NURSING ATI- FILIP SORINA

PROTOCOL PRIVIND ESCARELE DE DECUBIT

Cum putem lupta impotriva escarelor de decubit
Escarele de decubit sunt incadrate in patru grade de evolutie pe diferite scale. Escarele apar de
obicei la nivelul tesutului subcutan si muscular si ulterior devin vizibile la exterior. Cel mai sensibil
este tesutul muscular din cauza ca este o vascularizatie insuficienta, rezultand o rezistenta la
presiune mica .
Principii de tratament :
Evaluarea leziunilor – localizare, adancime, margini, cauza
Asigurarea conditiilor de tratament – indepartarea tesutului necrotic si fibrotic
Prevenirea presiunii pe punctele de risc – folosirea saltelelor speciale
Pozitionarea pacientului – pozitionarea in decubit lateral si semilateral inclinat , schimbarea pozitiei se face
tot la doua ore
Asigurarea alimentarii – suplimenti nutritivi, oligoelemente, vitamine, aport hidric
Toaleta chirurgicala a plagii cu mentinerea pansamentului usor umed, pe cat posibil expunerea plagii la aer
( la indicatia medicului de chirurgie plastica )
Igiena riguroasa a pielii din jurul plagii, folosirea de unguente cu rol cicatrizant si antiseptic
In cazul suprainfectarii se recolteaza probe pentru laborator concomitent cu antibioterapie generala si
rezolvare pe cale chirurgicala.

NURSINGUL BOLNAVULUI RENAL CRITIC

- Pozitie adecvata atat pentru ameliorarea respiratiei, cat si prevenirea aspiratiei bronsice.
- Protectie a corneei cu comprese umede sterile in cazul aparitiei chemosisului.
- Bilant hidric riguros, cu monitorizarea stricta a intrarilor si iesirilor
- Limitarea aportului hidric (ingestie+parenteral), in ciuda senzatiei de sete pe care o poate prezenta
pacientul.Aceasta poate fi ameliorata prin toaletarea frecventa a cavitatii bucale, umezirea acesteia cu
comprese umede etc.
- Monitorizare obligatorie ECG si stricta monitorizare hemodinamica si respiratorie.
- Pozitie corecta a capului si toracelui.
- Evitarea formarii de depuneri mucoase uscate obstructive la nivelul cailor aeriene superioare.
- Evitarea injectiilor intramusculare.
- Cateter arterial pentru reducerea numarului de punctii arteriale in vederea monitorizarii echilibrului acido
– bazic si monitorizare invaziva a tensiunii arteriale.
- Compresie prelungita si pansamente compresive la locurile de punctie.
- Dincolo de monitorizarea de rutina specifica oricarui pacient critic, o atentie deosebita trebuie acordata
monitorizarii adecvate a diurezei ( se vor preveni falsele raportari de volum derivate din obstructiile
cateterului vezical). Aspectul urinei se va monitoriza vizual, pentru identificarea modificarilor de culoare
sau transparenta.
- Este deosebit de importanta manipulrea corecta a circuitului inchis de cateterism vezical a carui sterilitate
trebuie mentinuta prin evitarea dezadaptarilor dintre cateter si punga colectoare. Manipularea acestui circuit
inchis pentru situatiile de lavaj vezical sau recoltarea de probe urinare se va efectua dupa aseptizarea
prealabila a locului de punctie special prevazut la nivelul tubulaturii pungii colectoare.

MANAGEMENTUL CAILOR AERIENE SUPERIOARE IN STOPUL CARDIO – RESPIRATOR

Asigurarea caii aeriene si ventilatia sunt obiective importante pentru echipa care efectueaza
resuscitarea cardiorespiratorie,preluand respiratia pacientului si prevenind astfel leziunile
hipoxice secundare cerebrale si a altor organe.
Stopul cardiac primar beneficiaza de defibrilare imediata daca ritmul se dovedeste a fi ventricular
dar se poate intampla ca obstructia caii aeriene sa duca la stop respirator, cel cardiac fiind
secundar.
Cea mai buna metoda de protezare a caii aeriene este intubatia traheii dar presupune personal
specializat, pregatit corespunzator.
Avantajele intubatiei endotraheale :
Protejeaza caile aeriene impotriva aspiratiei
Faciliteza ventilatia si oxigenarea
Permite aspiratia secretiilor din caile aeriene inferioare
Asigura o cale de administrare a medicamentelor resuscitarii cardio-pulmonare
Previne distensia gastrica datorata ventilatiei
Protejeaza caile aeriene impotriva edemului si compresiei
Dezavantajele intubatiei endotraheale :
Necesita instruire speciala si experienta
Poate agrava obstructia aeriana preexistenta (ex.epiglotita)
Poate determina leziuni locale (dinti,limba,palat moale si dur)
Potential de exacerbare a unei leziuni de coloana cervicala
Se poate practica intubatie orotrahela cat si nazotraheala. Oricare dintre tehnici se poate utiliza la
pacientii cu suspiciune de leziune de coloana vertebrala cervicala cu conditia ca gatul sa fie
imobilizat.

ECHIPAMENT NECESAR PENTRU INTUBATIA ENDOTRAHEALA

Aspirator pregatit si functional
sonda rigida Yankauer
sonda de aspiratie flexibila
Se va alege o canula de intubatie de dimensiuni potrivite pacientului
1
Se vor pregati inca 2 canule, una mai mica si una mai mare decat cea aleasa pentru intubatie
Mandren si seringa
Laringoscop cu lame de diferite marimi si feluri
Balon cu ventilatie cu masca – legate la oxigen
Medicatia necesara – pregatita in serngi etichetate
Stetoscop
Alegerea dimensiunii canulei de intubatie :
pentru adulti cu constitutie mica 7 – 7,5
pentru adulti cu constitutie mare 8 – 8,5 – 9
pentru copii : formula 16 + varsta in ani / 4
diametrul canulei trebuie sa corespunda cu diametrul degetului mic la sugar
la nou-nascut varsta gestationala / 10
pentru intubatia nazotraheala se va alege o canula cu diametrul cu 0,5 1 mm mai mic decat al
canulei care s-ar utiliza pentru intubatia orotraheala
Regula nescrisa : diametrul canulei IOT este aprox. egal cu diametrul falangei proximale a
degetului V.
ETAPELE INTUBATIEI ENDOTRAHEALE
- Pregatirea echipamentului
- Preoxigenarea – ventilatiei pe balon si masca aprox. 30 sec. FiO2 80 %
- Administrarea medicatiei de inductie rapida – nu este necesara in SCR
- Intubatia endotraheala – laringoscopul in mana stanga patrunde in cavitatea bucala, incarcand
limba si impingand-o de la dreapta spre stanga, se vizualizeaza epiglota apoi se fixeaza lama
laringoscopului in santul gloso –epiglotic ; se ridica epiglota si se evidentiaza corzile vocale
printre care se va trece sonda de intubat pana cand balonasul depaseste corzile. Se umfla
balonasul pentru a fixa sonda in trahee si a limita pierderile aeriene
- Ventilatie – cu balon dupa atasarea acestuia la capatul sondei de intubat
2
- Auscultatia toracelui pentru verificarea corectitudinii intubatiei- subclavicular drept si stang,
axilar drept si stang, epigastru
- Plasarea capnografului
- Fixarea canulei de intubatie
- Radiografie toracica pentru verificarea pozitiei canulei
PROBLEME POTENTIALE IN TIMPUL INTUBATIEI TRAHEII
fracturi dentare
varsaturi, regurgitare
anatomie dificila : gat scurt, dentitie proeminenta, coloana cervicala imobila
Trismus
Leziuni ale coloanei cervicale
Traumatisme faciale
Edem glotic
COMPLICATIILE INTUBATIEI TRAHEALE
intubatia esofagiana
intubatia unei bronsii – determina atelectazia plamanului contralateral
pneumotoracele
hemoragie orofaringiana
leziuni de corzi vocale
fracturi dentare – fragmentele dentare pot fi aspirate in caile aeriene inferioare
varsaturi – aspiratie bronsica
deplasarea unei leziuni cervicale instabile

DROGURI / LINII VENOASE ( CAI DE ADMINISTRARE )

VERIFICARE DE URGENTA
verifica toate fiolele, seringile,pungile,trusele de perfuzie,solventii
verifica toate etichetele canulelor si substantelor
verifica sistematic intregul sistem de acces vascular, de la sursa de fluid, la canula / piele pana la varful
canulei
verifica ritmul de administrare/ calea de administrare sa fie corecte
coreleaza dozele cu efectul scontat
daca ai cele mai mici indoieli de continutul unei seringi sau o perfuzie, arunc-o si prepara una noua
IA INTOTDEAUNA IN CONSIDERARE

problemele legate de administrarea substantelor pot fi in legatura cu problemele de acces vascular

confundarea pacientului
medicament nepotrivit : confuzia fiolei / seringii
alergii cunoscute
medicament potivit : doza / ritm administare gresite
solvent sau dilutie gresita
moment nepotrivit
administrare pe o cale gresita / loc nepotrivit
injectare nereusita : varful canulei este pozitionat gresit
punga / trusa de perfuzie / seringa sunt goale
canula e deconectata / blocata / rasucita
reflux de sange 
injectare nedorita / accidentala :
medicament spalat din spatiul mort al canulei/trusei de perfuzie
infuzor / seringa automata cu ritm neadecvat
“golirea” seringii cu anestezic
administrarea de substanta facuta de o alata persoana
verifica locatia vizand canule necunoscute

1
ATENTIE LA:
hematoame / extravazare de substante
cateter intra-arterial plasat gresit
pneumotorax,hemotorax,hidrotorax
leziuni nervoase
aritmii (varful cateterului e in inima)
aer pe cateter

FACTORI CE CONTRIBUIE LA ERORI DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR:

- eroare de judecata
- neatentie
- graba
- probleme de comunicare
- etichetarea gresita a medicamentelor
- oboseala
Atentie la :- montarea gresita a liniilor arteriale/cateterelor venoase centrale/liniilor periferice 
deconectarea truselo cu sangerare neobservata
Exemple de erori :
conectarea unui infuzomat/lichid gresit
supra/subdozare a lichidelor/substantelor
precipitarea substantelor in spatiul mort al truselor de perfuzie
reactii anafilactice la perfuzare

PROTOCOL DE INSERTIE SI INGRIJIRE A CATETERELOR VENOASE PERIFERICE

INSERTIA CATETERELOR VENOASE PERIFERICE TREBUIE SA INDEPLINEASCA UNELE
CONDITII :
Sa fie inserate intr-un vas de calibru adecvat
Vor fi preferate cateterele cu diametrul cel mai mare posibil
Cateterul va fi inserat numai dupa evaluarea capitalului venos
Vor fi preferate venele membrului superior, cu incepere de pe regiunea dorsala a mainii, numai
dupa epuizarea acestora recurgandu-se la alte locuri de abord
Punctiile vor fi efectuate numai in locuri cu tegumente indemne (intacte, fara solutii de
continuitate sau semne de inflamatie).Se vor purta manusi de protectie (in cazul pacientilor
cunoscuti cu HIV sau Atg HVB, HVC pozitivi 2 perechi )
Garoul va fi instalat dupa evaluarea perfuziei periferice – proba Allen
El va fi strans pana la exprimarea venelor pentru a impiedica intoarcerea venoasa destinzand
astfel venele dar nu atat de puternic incat sa determine ischemia ( sa nu poata fi palpat pulsul
distal de garou )
Va fi evitata vena bazilica (vena situata intern la plica cotului) din cauza raporturilor sale de
stransa vecinatate cu artera brahiala. Injectarea intravenoasa in acest loc a unui drog iritant
poate induce ischemie prin spasm arterial. Riscul lezarii arterei este de evitat, cu atat mai mult
riscul administrarii inadvertente intraarterile a unei substante strict intravenoase.
TEHNICA INSERTIEI UNUI CATETER VENOS PERIFERIC :
Evaluarea capitalului venos cu identificarea locului punctiei venoase
Se vor evita zonele paroase pentru a nu desteriliza cateterul si a preveni desprinderea lui prin
lipsa de aderenta a pansamentului
Pozitionarea decliva a membrului vizat ajuta la destinderea venelor, facilitand canularea
Operatorul ( nursa, medic) va folosi manusi de cauciuc de unica folosinta
Degresarea si dezinfectarea mecanica a tegumentului – spray sau tampoane cu alcool, betadina
Punerea sub tensiune a tegumentului (indreapta venele, chiar cele sinuoase devin rectilinii )
Pozitionarea venei sub un unghi variabil, in general 45 grade sau mai mic
Patrunderea in vena este semnalata de aparitia sangelui in camera de control a cateterului
Fara a se retrage acul,care are aici rol de mandren,se va avansa cateterul peste ac printr-o
miscare lina,continua.Este de accentuat necesitatea de a nu retrage acul in momentul avansarii
cateterului, pentru ca acul este mai lung decat cateterul. Intre bizoul acului si cateter exista o
portiune lipsita de cateter. Cateterul este intotdeauna mai scurt decat acul. Nerespectarea
utilizarii acului pe post de mandren determina pierderea traiectului venos, infigerea cateterului in
tesutul adipos,lezarea endoteliului vascular, cu inflorirea cateterului ( varful franjurat)
Odata compromis, cateterul venos periferic nu va fi reutilizat !!!
Nu se va reutiliza nici un cateter venos dupa retragerea sa din vena
Cateterele venoase nu se resterilizeaza !
Daca suntem siguri ca ne aflam in vena, dar progresiunea este dificila ( vena ingusta),
conectarea perfuziei cu avansarea acului consecutiva poate destinde vena in cauza
Dupa instalare, cateterul va fi fixat de preferinta cu un pansament steril transparent, astfel incat
aripile sale sa fie aderente la tegument
Dopul cateterului poate fi pastrat steril daca se instaleaza la extremitatea unui ac steril cu teaca,
urmata de fixarea sa la tegument cu banda adeziva
Orice semn de contaminare a portului cateterului cu sange este evocator pentru riscul infectiei de
cateter si va obliga la schimbarea cateterului. Ori de cate ori va fi posibil, vor fi utilizate unguente
cu anestezuce locale pentru reducerea durerii si a disconfortului la insertia catetrului (in special la
copii)
Intretinerea cateterelor venoase periferice se face prin respectarea masurilor de asepsie
mentionate. Lumenul cateterelor este expus obstructiei. Din aceste motive, cateterul poate fi
intretinut prin pastrarea unei perfuzii cu ser fiziologic lent. Lumenul va fi obstruat cu un dop steril
Nu se admite pastrarea dopului pe portul lateral al cateterului cu expunerea dopului original
Pentru catetere de lunga durata este indicata injectarea de ser heparinat ( Heparina diluata - 1 ml
Heparina sodica 5 000 u.i. in 50 ml ser fiziologic = 100 u.i. / ml )
Inspectarea locului punctiei pentru depistarea semnelor de infectie ( flebita - inflamatie rosie pe
traiectul cateterului)
ATENTIE !!!
Pe cateterele venoase periferice se vor administra doar medicamentele indicate de medic
CVP nu pot fi utilizate pentru recoltare de esantioane decat imediat dupa insertie
Nu se administreaza pe CVP substantele inotrope si vasopresoare : ADRENALINA,
NORADRENALINA, DOPAMINA, DOBUTAMINA
Se vor interzice administrarea de solutii hipertonice cu osmolaritatea mai mare decat 800 mosm /
l in special solutii de nutritie parenterala

NUTRITIA PACIENTULUI CRITIC

Nutritia este o conditie a conservarii vietii.
Recomandarile pentru nutritia pacientului critic provin din recomandarile ROSPEN, Societatea
Romana de Nutritie Enterala si Parenterala.
Malnutritia este larg raspandita la pacienti spitalizati, la cei chirurgicali, mai ales, datorita
suferintelor care, sunt consecinta afectiunii pentru care pacientul va fi operat sau din cauza co-
morbiditatilor sau a starii sociale.
Deficitele nutritive trebuie compensate, efectele malnutritiei fiind complexe si periclitante.
Cai de administrare a nutritiei:
- Enterala – accesarea tubului digestiv, absorbtia avand loc pe calea intestinului subtire
- Parenterala – administrarea substantelor nutitive pe cale intravenoasa
- Mixta – entero-parenterala
Instituirea suportului nutritional se face:
- in functie de statusul nutritional al pacientului, cu atat mai precoce, cu cat deficitul este mai
mare
- la pacientii chirurgicali sau critici posttraumatic, la 12-24 ore dupa eveniment si numai dupa
stabilizarea functiilor vitale (suportul ventilator sau renal nu sunt contraindicatii de nutritie)
Contraindicatiile suportului nutritional:
fazele acute de boala, inainte de stabilizarea hemodinamica
soc, indiferent de etiologie
lactat seric > 3 mmol/l
hipoxie PaO2 < 50 mmHg
acidoza Ph < 7,2
In fazele acute si/sau imediat postchirurgical se va asigura numai aportul nutritiv de baza din
solutii de glucoza (2 gr/kgc/zi) pe cale parenterala.
In cazul nutritiei parenterale, 90 % din pacienti, pot fi alimentati cu solutiile 3 in 1 din industria
farmaceutica.
Tipuri de nutritie in Terapie Intensiva:
NPT nutritie parenterala totala
Nutritie parenterala + minima enterala
Nutritie partial parenterala + partial enterala
Nutritie enterala

Indicatia de nutritie o va face medicul curant intr-un plan detaliat, iar asistenta va urma acest
plan, cu consemnarea si raportarea oricarui incident sau eveniment.
Solutiile parenterale electrolitice contin electroliti (nevoia bazala), astfel incat necesarul trebuie
doar completat la valorile aportului dorit. Pentru solutiile parenterale 3 in 1 trebuie verificata
compatibilitatea dintre solutie si electroliti, atunci cand se doreste suplimentarea pe aceasta cale.
Evolutia spre vindecare a pacientului este influentata si de aportul nutritiv care trebuie sa fie
adecvat nevoilor si mai ales sa poata fi metabolizat de pacient. In cazul disproportiei dintre aport/
necesar / utilizare, apar dezechilibre metabolice periclitante.
Recomandarile ROSPEN – necesar zilnic nutritional la pacienti critici
Aport energetic 20-25 kcal / kgc / zi enteral + parenteral
exceptie : pacientul ars daca nu este septic – pana la 40 kcal / zi
Amestecul Administrarea tuturor nutientilor, inclusiv vitamine si oligoelemente
nutritional
Glucoza 3 -5 g / kgc / zi
Lipide 1 -1,5 g / kgc /zi adica 30-50 % din totalul caloriilor
Aminoacizi 1,2 – 1,5 g /kgc / zi
Monitorizarea clinca va decurge zilnic, prin urmarirea :
substratelor utilizate
raportului nutrienti / nr.calorii, viteza perfuzarii solutiilor nutritive, indiferent de calea de
administrare
cantitatii totale de nutrienti administrati /nr de calorii
lichidelor suplimentare
statusului clinic –turgor cutanat,edeme,stare de constienta
refluxului gastric
scaunului – aspect, consistenta,frecventa
Principalele complicatii metabolice ale nutritiei pacientului ctitic sunt :
hiperglicemia care creste riscul infectiilor, al complicatiilor metabolice; din acest motiv, cel putin in
primele 24 ore aportul de glucoza va fi lent si progresiv
sindromul de realimentare – retentie hidro salina la pacientul cu denutritie dupa un post prelungit,
sindrom instalat dupa reluarea alimentatiei excesive –ritm,cantitate
NUTRITIA ENTERALA
Indicatii: la orice pacient la care necesarul nutritiv nu poate fi realizat numai prin aport oral si la
care nu exista contraindicatii.
Avantaje:
conservarea integritatii mucoasei intestinale prevenind atrofia vililor
mentinerea functiei de bariera a mucoasei enterale cu impiedicarea translocatiei bacteriene si
reducerea colonizarii cu microorganisme patogene
stimularea secretiei de hormoni gastrointestinali
Contraindicatii : 
ischemia intestinala
abdomenul acut
ileus mecanic
sindrom de compartiment abdominal
Cai de acces enteral: sonde gastrice, stome (gastrice, jejunale)
Mod de administrare a nutritiei enterale 
Nu se asteapta reluarea tranzitului intestinal, nutritia favorizand reluarea acestuia si vindecarea
anastomozelor.
Administrarea NE se poate face:
- Bolus 300 ml maxim (seringa Guyon, pompa de infuzie enterala max.20 ml/h) 
- Continuu cu pompele de infuzie
- intermitent – ciclic (administrare continua 16 ore cu pauza de 8 ore)
Viteza infuziei si ritmul de administrare se adapteaza tolerantei individuale, cu cresteri treptate ale
cantitatilor administrate.
Complicatiile NE sunt metabolice, diareea, constipatia, varsaturile, lezarea mucoaselor, obstructia
sondei de alimentare, ocluzia intestinala.
NUTRITIA PARENTERALA
Indicatii: cand se impune suportul nutritional in cazul in care calea enterala este inabordabila.
Contraindicatii : se suprapun cu contraindicatiile generale ale nutritiei
Administrare :
Avand in vedere ca sunt solutii hipertone, iritante pentru endovena, cu riscul flebitei si a
trombozei venoase periferice, se administreaza exclusiv pe cale venoasa centrala dar exista si
solutii pentru administrare periferica, acestea avnd sufixul Peripherral. Osmolaritatea solutiilor
administrate periferic este de maxim 800-900 mOsm /l si se pot administra doar o perioada scurta
(max.5 zile)
Compozitia solutiilor parenterale
Sunt solutii glucozate de aminoacizi si lipide. Altele incomplete tip 2 in 1, adica solutii fara lipide,
contin aminoacizi, glucoza si electroliti.
Solutiile de tip 3 in 1 contin cele trei principii alimentare (glucide, aminoacizi si lipide), fiind
considerate formule complete. Cu cat creste concentratia solutiei, creste si osmolaritatea
acesteia, devenind tot maiu iritanta pentru endovena. Ex. Glucoza 10 % are 555 mOsm /l, 20 % -
1110 mOsm /l. 40 % 2220 mOsm /l.
Solutiile de aminoacizi pentru insuficienta hepatica contin aminoacizi ramificati, au concentratia
de 5 -8 % si au sufixul Hepa.
Aminoacizii destinati pacientilor cu insuficienta renala au concentratii de 5 – 10 % si sufixul nefro.
Emulsiile lipidice contin trigliceride cu lant lung sau un amestec de trigliceride cu lant
mediu.Solutiile de lipide 10 % au osmolaritatea de 260 -330 mOsm/l, cele 20% 270 – 350
mOsm/l.
Contraindicatiile administrarii lipidelor parenteral: hiperlipemia, socul, acidoza severa (pH < 7,2),
hipoxemia, CID.
Nu constituie contraindicatie : disfunctiile respiratorie, hepatica, renala. 
Atentie la produsele destinate nutritiei parenterale: 
in pungile de nutritie nu se vor adauga medicamente si nu vor fi administrate medicamente pe
acelasi lumen din cauza riscului precipitarii, ca urmare, solutiile nutritive se vor administra pe un
lumen separat, sa nu se intalneasca cu medicamentele
nu vor fi recoltate probe de sange de pe lumenul CVC pe care se administreaza nutritia
parenterala
perfuzia cu insulina va fi plasata pe o linie venoasa separata, pe injectomat continuu
o punga 3 in 1 odata instalata poate fi perfuzata timp de 36 ore, solutiile nefiind propice
dezvoltarii germenilor.

PROTOCOL DE INGRIJIRE A CATETERELOR VENOASE CENTRALE

( C.V.C. )
INGRIJIREA LOCULUI INSERTIEI :
Dupa insertia C.V.C - ului se va pansa locul punctiei cu un pansament steril , compresiv in caz de sangerare
( compresie 5 minute ), ulerior pansament steril de tifon sau transparent 3M TEGADERM. Aceste
pansamente prezinta avantajul ca fixeaza bine cateterul si permite evacuarea umiditatiii de sub comprese,
deci rata mai mica de infectie
Nu se folosesc unguente cu antibiotice – creste riscul de infectie cu Candida
Pansamentele care protejeaza locul de insertie vor fi verificate zilnic la preluarea turei si ori de cate ori este
nevoie, fiind schimbate o data pe zi.
Robinetele si dopurile vor fi schimbate de fiecare data cand sunt contaminate cu sange ( excelent mediu de
cultura- compromite sterilitatea cateterului )
SUPRIMAREA C.V.C. –ului
Se impune in urmatoarele conditii :
- cand nu mai este necesara administrarea de substante specifice pentru C.V.C.
semne de infectie locala si generala
de rutina se impune schimbarea lui la 7 zile 
atunci cand se constata ca este obstruat sau cand sunt solutii de continuitate
Materiale necesare :
- manusi sterile si nesterile
tampoane sterile
trusa de suprimare a firelor : bisturiu , pensa Pean dreapta
eprubete pentru insamantare
pansament steril
unguent antiseptic cu Betadina
Metoda:
Ne asiguram ca pacientul are cel putin o linie venoasa periferica functionala, informam pacientul despre
manevra.
Urmeaza spalarea mainilor, imbracarea manusilor
Daca pacientul tolereaza pozitia Trendelenburg , acesta pozitie este de preferat pentru ca reduce ricul
emboliei gazoase. Capul pacientului va fi rotat contralateral de o alta persoana, pansamentul va fi indepartat
cu manusi nesterile, apoi cu manusile sterile se dezinfecteaza tegumentele din jurul cateterului.
Se indeparteaza firele de ancorare prin taiere cu bisturiul, dupa un inspir profund pacientul este rugat sa
retina aerul pentru a creste presiunea intratoracica, pana la extragerea cateterului care se face cu miscari
blande si continue. In cazul pacientilor ventilati mecanic, extragerea se face in expir.
Daca se intampina rezistenta nu se forteaza si se anunta medicul. upa extragere locul punctie se acopera cu
un pansament steril pe care se aplca o presiune timp de 5 minute – pentru oprirea sangerarii.Acest
pansament va fi schimbat la 24 ore, pana la epitelizarea zonei.
Dupa extragerea CVC –ului se inspecteaza integritatea cateterului urmand ca varful sa se insamanteze, iar
daca locul punctiei prezinta secretii se recolteaza in vederea insamantarii acestora.
Iesirile accidentale ale CVC-ului se consemneaza in F.O.,se cheama medicul si se pune un pansament steril.

PROTOCOL
DE INGRIJIRE A FACIESULUI PACIENTILOR 
VENTILATI MECANIC IN S.T.I.
INGRIJIREA CAVITATII BUCALE
Complicatii : Pneumonia asociata de ventilatie mecanica
Scop : - obtinerea unei stari de bine a pacientului
profilaxia cariilor dentare
profilaxia infectiilor cavitatii bucale
prevenirea complicatiilor
Materiale necesare :
manusi sterile si nesterile
comprese si tampoane sterile
instrumentar steril ( deschizator de gura, spatula linguala, pensa port tampon)
tavita renala
servetele sau prosoape
aspirator de secretii
Solutii necesare :
apa calduta
pasta de dinti
Glicerina boraxata 20 %
Solutie de Nistatin
Balsam de buze
Ingrijirea cavitatii bucale :
evaluarea cavitatii bucale
se introduce deschizatorul de gura intre arcadele dentare
aspirarea secretiilor de pe sonda IOT si din gura
se sterge limba ( periajul limbii ), bolta palatina, suprafata interna si externa a arcadelor dentare cu
tampoane imbibate in glicerina boraxata, cu miscari dinauntru in afara
periajul dintilor 1-2 minute
utilizarea solutiilor antimicotice si de umezire a cavitatii bucale
folosirea balsamului de buze
ingrijirea de 2 -3 ori pe zi

MEDICAMENTE SI SOLUTII PERFUZABILE FOLOSITE IN

TERAPIE INTENSIVA

ANTIARITMICE :
- in tahicardie : BETALOC, CORDARONE (SEDACORON) AV > 120 b/min
- in bradicardie : ATROPINA, AV < 60 b/min.
ANTISECRETORII GASTRICE: CONTROLOC flac., QUAMATEL flac., ARNETINE fiole, HELICID
flac.
HEMOSTATICE : ADRENOSTAZIN fiole, FITOMENADION fiole, ETAMSILAT fiole,
SANDOSTATIN fiole, NOVOSEVEN flac. (in hemoragii importante)
ANTICOAGULANTE: - HEPARINE FRACTIONATE :CLEXANE 0,4 ml
CLEXANE 0,8 ml, FRAXIPARINE 0,3 ml, FRAXIPARINE 0,8 ml,
INNOHEP
HEPARINA SODICA 5 000 ui/ ml
ANTIHIPERTENSIVE : ENAP fiole, NITROGLICERINA fiole
SUBSTANTE INOTROPE : DOPAMINA fiole, DOBUTAMINA flac., ADRENALINA fiole
SOLUTII PERFUZABILE : GLUCOZA 5%
GLUCOZA 10 %
SER FIZIOLOGIC ( Na Cl 0,9 %)
RINGER LACTAT ( contine electroliti)
SOLUTIE HARTMAN (contine electroliti)
MANITOL 20 %
METRONIDAZOL 0,5 gr. Flac. 250 ml
SOLUTII de ELECTROLITI: K Cl 7,4%
Na Cl 5,8%
Bicarbonat de Na 8,4 %
1
SOLUTII DE NUTRITIE PARENTERLA :
-AMINOACIZI :
ARGININA SORBITOL
AMINOVEN 5 % 
AMINOVEN INFANT 
AMINOHEPA 8%
AMINONEPHRO
INFESOL
AMINOPLASMAL
DIPEPTIVEN
ADDAMEL (concentratie de electroliti, se adauga in glucoza)
- LIPIDE : 
-INTRALIPID
LIPOFUNDIN
SMOF lipid
-AMESTEC DE GLUCIDE, LIPIDE, AMINOACIZI, soluti de tip 3 in 1
( Administrare pe CVC, au osmolaritate mare)
KABIVEN
AMINOMIX
NUTRIFLEX

SOLUTII DE NUTRITIE ENTERALA : (pe gastrostoma, sau jejunostoma,sonda nazogastrica)

SURVIMED OPD
FRESUBIN
SUPPORTAN
DIBEN
SOLUTII ANTIFUNGICE :
MYCOMAX
CANCIDAS
VORICONAZOL 
DIFUCAN
SOLUTII MACROMOLECULARE sau coloidale :
VOLUVEN 6 %
HES 6 %
REFORTAN 6%
DEXTRAN 40 %, 70 % (in ser fiziologic sau glucoza)

INSUFICIENTA RESPIRATORIE

CAUZE: - centrala
- periferica
Cauze centrale :
- A.V.C.
come metabolice ( hiperglicemie)
intoxicatie cu sedative, hipnotice
uremia
encefalopatia hepatica
tumori cerebrale 
Cauze periferice :
afectare intrinseca a plamanului (pneumotorax)
boli neuromusculare
I.R. se defineste dupa gazele arteriale : Pa O2 < 60 mm Hg
Sau Pa CO2 > 60 mmHg
( Pa = presiune arteriala ; PA = presiune alveolara)
Centrii respiratori se afla in trunchiul cerebral (bulb)
INGRIJIREA PACIENTILOR PE APARATE DE VENTILATIE MECANICA
verificarea libertatii cailor aeriene superioare
extensia capului
aspirarea secretiilor orofaringiene
pipa Guedel
O2 terapie ( 2 – 4 l/ min)
La BPCO ( Ht= 58 – 60, Hb = 16 -17 mg, Pa CO2 este mare), centrul respirator este amortit.
Daca dam mai mult O2 decat 2 -4 l / min, centrul respirator nu mai reactioneaza, se dau
bronhodilatatoare.Acesti pacienti prezinta limitari ale fluxului expirator.
MONITORIZAREA OXIGENARII :
monitorizarea concentratiei de O2 inspirat (Fi O2)
monitorizarea PO2 din sange
monitorizarea saturatiei in O2 a hemoglobinei prin pulsoximetrie
evaluarea oxigenarii tisulare
masurarea saturatiei de O2 in sangele venos amestecat
Se evalueaza zilnic gazele sanguine
1
VENTILATIA MECANICA
Ventilatia mecanica consta in aplicarea unei presiuni pozitive asupra cailor respiratorii in timpul
inspirului.
Suportul ventilator integral este strategia in care aparatul de respiratie ventileaza pasiv un pacient
sau executa majoritatea travaliului respirator chiar daca pacientul initiaza cateva sau majoritatea
respiratiilor.
Avantajele acestui mod de ventilatie sunt :
capacitatea de a mentine un minut volum specific pentru hipercapnie permisiva sau deliberata
facilitarea utilizarii profilelor presionale dorite, a timpilor inspiratori prelungiti
capacitatea de a scadea sau elimina efortul muschilor respiratori si contributia lor la consumul de
oxigen, disconfortul si agitatia pacientului
Dezavantajele mentinerii acestei strategii ventilatorii sunt ;
sedarea si curarizarea necesare in mod frecvent
aparitia frecventa a atelectaziei, ingrosarea secretiilor, atrofia musculara
Cu toate acestea sunt situatii in care utilizarea acestui mod de ventilatie este de preferat in
special la pacientii cu leziuni pulmonare acute, boli neuromusculare, sau ale SNC, instabilitate
cardiovasculara.
pacientii de pe ventilator se agita din cauza lipsei de aer (hipoxie)
se verifica sonda IOT prin aspirarea secretiilor
se verifica presiunea de inspir (cu balon Ruben sau pe graficul de pe aparat)
Functia trigger = flux inspirator , initiaza fluxul inspirator = 2 l / min
Fi O2 = fractia inspiratorie de O2 ; < 60 % nu usuca mucoasele
Respiratia are un volum. Tipuri de volum :
Volum TIDAL sau CURENT = volumul la o respiratie ( VT sau VC)
Vte , Vti
VT = 8 – 10 ml / kg ( in functie de patologie)
VM ( ventilatie / minut) sau MV = minut volum
VM = VT x Rata respiratiei = 6 – 8 l / min
PCO2 > = hipercapnie ; apare in hipertermie si sepsis
Se corecteaza cu cresterea volumului care trece prin plaman
2
PRESIUNI DE RESPIRATIE :
Ppeak = este determinat de elasticitatea plamanului sau de calibrul bronsiilor principale 
Ppeak > este obstructie
Ppeak = 25 - 30 , val. Normale
Ppeep = presiunea pozitiva la sfarsitul expirului ; poate fi PEEPi ( inspirator) si PEEPe (expirator) 
PEEP = 5 cm apa , val. Normale
PEEP > modifica presiunea intrapleurala ; PEEP > 8 scade intoarcerea venoasa si se produce
hipotensiune arteriala
MODURI DE VENTILATIE
IPPV = INTERMITTENT POSITIV PRESSURE VENTILATION
= VENTILATIE CU PRESIUNE POZITIVA INTERMITENTA
aparatul insufla aer si in expir presiunea ajunge la 0
BIPAP =VENTILATIE INTRE 2 PRESIUNI POZITIVE
se utilizeaza la pacienti cu fracturi costale
SIMV =SYNCRONIZED INTERMITTENT MANDATORY VENTILATION
= O VENTILATIE INTERMITENTA SINCRONIZATA CU RESPIRATIA PACIENTULUI
CPAP = PRESIUNE POZITIVA CONTINUA IN CAILE RESPIRATORII
pacientul poate respira spontan
se adauga PASB
ASB = respiratie spontana asistata
ASB = diferenta de presiune
Cand o putem scadea sub 10 inseamna ca pacientul respira singur