Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Facultatea de Drept
Referat
La Dreptul Proprietăţii intelectuale
Brevetul de invenție
BRAȘOV 2014
CUPRINS
1. Noțiuni generale…………………………………………………………..................2
2. Funcțiile brevetului de invenție.................................................................................4
3. Subiectele protecţiei prin brevet de invenţie............................................................4
4. Obiectul protecţiei prin brevet de invenţie...............................................................5
5. Drepturile morale ale inventatorilor.........................................................................6
6. Drepturile patrimoniale ale inventatorilor şi ale titularilor brevetelor de
invenţie………………………….……………………..
…………………………..7
Bibliografie………………………....................................................................................9
1
Article I. Noțiuni generale
Legislaţia Revoluţiei franceze recunoaşte pentru prima oară, în forma lor modernă
drepturile intelectuale pe care le califică ca fiind drepturi de proprietate, calificare care într-un
înţeles convenţional, se mai păstrează încă pentru drepturile autorilor de creaţii tehnice, care şi
astăzi se numesc drepturi de proprietate industrială.
exploatare a invenţiei de către titular prezintă o mare importanţă şi a fost determinată de motive
sociale, pentru progresul economic şi tehnico-ştiinţific, cunoscut fiind că după încetarea
dreptului exclusiv, folosirea invenţiei este liberă şi gratuită . 5
1 Art. 1 din Convenţia de la Paris din 20 martie 1883 privind protecţia proprietăţii industriale.
2 St. Cărpenaru,Drept civil. Drepturile de creaţie intelectuală, Universitatea din Bucureşti,1971, p. 62.
3 V. Ursa, Drept de proprietate industrială, vol. I, Universitatea din Cluj-Napoca, Facultatea de Drept, 1987, p. 4
4 Legea nr. 64 din 11 octombrie 1991 privind brevetele de invenţie, publicată în M.Of. nr. 212/21 oct. 1991,
republicată în M.Of. nr. 541/8 aug. 2007.
5 I. Cameniţă, Protecţia invenţiilor prin brevet, Editura Academiei,Bucureşti, 1971,p. 168-169.
2
îngăduie această exploatare atât timp cât altora nu le este acordată o autorizare în acest sens, de
exemplu pe calea unei licenţe . 6
solicitanţilor de brevete ca, după ce şi-au asigurat prioritatea prin constituirea depozitului
reglementar naţional şi cu condiţia ca terţilor să le fi fost accesibilă,prin publicare, cererea de
brevet, să poată testa valoarea efectivă a invenţiilor şi să decidă continuarea procedurii de
brevetare numai acelea care trec cu succes acest test. Dacă cererea a fost înregistrată, dar nu a
fost încă publică, nu se poate considera că s-a produs o contrafacere,în ipoteza exploatării acelei
invenţii de un terţ anterior publicării cererii. Prin actuala reglementare nu îşi mai păstrează
actualitatea jurisprudenţa care deosebea între, pe de o parte, acţiunea penală în contrafacere,
socotită ca inadmisibilă şi, pe de altă parte, acţiunea în daune, socotită admisibilă . 8
Drepturile asupra unei inventii sunt recunoscute si aparate pe teritoriul Romaniei prin
acordarea unui brevet de inventie de catre Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, in conditiile
prevazute de lege. Sunt, de asemenea, recunoscute si aparate drepturile decurgand din brevetul
european, conform Legii nr. 64 din 11 octombrie 1991 privind brevetele de invenţie.
Un brevet poate fi acordat pentru orice inventie avand ca obiect un produs sau un
procedeu, in toate domeniile tehnologice, cu conditia ca aceasta sa fie noua, sa implice o
activitate inventiva si sa fie susceptibila de aplicare industrial . 9
Brevetul de invenţie este titlul eliberat de către Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci
(O.S.I.M.), care conferă titularului şi succesorilor acestuia un drept exclusiv de exploatare;
invenţia brevetată nu poate fi exploatată decât cu autorizaţia titularului brevetului.
Drepturile ce decurg din brevet pot fi transmise în tot sau în parte. Transmiterea se poate
face prin cesiune sau prin licenţă, exclusivă sau neexclusivă, sau prin succesiune legală sau
testamentară. Transmiterea produce efecte faţă de terţi numai începând cu data publicării în
Buletinul Oficial de Proprietate Industrială a menţiunii transmiterii înregistrate la OSIM.
3
Article II. Funcțiile brevetului de invenție
Subiectele primare stricto-sensu sunt acele subiecte care dobândesc brevetul de invenţie
direct de la stat, prin Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în urma desfăşurării procedurii
legale.
Dreptul de a solicita eliberarea brevetului de invenţie aparţine următoarelor subiecte
primare stricto-sensu:
a) inventatorului independent - în ipoteza în care invenţia s-a născut prin efortul
creator şi material propriu al unei persoane fizice;
b) inventatorului salariat - în situaţia în care a realizat invenţia în cadrul unui
contract individual de muncă cu misiune inventivă, încredinţată în mod
explicit, iar contractul cuprinde o clauză prin care inventatorului i se atribuie
dreptul de a cere eliberarea brevetului în nume propriu;
4
c) moştenitorilor inventatorului - fără a se opera nici un fel de distincţie, după
cum aceştia aparţin categoriei moştenitorilor legali sau categoriei
moştenitorilor testamentari;
d) cesionarilor dreptului la eliberarea brevetului;
e) unităţii în care este angajat inventatorul, în anumite condiţii.
Clasificarea invenţiilor:
1. După obiectul invenţiei, distingem:
invenţii care au ca obiect un produs;
invenţii care au ca obiect procedee sau metode;
invenţii care au ca obiect aplicaţiile într-o formă nouă a mijloacelor cunoscute;
5
invenţii care au ca obiect combinaţia de mijloace cunoscute.
2. În raport cu criteriul complexităţii obiectului, invenţiile se clasifică în:
invenţii simple, care au ca obiect un singur produs, mijloc sau metodă;
invenţii complexe, care reclamă folosirea conjugată a mai multor elemente sau
mijloace.
3. După gradul de independenţă faţă de alte invenţii, distingem:
invenţii principale, care au o existenţă de sine stătătoare;
invenţii complementare sau de perfecţionare, care îmbunătăţesc o invenţie
anterioară, şi fără de care nu pot exista.
6
exercitării dreptului de a cere să fie menţionat în brevet; în practica recentă, se manifestă
tendinţa marilor concerne de a prezenta invenţiile realizate de angajaţi, sub numele firmei.
Dreptul de a da publicităţii invenţia. Reprezintă posibilitatea recunoscută
inventatorului, ca, în limitele şi formele prescrise de lege, să aducă la cunoştinţă publică
invenţia realizată.
Dreptul de divulgare se exercită în principal prin procedurile legale de brevetare; este o
excepţie de la principiul netransmisibilităţii drepturilor nepatrimoniale.
Exerciţiul dreptului de a da publicităţii invenţia este supus unor limitări legale: invenţiile
pe care instituţiile abilitate le-au calificat ca având caracter secret; inventatorii salariaţi nu au
dreptul de a da ei înşişi publicităţii invenţia (în lipsa unor prevederi contractuale contrare).
Dreptul la protecţia calităţii de autor. Reprezintă dreptul inventatorului de a solicita: să
i se menţioneze numele, prenumele şi calitatea în brevetul eliberat, în carnetul de muncă, în
orice alte acte sau publicaţii privind invenţia; să i se elibereze un duplicat al brevetului de
invenţie.
Acest drept are ca obligaţie corelativă îndatorirea persoanelor care solicită eliberarea brevetului
de invenţie, altele decât autorul invenţiei, de a declara cine este inventatorul.
Dreptul de prioritate ştiinţifică. Reprezintă recunoaşterea faptului că autorul unei
invenţii a fost primul care a descoperit soluţia tehnică pe care o reprezintă invenţia; acest drept
se naşte în momentul realizării creaţiei, dar devine opozabil numai în măsura în care soluţia care
constituie invenţie este adusă la cunoştinţă publică;
7
Inventatorii salariaţi, netitulari de brevet, au dreptul la o remuneraţie suplimentară,
stabilită independent de salariul de încadrare; totodată, inventatorilor salariaţi li se cuvin
drepturi băneşti rezultate din aplicarea invenţiei, precum şi redevenţe.
Drepturile patrimoniale ale titularilor brevetelor de invenţie
1. Dreptul de exploatare exclusivă a invenţiei reprezintă posibilitatea juridică
recunoscută titularului brevetului de a exploata în mod exclusive invenţia; se aseamănă cu un
drept de monopol, dar spre deosebire de acesta, este limitat în timp şi în spaţiu; subiectul
dreptului de exploatare exclusivă nu poate fi decât titularul de brevet; este un drept patrimonial,
absolut, transmisibil, temporar şi teritorial.
Apărarea dreptului de exploatare exclusivă a invenţiei se realizează prin:
a) acţiunea în contrafacere,
b) acţiunea în concurenţă neloială.
2. Dreptul provizoriu de exploatare exclusivă. Solicitantul titlului de protecţie
beneficiază, până la data eliberării brevetului, de dreptul provizoriu de exploatare exclusivă a
invenţiei.
Exercitarea acestui drept este supusă unor condiţii legale: cererii de brevet să i se fi
acordat dată de depozit; cererea de brevet să fi fost publicată.
Apărarea dreptului provizoriu se asigură prin acţiunea în daune: instanţa de judecată va
obliga persoana care a exercitat în mod ilicit dreptul provizoriu la plata daunelor către titularul
dreptului, dar hotărârea judecătorească va putea fi pusă în executare numai după ce dreptul a
căpătat valenţe definitive, prin eliberarea brevetului de invenţie.
8
Bibliografie