Dunav Maxim 26-I

Tema 2. Așezarea geografică a României
1.      Amplasarea geografică, dimensiunea și forma teritoriului și frontierele țării.
2.      Esența și factorii așezării (locației) geografice a țării.
3.      Funcțiile localizării geografice în condițiile sociale moderne.
4.      Influența localizării geografice asupra dezvoltării sociale a țării.

1. Amplasarea geografică, dimensiunea și forma teritoriului și frontierele

țării.

Fiind situată la limita peninsulei Balcanice și acoperind o suprafață eliptică, de

238.391 km² , România ocupă mare parte din bazinul inferior al Dunării și
regiunile din estul bazinului de mijloc al acestui fluviu. Se află atât la sudul, cât și
la nordul Munților Carpați, care formează bariera naturală între bazinele Dunării.
Varietatea, concentritatea și proporționalitatea reliefului, altitudinea medie 330
metri, altitudinea maximă 2544 metri fiind în Munții Făgăraș

România este țară carpatică deoarece 2/3 din lanțul carpatic se află pe teritoriul
său. Munții Carpați determină etajarea biopedoclimatică, reprezentând un veritabil
nod orografic și totodată o barieră în calea maselor de aer, dețin resurse naturale
importante si au avut o importanță deosebită în dezvoltarea vieții economice.

România este țară danubiană deoarece întreg sectorul inferior al fluviului

(1075 km) se află pe teritoriul României sau reprezintă părți din sectorul de graniță
cu statele Serbia, Bulgaria, Ucraina. Dunărea reprezintă o axă importantă de
navigație încă din Antichitate. În prezent, prin intermediul Dunării, Rinului și
canalelor Main-Rin și Dunăre-Marea Neagră, se realizează legătura între Marea
Neagră și Marea Nordului.
România este o țară pontică deoarece are ieșire la Marea Neagră, lungimea
țărmului românesc fiind de 245 km (variază în funcție de procesele de acumulare
sau eroziune), iar existența litoralului românesc al Mării Negre conferă României
multiple avantaje economice. Are un grad mare de populare, densitatea medie a
populației fiind în jur de 90 loc./km²), depășind media europeană. Ponderea
majoritară a populației este între 53-54%, mai redusă comparativ cu cea europeană.
Prezența României în ambele conflagrații mondiale, a făcut-o să iasă din prima
câștigătoare (formarea României Mari), din cea de-a doua a ieșit perdantă
(pierderea Basarabiei, nordul Bucovinei, Ținutul Herța). Sub aspect cultural,
spațiul românesc actual a mai fost numit și „spațiul mioritic” (Lucian Blaga),
reprezentând spiritualitatea creatoare a satului autohton, cu un specific aparte în
diversitatea culturilor europene. Poziția geopolitică actuală este de cea
membră NATO din anul 2004 si membru UE din anul 2007

Granițele Românie

 Nord: Ucraina
 Vest: Ungaria
 Sud-Vest: Serbia
 Sud: Bulgaria
 Sud-Est: Marea Neagră
 Est: Republica Moldova

2.  Esența și factorii așezării (locației) geografice a țării

Expunerea porneşte de la structurarea geopolitică a României între cele trei linii

geografice clasice: Munţii Carpaţi, Dunărea şi Marea Neagră. Discuţia
evoluează dinspre fiecare punct de reper fizic, înspre politică, economie,
cultură, influenţe şi alianţe. I. Munţii Carpaţi Caspian Report prezintă bogăţiile
naturale ale Carpaţiilor, dar, mai mult, pune accentul pe importanţa lor
defensivă. Munţii Carpaţi fiind o barieră naturală împotriva invadatorilor, care
îşi păstrează importanţa geostrategică chiar şi în faţa armatelor moderne. Printr-
o incursiune istorică, enunţă că la umbra Carpaţilor s-a născut civilizaţia dacică.
Apoi, expune succint romanizarea, pentru a demonstra de ce suntem o insulă de
latinitate, într-o mare slavă. Mai departe, afirmă că Munţii Carpaţi sunt coloana
vertebrală a României, împărţind ţara în trei regiuni: Valahia, Moldova şi
Transilvania. Odată înţeleasă geografia regiunilor, Caspian Report arată că
România Modernă apare prin unirea provinciilor istorice, în două etape, şi
expune succint diviziunile teritoriale de după Marea Unire. II. Dunărea 
Dunărea face posibilă agricultura în Câmpia Română şi, implicit, comerţul cu
Europa Centrală şi de Vest. Concentrarea puterii politice şi economice în
Bucureşti măreşte importanţa Valahiei în arhitectura României.  În continuare,
Shirvan descrie influenţele culturale, religioase şi economice prezente în cele
trei provincii istorice.  Pentru început, arată că prin proximitatea Balcanilor,
Valahia a fost influenţată cultural de Sudul Europei şi de Imperiul Otoman,
chiar dacă Dunărea a servit drept graniţă naturală. Apoi, prezintă că
Transilvania păstrează legătura culturală cu Europa Centrală şi de Vest
rezultată din influenţa austro-ungară şi confesiunea catolică. Mai departe, spune
că relaţiile cu Ungaria sunt complicate, dat fiind numărul mare de etnici
maghiari din Transilvania, dar că disputele teritoriale sunt limitate de
apartenenţa comună la Uniunea Europeană. În continuare, arată că Moldova a
fost influenţată de Imperiul Rus şi că păstrează puternice fundamente culturale
în credinţa ortodoxă, încheind, parţial, discuţia cu problemele din Transnistria.
Atenţia geopolitică se mută asupra poziţionării României ca zonă de răscruce
între Sudul, Centrul şi Estul Europei, fiind, de multe ori, fie punct de trecere, fie
zonă tampon. Din punct de vedere politic şi economic, România Modernă a
gravitat spre Europa Centrală, prin adoptarea alfabetului latin, prin religie, prin
comerţ, prin legislaţie, prin atitudine, prin alianţe, ş.a. Însă, situaţia rezultată
după 1989 lasă România amplasată între două spaţii de conflict: spaţiul ex-
iugoslav şi zona fostelor state sovietice. Prin noroc istoric, dar şi printr-o
 politică precaută, România devine o oază de stabilitate, fapt ce face Bucureştiul
atractiv pentru marile puteri, ca partener regional. III. Marea Neagră Constanţa
este unul dintre cele mai importante porturi de apă adâncă ale Uniunii
Europene, fapt ce o transformă în hub geoeconomic, pentru că face legătura
între Europa Centrală, Europa de Est, Orientul Mijlociu, Africa şi Asia. 

3.      Funcțiile localizării geografice în condițiile sociale moderne

Teritoriul României este caracterizat de o combinație aproximativ egală de zone
muntoase, deluroase și plane. Pe întreg teritoriul țării, de la granița cu Ucraina până
la granița cu Serbia, există Carpații, predominând în centrul României, cu 14
lanțuri montane. Cel mai înalt punct din România este Muntele Moldoveanu (2544
m). Dintre minerale se remarcă uleiurile și minereurile polimetalice.
Sud-estul țării este spălat de apele Mării Negre, unde se află mari porturi
comerciale și baze navale navale. Porturile sunt conectate cu interiorul țării prin
autostrăzi și căi ferate.
Accesul la mare face profitabil comerțul maritim internațional cu țările din Europa,
Asia și Africa de Nord. Prin Strâmtoarea Gibraltar există o ieșire către Oceanul
Atlantic, prin Canalul Suez - spre Oceanul Indian și Pacific.
Astfel, natura României este considerată a fi mult mai diversă decât cea a Ungariei
și Ucrainei, care se află la o latitudine similară. Sistemul montan al țării este situat
aproape în centru și nu la periferie, ca în alte țări. Pe aceasta se bazează întreaga
economie a României, extracția mineralelor.
Avantajele localizării geografice includ: prezența porturilor maritime mari, un
procent mare de minerale, un climat blând în țară. Cu toate acestea, cutremurele
din România sunt considerate neobișnuite, datorită reliefului său. Vremea din
România favorizează dezvoltarea agriculturii, precum și a industriei turismului.
Deosebit de populară printre turiști este coasta mării din țară, unde există
numeroase plaje care se disting prin curățenia și confortul lor. Iarna, România este
o destinație atractivă pentru schiorii care sunt atrași de Carpați și de numeroase
stațiuni de schi. În această țară, turiștii sunt întotdeauna bineveniți. Tradițiile
României predetermină o atitudine binevoitoare, cordială față de fiecare oaspete
care vizitează această țară.

Marea Neagră
Marea Neagră se învecinează cu teritoriul continental al României pe o distanță de
245 km, formând litoralul românesc.
Partea acvatică a teritoriului românesc (albastru închis).
Partea acvatică a teritoriului românesc (marea și limanele) se întinde pe
aproximativ 20.000 de kilometri pătrați, constând din:

ape interioare (limanele) – 753 de kilometri pătrați,

apele maritime teritoriale – 4.487 de kilometri pătrați,
zona contiguă a apelor teritoriale – 4.460 de kilometri pătrați, și
zona economică exclusivă – 10.300 de kilometri pătrați.
Marea teritorială a României cuprinde fâșia de mare adiacentă țărmului ori, după
caz, apelor maritime interioare, având lățimea de 12 mile marine (22.224 m),
măsurată de la liniile de bază.
4.      Influența localizării geografice asupra dezvoltării sociale a țării.
Condițiile naturale ale României sunt mai diverse decât Ungaria vecină și părțile
de sud ale Ucrainei, situate la aceeași latitudine. Principalul sistem montan al
României este situat în partea centrală a țării și nu la periferie, deoarece, de
exemplu în Iugoslavia vecină. Prin urmare, urmează o serie de caracteristici
specifice pentru România în distribuția resurselor minerale, hidroenergetice și sol-
plante, care au un impact mare asupra geografiei populației și economiei.
Principalele zăcăminte de minerale și resurse hidroenergetice, păduri și pajiști sunt
concentrate în partea centrală, muntoasă a României, iar principalele tablourile
celor mai valoroase soluri adecvate pentru prelucrare sunt situate în zonele
periferice de câmpie ale țării.
România deține resurse și oportunități excelente pentru a crea o industrie
diversificată. Aceste resurse au devenit utilizate pe scară largă. Concentrația
producției pe mari, echipate întreprinderi de echipamente mai avansate. Deja în
1981, peste 600 de fabrici și fabrici numărau mai mult de 100.000 de lucrători.
Aproape 2/5 dintre lucrătorii industriali și industria brută produse din țară.

Specializarea producției agricole

România dintre țările din Europa străină este un mare producător de produse
agricole (în special cereale); aceste produse în anii de randament mediu nu acoperă
doar nevoile interne de bază țări, dar și parțial exportate. Acum, împreună cu solul
și condițiile climatice favorabile în cea mai mare parte a țării, important condiții
socio-economice, permițând în viitorul apropiat creșterea dramatică a producției de
produse agricole.

În România, ca și în alte țări din sud-estul Europei, principala ramură a agriculturii

este producția de culturi. Oferă aproximativ 2/3 din producția agricolă brută;
producția de animale reprezintă aproximativ 1/3. În majoritatea zonelor de câmpie,
ponderea producției de culturi este chiar mai mare. În regiunile muntoase și unele
deluroase, creșterea animalelor este principala ramură a agriculturii.

Scăderea semănatului cerealelor din ultimii ani nu a condus la o scădere a

producției de cereale, pe măsură ce randamentul a crescut. Dintre culturile de
cereale, porumbul și grâul sunt puternic dominante. Principalii producători de
cereale din România sunt zonele joase ale Dunării de Jos și Dunării de Mijloc.

În ceea ce privește nivelul de dezvoltare a creșterii animalelor, România este

aproape de Bulgaria și Iugoslavia, dar este încă mult în urmă, de exemplu,
Cehoslovacia. Până în prezent, creșterea animalelor de pășune de intensitate redusă
este răspândită în țară, care se caracterizează printr-o productivitate relativ scăzută.