetului, clasa betonului este minim C8/10;
Presiunile transmise pe faţa superioară a stâlpului este egală cu presiunea din stâlp. De
aceea clasa betonului din cuzinet trebuie să fie aceeaşi cu aceea din stâlp. Alegerea unei
clase inferioare poate fi făcută numai pe baza verificării la strivire locală.

Înălțimea cuzinetului se poate stabili din condiția ca:

tan   1 (12)
iar:
hc l  hst
tan    hc  tan   c (13)
l c  hst 2
2
hc b  bst
tan    hc  tan   c (14)
bc  bst 2
2
Se alege dimensiunea maximă obținută din inegalitatea (12) prin verificarea pe ambele direcții (13), (14).
Observații: hc se alege multiplu de 5cm
hc  40cm

3
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Pentru determinarea înălţimii cuzinetului trebuie îndeplinită condiţia ca blocul de beton

armat (cuzinetul) să nu foarfece pe conturul perimetrului stâlpului. Comportarea reală a
cuzinetului este mai bună decât cea rezultată din condiţia de mai sus, deoarece nu se poate
produce forfecarea cuzinetului fără forfecarea blocului de beton pe care reazemă. Din
acelaşi motiv la alegerea înălţimii cuzinetului se ţine seama de următoarele condiţii:
hc≥300mm,
hc
 0,25 (15)
lc
tg≥2/3. (16)
Dacă: tg≥1 nu mai este necesară verificarea cuzinetului la forţă tăietoare;
- respectarea condiţiei de ancorare a armăturilor pentru stâlp, cu lungimea
lancoraj+250mm, unde la se determină conform SR EN 1992.

2.2 Verificarea tălpii fundației la capacitate portantă

Verificarea fundației se face la – SLU: GEO

- SLU : STR
- SLS

Ce inseamna un caz de proiectare?.

Un set de coeficienti partiali de siguranta grupati
CAZURI DE PROIECTARE

Caz 1:
Combinaţia 1: A1 + M1 + R1
Combinaţia 2: A2 + M2 + R2
Caz 2:
Combinaţia: A1 + M1 + R2
Caz 3:
Combinaţia: (A1*/ A2†) + M2 +R3
A1* - pentru încărcări structurale
A2† - pentru încărcări geotehnice

Ce inseamna un coeficient partial de siguranta?.

Coeficienti partiali de siguranta:
Pentru actiuni:
Ed   F  Frep
Pentru parametrii materialului(geotehnici):
X
XD  k
M
Pentru rezistente:
R
RD  k
R

În verificarea la SLU GEO se verifică capacitatea portantă a terenului. Se recomandă ca verificarea să se

facă folosind cazul de proiectare CP3 în condiții drenate.

4
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Verificarea capacității portante se face cu relația:

Vd Rd
 (16)
A' A'
unde: Rd A' este capacitatea portantă a terenului determinată în condiții drenate după SR EN
1997-1 anexa D
Vd A' este presiunea transmisă de structură la terenul de fundare.

Stabilirea presiunii efective cu valoare de calcul la talpa fundației

ep

hs
Qd

Npd
Pd
Mxd
Tyd
lc hc

Vd H bloc
Mxf,d
Tyf,d
L

Mxf,d
Vd
Myf,d B

Efortul vertical de calcul la talpa fundației:

Vd  N ed   G  G f ,k  N pk  (17)
unde:
kN
G f ,k  B  L  H tot   med ;  med  21 3
m
N p,k  H zidarie  bzidarie  T   zidarie  hgr  bgr  T   beton (18)

Momentele încovoietoare la talpa fundației

M xf ,d   G  N pk  e p  Tyd  H bloc  hc   M xd
M yf ,d  Txd  H bloc  hc   M yd (19)

Forțele orizontale de la talpa fundației:

Tyf ,d  Tyd
Txf ,d  Txd

H d  Tyf ,d  Txf ,d
2 2
(20)

5
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Calculul presiunii efective la talpa fundației

excentricitatiile efortului vertical

M yf ,d
eB  B'  B  2  e B (21)
Vd
M xf ,d
eL  L'  L  2  eL (22)
Vd
V
pef  d ; A'  B'L'
A'
Pe talpa fundatiei nu pot să apară eforturi de întindere și se limitează execticitățiile astfel
2 2
 eB   eL  1
    
B L 9
Calculul dimensiunilor reduse (efective) ale fundatiei:

eL

Vd Vd

Mxf,d pef
L L'
L

L L

Mxf,d <==>
eL
Vd
Myf,d B eB Vd B
B'

y L'

Calculul capacitatii portante

Se face în condiții drenate cu relația:

Rd / A'  cd 'N c  bc  sc  ic  q'N q  bq  sq  iq  0.5  B   'N   b  s  i (23)

unde:
c' d coeziunea terenului de sub talpa zidului de sprijin
B' latimea efectiva a fundatiei
' greutatea volumica a pmantului de sub talpa fundatiei
q' suprasarcina de calcul care actioneaza la talpa fundatiei
Factorii adimensionali sunt prezentati in tabelul urmator

6
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Tabel. Factorii adimensionali pentru calculul presiunii terenului de fundare

Nq e tan  '  tan 2 45   ' / 2

Capacitate portantă Nc N q  1 1

tan  '
Nγ 2  ( N q  1)  tan  ' si    ' / 2

bq=bγ (1    tan  ' ) 2

Înclinarea bazei fundaţiei
bc bq  (1  bq ) /( N c  tan  ' )
sq 1  ( B' / L' )  sin  ' 1  sin  '
Forma fundaţiei sγ 1  0,3  ( B' / L' ) 0,7
sc (sq  N q  1) /( N q  1)
iq [1  H /(V  A'c' cot  ' )]m
Înclinarea încărcării iγ [1  H /(V  A'c' cot  ' )]m1
ic iq  (1  iq ) /( N c  tan  ' )
m  mB  [2  ( B' / L' )] /[1  ( B' / L' )] daca H acţionează pe direcţia B’
m  mL  [2  ( L' / B' )] /[1  ( L' / B' )] daca H actionează pe direcţia L’
m  m  mL  cos 2   mB  sin 2  H acţionează pe o direcţie care formează unghiul θ cu direcţia L’

Calculul suprasarcinii
q'  D f   (24)

Verificarea la capacitate portanta: Vd A'  Rd A'

2.3 Verificarea tasărilor

Aceasta verificare se face în starea limită de exploatare normală. Valorile coeficientilor parțiali
de siguranță pentru starea limită de exploatare normală sunt egali cu 1.
Relația de verificare conform EC7 : exploatare normală
S Ed  S Cd (25)
Terenul se împarte în straturi elementare cu înălțimea hi  0.4  B
hi  1m și se alege valoarea minimă.
unde : hi - grosimea unui strat elementar
S Ed  s
S Cd  s adm - valoare funcție de sensibilitatea structurii la tasări

7
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

C.T.N.

Df Nr. Înaltime Adancime sup sup sup sup

pnet strat strat strat L/B z/B inf 0 inf z inf z med gz inf gz med 0.2 gz med
hi z
C.F.

gzi sup zi sup

gzi med zi med
E1 1 stratul
gzi inf elementar i zi inf

gz z

E2 2

Tasarea absolută se poate estima cu relația :

 zimed  hi
s  100     (26)
Ei
unde :   0.8 - coeficient de corelare
Efortul în tern dat de o încărcare distrbuită se poate evalua cu relația :
 z   0  pnet (27)

Vk
unde : p net     Df (28)
BL
 z L
0  f  , 
B B
Valoarea medie a presiunii p stratul elementar este dată de relația :
 zisup   ziinf
 med
zi  (29)
2
Limitarea zonei active este dată de inegalitatea :
 z  0.2 gz (30)

Presiunea geologică se evaluează cu relația :

 gz   ( i  hi  D f   i ) (31)

8
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

2.4 Predimensionare. Cazul fundațiilor legate cu grinda de echilibrare

În cazul fundațiilor legate cu grinda de echilibrare se va adopta fundația izolată tip talpă de beton armat
de formă rectangulară.
Etapa de predimensionare presupune stabilirea preliminară a dimensiunilor unei fundații.
Alegerea adâncimii de fundare:
 D f  H ingh  10  20cm
 fundația trebuie sa fie amplasată în teren stabil și bun de fundare și încastată 10-20 cm în acesta.

Stabilirea dimensiunilor tălpii fundației.

idem cap. 2.1.

Stabilirea înălțimi blocului de fundare:

Înălțimea blocului de fundare se poate calcula pornind de la raportul H / L minim.

Tabel. Valorile minime ale raportului H / L .
Presiunea efectivă H/L minim pentru care nu este necesară verificarea la H/L minim pentru care nu se
maximă pe teren forţă tăietoare a fundaţiei verifică rigiditatea fundaţiei
(kPa) Beton C8/10 Beton C12/15*
1 2 3 4
100 0.22 0.20 0.25
150 0.25 0.23 0.26
200 0.27 0.26 0.27
250 0.29 0.27 0.28
300 0.30 0.29 0.29
400 0.32 0.30 0.33
600 0.39 0.35 0.35

2.5 Verificarea fundațiilor legate cu grinda de echilibrare.

Calculul fundaţiilor cu grindă de echilibrare se face în două ipoteze:

 Grinda de echilibrare are o rigiditate mare la încovoiere în raport cu stâlpul k gr / k st  10  15 . În
acest caz solicitările din stâlpi se transmit prin întreaga suprafaţă a tălpii grinzii şi fundaţiilor
 Grinda are o rigiditate mică la încovoiere în raport cu stâlpul k gr / k st  10 , solicitările din grindă
pe distanţa dintre stâlpi fiind determinate numai de solicitările transmise prin secţiunea de capăt
Pentru fundațiile legate gu grinda de echilibrare se admite ca presiunea se dezvoltă numai sub tălpile
fundațiilor. Verificarea se face cu relațiile:
E d 1 Rd
 pentru fundația stâlpului din axul 1 (32)
A1 ' A'
E d 2 Rd
 pentru fundația stâlpului din axul 2 (33)
A2 ' A'
unde:
E d 1 efectul acțiunilor la talpa fundației din axul 1, de forma unei forțe verticale,
E d 2 efectul acțiunilor la talpa fundației din axul 1, de forma unei forțe verticale.
A1 ' aria efectivă la talpa fundației din axul 1,
A2 ' aria efectivă la talpa fundației din axul 2.

9
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Rd / A' se calculeaza în condiții drenate conform SR EN 1997-1 anexa D

Schema statică de calcul a fundațiilor legate cu grinda de echilibrare.

Rost de tasare bst bst

LIMITA DE PROPRIETATE

NeD1 NeD2 ±0.00

MxeD1 Grinda de echilibrare MxeD2
T yeD1 TyeD2
VD1 VD2
H1 hgr H2
MxfeD1 MxfeD2
p ef1 p ef2
e
B1 B2

Fundatie izolata
Fundatie izolata
LIMITA DE PROPRIETATE

Grinda de echilibrare

L1 b gr L2

NeD1 GfD1 VD2

MxfeD1 MxfeD2

E D1 E D2
e T-e
T

Calculul eforturilor la talpa fundației

Axul 1
G fd1   G  L1  B1  H tot   med  ;  med  22
kN
m3
M xfed 1  M xed 1  Tyed 1  H f 1
M yfed 1  M yed 1  Txed 1  H f 1

H d 1  Tyed 1  Txed 1
2 2

Axul 2

10
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Vd 2  N ed 2  G fd 2

G fd 2   G  L2  B2  H tot   med  ;  med  22

kN
m3
M xfed 2  M xed 2  Tyed 2  H f 2
M yfed 2  M yed 2  Txed 2  H f 2

H d 2  Tyed 2  Txed 2
2 2

Efectul acțiunilor la talpa fundației se calculează din echilibrul static al grinzii de echilibrare cu
condițiile:
 M 1  0  Ed 2
M 2
 0  Ed1

Calculul presiunii efective la talpa fundaței

Axul 1
M yfed 1
e L1  ; L1 '  L1  2  eL1
Ed1
eB1  0 B1 '  B A1 '  B1  L1 '
E
pef 1  d 1
A1 '
Pe talpa fundatiei nu pot să apară eforturi de întindere și se limitează execticitățiile astfel
L
e L1  1
6

Axul 2
M yfed 2
eL 2  ; L2 '  L2  2  eL 2
Ed 2
eB 2  0 B2 '  B A2 '  B2  L2 '
E
pef 2  d 2
A2 '
Pe talpa fundatiei nu pot să apară eforturi de întindere și se limitează execticitățiile astfel:
L
eL 2  2
6

Verificarea se face cu relațiile:

E d 1 Rd
 pentru fundația stâlpului din axul 1
A1 ' A'
E d 2 Rd
 pentru fundația stâlpului din axul 2
A2 ' A'

11
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

2.6. Verificarea structurală a fundațiilor izolate rigide. Armarea cuzinetului.

Armătura de rezistenţă de la baza cuzinetului se determină pentru preluarea momentului

încovoietor determinat în secţiunile din jurul stâlpului, prin încărcarea suprafeţei tălpii cuzinetului cu
diagrama de presiuni pe talpa cuzinetului din încărcările exterioare.
a. Armătura de rezistenţă de la talpa cuzinetului, mărcile 1 şi 2 sunt sub formă de bare
independente dispuse paralel cu laturile cuzinetului.
Armătura de rezistenţă de la talpa cuzinetului, mărcile 1 şi 2 sunt sub formă de bare independente
dispuse paralel cu laturile cuzinetului.
Condiţiile constructive pe care trebuie să le îndeplinească sunt:
ømin≥10mm,
dmin≥100mm / dmax≤250mm
pmin≥0,01% (OB37)
pmin≥0,075 (PC52), pe fiecare direcţie.
b. Armătura de la partea superioară a cuzinetului, marca 3, asigură legatura dintre cuzinet şi blocul
de beton simplu.

 Dacă pe suprafaţa tălpii cuzinetului apar numai tensiuni de compresiune, nu este necesar
calculul / dispunerea acestei armături de ancoraj.
 În cazul în care pe suprafaţa cuzinetului apar şi tensiuni de întindere, pentru preluarea
acestora se impune prevederea acestei armături de ancoraj.

12
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Ea se dimensionează din verificarea la compresiune excentrică a secţiunii de beton armat pe

suprafaţa de contact dintre cuzinet şi blocul de beton simplu.
Se ia in considerare rezistenţa de calcul a betonului , cu valoarea:

2  M st cap,cuz
R calc 
bc  lc2
unde: bc – este lăţimea tălpii cuzinetului.
- armătura se distribuie uniform pe laturile cuzinetului şi se prevede cu ciocuri cu
lungimea minimă de 15Φ.
Dacă datorită unor încărcări de calcul mari, apare o distribuţie a presiunilor conform figurii,
armătura marca 3 se dispune pentru preluarea tensiunilor de întindere.
1
T    1  a b c
2
În acest caz se impune şi verificarea la moment negativ (M-) a cuzinetului încărcat cu forţele
dezvoltate în armăturile de ancorare.
Armăturile marca 3 se dispun sub forma a cel puţin 2 bare. Condiţiile constructive pe care
trebuie să le îndeplinească această armătură sunt aceleaşi cu cele ale armăturii de rezistenţă a cuzinetului.
a. Armăturile pentru stâlp (mustăţi), marca 5, asigură conectarea cuzinetului cu stâlpul de beton
armat (fig. 4.8). Ele rezultă din dimensionarea / verificarea stâlpului. Au aceleaşi număr de bare,
acelaşi diametru şi poziţie în plan ca armătura de la baza stâlpului. Pentru poziţionarea
armăturilor verticale pentru stâlp se dispun etrieri în cel puţin 2 secţiuni. Armăturile trebuie
prelungite în fundaţii pe o lungime de cel puţin la+250mm.
Armătura de legătură trebuie montată în cuzinet înainte de turnarea acestuia.
Lungimea de înnădire dintre armătura de legătură şi armătura stâlpului se considera
conform SR EN 1992. La stâlpii armaţi cu 4 bare la colţuri, înnădirea tuturor barelor se face în
aceeaşi secţiune. Pentru stâlpii care au mai mult de 8 bare, înnădirea se recomandă să se facă în
cel puţin două secţiuni. Dacă avem încărcări mari înnădirea se recomandă să se facă la nivelul
parterului (construcţiei cu subsol).
În zona de înnădire a armăturilor stâlpului de mustăţile fundaţiei se dispun etrieri mai deşi
(≤10Φ).
b. Armăturile înclinate se dispun numai dacă tgβ<1, şi se dispun pentru preluarea forţei tăietoare în
consolele cuzinetului.

13
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

Calculul momentelor încovoietoare pentru dimensionarea armăturii de rezistenţă de la talpa

cuzinetului

Calculul momentelor încovoietoare positive în cuzinet se face considerând încastarea consolelor

în secţiunea de la faţa stâlpului
Se recomandă folosirea metodelor aproximative (vezi fundaţia tip talpă de beton armat), din
presiunile pe suprafaţa de contact dintre cuzinet şi bloc (nu luăm în considerare greutatea proprie a
cuzinetului).

NEd
MEd
y

My
y
lx

bc
x x
ly

lc y pm

p2
p1
p0
ly l y2
M y  lc  (l y  pm  )  lc  pm 
2 2
 lx 2  lx 1   lx2 lx2 
M x  bc  lx  p0    p1  p0   lx    bc   p0   ( p1  p0 )  
 2 3 2   2 3
p1  p2
pm 
2
Calculul momentelor încovoietoare Mx şi My se face încărcând consola din dreapta stâlpului, de sub axa
x cu presiunea de pe suprafaţa de contact.
Observaţii:
1. Dacă p2<0 pentru determinarea diagramei de presiuni pe talpa fundaţiei admitem p2=0, iar:
2  N ST lc lc
p1  , unde c   e, e 
3  bc  c 2 6
Când pentru momente mari aria activă de pe suprafaţa de contact cuzinet-bloc este mai mică de
70% din talpa cuzinetului (lc*bc), momentele încovoietoare de calcul a armăturii sunt momentele
încovoietoare din stâlpi pe cele două direcţii:
Mx=Mx,st
My=My,st.

14
Proiectarea fundatiilor izolate TEMA3

2.8. Verificarea structurală a fundațiilor legate cu grindă de achilibrare. Armarea grinzii de

echilibrare.

NeD1 GfD1 VD2

MxfeD1 MxfeD2

E D1 E D2
e T-e
T

15