CURS 2

Protecţia mediului şi legislaţia

1
de urbanism;
PROTECŢIA MEDIULUI
2 d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor asocia ii,

autorit
- se ilor
înţeadministrative
lege: sau judec tore ti în vederea prevenirii sau în cazul
- totalitatea
producerii acţdirect
unui prejudiciu iunilor menite
sau indirect;să asigure conservarea
e) resurselor naturale
dreptul la desp gubireşipentru
protejarea calită
prejudiciul ţii componentelor
suferit.
mediului înconjurător.

Protec ia mediului constituie o obliga ie atât a autorit ilor administra iei

publice centrale locale, precum a tuturor persoanelor fizice juridice.
Responsabilitatea privind protec ia mediului revine autorit ii centrale
pentru protec ia mediului agen iilor sale teritoriale.
3 PROTECŢIA MEDIULUI
O strategie complexă la nivel naţional de protecţie a
mediului trebuie să fie abordată pe mai multe planuri:
legislativ,
• administrativ- instituţional,
• economico-tehnologic,
• educativ-informativ,
• social
• pe planul colaborării internaţionale.
4 COMPONENTE ALE PROTECŢIEI MEDIULUI

Ansamblul activităţilor de protecţia mediului are

şase componente:
- componenta legislativă;
- componenta administrativ instituţională;
- componenta educativ-informativă;
- componenta economico-tehnologică;
- componenta socială;
- componenta de cooperare internaţională.
 - com onen a de coo e a e in e na ional .
P e en a ea in e ic a obiec i elo a egice i ac i nilo de o ec ia
PREZENTARE SINTETICĂ A OBIECTIVELOR STRATEGICE
mediului
5 sunt prezentate mai jos:
ŞI ACŢIUNILOR DE PROTECŢIA MEDIULUI
P a a c a b c a c ac d ca d Tabelul 1.1
Componenta A a C
Legi cadru
Parlament
Legi specifice
Ho i de G e n
Guvern
O donan e
Ordine
1. L a
Decizii Ministere
Normative
In c i ni Institute de specialitate
Institut de
Standarde
Standardizare
nfiin a ea nei a o i i cen ale de medi
Parlament
1. L a
Decizii Ministere
Normative
6
PREZENTARE SINTETICĂ
In c i niA OBIECTIVELOR STRATEGICE
Institute de specialitate
ŞI ACŢIStandarde
UNILOR DE PROTECŢIA MEDIULUI Institut de
Standardizare
nfiin a ea nei a o i i cen ale de medi
Parlament
cu structuri admini a i e i n e i o i
nfiin a ea nei in ec ii de medi la ni el
cen al i local
O gani a ea de Di ec ii a Se icii de
Guvern
mediu la fiecare minister economic
2. A a nfiin a ea i o gani a ea de one i a ii
protejate
Organizarea de institute de specialitate
Minister
(ce ce a e, labo a oa e de efe in )
A o i a ea Cen al
O gani a ea Re elei Na ionale de
de Mediu cu alte
Monitoring Global
organisme implicate
 PREZENTARE SINTETICĂ A OBIECTIVELOR STRATEGICE
7
ŞI ACŢIUNILOR
LEGI LA IA DE
O PROTECŢ IA MEDIULUI
EC IEI MEDIULUI

nfiin a ea de coli de specialitate (operatori

de medi ) i ec ii a fac l i de
peciali a e ( peciali n p o ec ia medi l i)
In od ce ea n p og ama cola i Ministerul de resort
ni e i a , la oa e peciali ile i a no
discipline referitoare la ecologie i p o ec ia
mediului
O gani a ea de m ee, e po i ii, g dini
Admini a ia local c
bo anice, pa c i oologice, com nic i c
ministerele de resort
ema ic o ien a pe p o ec ia medi l i
3. Educativ- a
Institute de
O gani a ea de e i ni iin ifice,
peciali a e, o gani a ii
impo ioane, confe in e, cong e e c
neguvernamentale,
ema ic pecific p o ec iei medi l i
in i ii colec i e
Derularea unui program de informare,
Presa
en ibili a e i an ena ea pop la iei la
Radio
ac i ni de p o ec ia mediului prin presa
Televiziunea
na ional i local , adio, ele i i ne
Armata
(po i na ionale, locale sau private),
Biserica
in i ii colec i e
 Radio
ac i ni de p o ec ia mediului prin presa
Televiziunea
PREZENTARE na ional
SINTETICĂ i local
A , adio, ele i i ne STRATEGICE
OBIECTIVELOR
8 Armata
(po i na ionale, locale sau private),
ŞI ACŢIUNILOR DE PROTECŢIA MEDIULUI Biserica
in i ii colec i e
Promovarea unor mecanisme pentru Parlament
asigurarea de fonduri de mediu Guvern
Elabo a ea i in od ce ea de ehnologii
curate
De ol a ea de noi ac i i i de ip Agen i economici
4. Economico- ind ial: p o ec ia medi l i forme de
c încurajare
P omo a ea ac i nilo de econ c ie
ecologic a onelo deteriorate
Promovarea de programe intersectoriale: Ministerele de resort
- ene gie i medi
- an po i medi e c.
 Promovarea de programe intersectoriale: Ministerele de resort
- ene gie i medi

9
PREZENTARE SINTETICĂ
- an po i A OBIECTIVELOR
medi e c. STRATEGICE
ŞI ACŢIUNILOR DE PROTECŢIA MEDIULUI
Tabelul 1.1 (continuare)
Componenta Ac a C
A ocia ii
Anchete sociale de specialitate neguvernamentale
G p i de ini ia i
Ini ia i e locale de gen l:
- S p m na C eniei
- Zi a Mondial a Apei
5. S c a - Zi a Mondial a Medi l i Admini a ia local
- L na P d ii
C ea ea nei opinii locale de con e a e i
protejare a valorilor naturale
An ena ea pop la iei la anali a no
proiecte cu impact important asupra Ministere
mediului
Semna e i a ifica e de a a e, con en ii,
 C- ea ene ea gie
nei opinii
i medilocale de con e a e i
-
protejare an apovalorilor
i medi e c.
naturale
10
PREZENTARE SINTETICĂ A OBIECTIVELOR STRATEGICE
ŞI ACŢAn ena ea pop
IUNILOR DElaPROTECŢ
iei la anali IaA MEDIULUI
no
Tabelul 1.1 (continuare)
proiecte cu impact important asupra Ministere
Componenta Ac a C
mediului
A ocia ii
Semna esociale
Anchete i a ifica e de a a e, con en ii, neguvernamentale
de specialitate
n elege i, p o ocoale egionale a globale G p i de ini ia i
Ini ia i e locale de gen l: Parlament
O gani a ea i pa icipa ea la ac i i i
- S p m na C eniei Guvern
6. Cooperare com ne i comi ii mi e monitoring,
- Zi a Mondial a Apei
5. S c a a a cercetare
- Zi a Mondial a Medi l i Admini a ia local
Participarea
- L na P d laii congrese, sesiuni,
Cimpoea eaioanenei in
opinii
e nalocale
ionaledepen
con e a aae eai E pe i, peciali i
protejare a valorilor naturale
acce la info ma ia de l im o
An ena ea pop la iei la anali a no
proiecte cu impact important asupra Ministere
11
BAZA LEGISLAŢIEI DE MEDIU ÎN ROMÂNIA, SAU CARE
AU LEGĂTURĂ CU PROBLEMELE DE MEDIU
În cadrul componentei legislative acţiunile se
manifestă prin elaborarea de:

ü legi cadru, ü decizii,

ü legi specifice, ü normative,
ü hotărâri de guvern, ü instrucţiuni şi
ü ordonanţe, ü standarde.
ü ordine,
de legi cad , legi ecifice, h i de g e , d a e, di e, deci ii,
a i e, i ci i i a da de. Dintre acestea, se pot enumera
BAZA LEGISLAŢ
12a ele documente, ca e c
I EI DE MEDIU Î N ROMÂ N IA, SAU CARE
i ie ba a legi la iei de edi R ia,
a ca e a leg AU c LEGĂ ble TURĂ
ele de CU ediPROBLEMELE
: DE MEDIU
- Legea ec iei edi l i (L. nr. 137/29.12.95);
- Legea e c le a ea legii ec iei edi l i
(L.nr.159/20.10.99);
- Legea privind Fondul de mediu (L. nr. 73/04.05.2000);
- Legea Fondului funciar (L. nr. 18/19.02.1991);
- Legea b i il f cia e (L. . 84/12.07.1996) i H ea de
Guvern pentru aprobarea regulamentului de aplicare a Legii
b i il f cia e . 84/1996 (H.G. . 611/06.10.1997);
- Legea apelor (L. nr. 107/25.09.1996);
- Legea i i d a ig a ea ii la iei (L. . 3/06.07.1978);
- Legea minelor (L. nr. 61/05.03.1998);
- Legea i i d de f a ea ig a a ac i i il clea e (L. .
 b i il f cia e . 84/1996 (H.G. . 611/06.10.1997);
- Legea apelor (L. nr. 107/25.09.1996);
13 -
BAZA LEGISLAŢIEI DE MEDIU
Legea i i d a ig a ea ii
ÎlaNieiROMÂ NIA, SAU CARE
(L. . 3/06.07.1978);
- Legea AUminelorLEGĂ TURĂ
(L. nr. CU PROBLEMELE DE MEDIU
61/05.03.1998);
- Legea i i d de f a ea ig a a ac i i il clea e (L. .
111/10.10.1996) i Legea e difica ea i c le a ea
L.111/1996 (L. nr. 16/08.01.1998);
- O d a a de ge a G e l i i i d egi l a iil a ale
eja e, c e a ea habi a el a ale, a fl ei i fa ei lbatice
(O.U.G. nr. 236/24.11.2000);
- O d a a de ge a G e l i i i d egi l de e il
(O.U.G. nr. 78/16.06.2000);
- O d a a de ge a G e l i i i d ec ia a fe ei
(O.U.G. nr. 243/28.11.2000);
- O d a a de ge a Guvernului privind regimul clasificarea,
e iche a ea i a bala ea b a el i e a a el chi ice
periculoase (O.U.G. nr. 200/09.11.2000);
- H ea de G e i i d abili ea i a c i a ea
 (O.U.G. nr. 78/16.06.2000);
- O d a a de ge a G e l i i i d ec ia a fe ei

BAZA LEGISLAŢIEI DE MEDIU ÎN ROMÂNIA, SAU CARE

(O.U.G. nr. 243/28.11.2000);
- O d a a de ge a Guvernului privind regimul clasificarea,
14
AU LEGĂTURĂ CU PROBLEMELE DE MEDIU
e iche a ea i a bala ea b a el
periculoase (O.U.G. nr. 200/09.11.2000);
i e a a el chi ice

- H ea de G e i i d abili ea i a c i a ea
c a e ii la ele de ec ia mediului înconj (H.G. .
LEGI LA IA O EC IEI MEDIULUI
127/30.03.1994);
- H ea de G e d e d e e c ca e
e e c a a, a ea, ec a ea c ec a
ed c . (H.G. . 168/05.05.1997);
6
- Ordinul e a ba ea Re e e d e a a ea
mediului (O. Nr. 756/03.11.1997);
- Ordinul d a c a ea b c , e e e a , a
e ea a , a e , c e a e d
ed c (O. .1325/22.09.2000);
- O d d P ced a de e e e a e a ac ec ce
cae c ac a a ed c (O. N . 125/1996)
- O d e a ba ea P ced de ea a e a b a de
mediu (O. Nr. 184/21.09.97);
- Directiva pentru stabil ea a ad e ae c ae
b a e a e d a ee a e a e de e ac a ea ace a
(D.nr.414/05.12.1979); etc.
15
STRUCTURA LEGII PROTECŢIEI MEDIULUI
Pilon principal al activităţii în domeniul protecţiei mediului.
Această lege este structurată pe următoarele capitole:
- Principii şi dispoziţii generale,
- Reglementarea activităţilor economice şi sociale cu
impact asupra mediului,
- Protecţia resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii,
- Atribuţii şi răspunderi,
- Sancţiuni,
- Dispoziţii tranzitorii şi finale.
 c e a ea Le ec e ed -au elaborat o serie de acte
e a eACTE ca e LEGISLATIVE
c e ea eCARE
ede eCOMPLETEAZĂ
c e a ec a mediului în
PREVEDERILE
c 16 a CU c PRIVIRE
ef c e e LA
a PROTECŢ de IA MEDIULUI
ec a ed . D e e ca e -
auDomeniile în care documente
elaborat asemenea s- au elaborat
sunt: asemenea documente sunt:
a) regimul substan elor i al de eurilor periculoase;
b) gospod rirea de eurilor menajere, industriale i agricole;
c) regimul pesticidelor;
d) regimul privind asigurarea radio-protec iei;
e) desf urarea activit ilor nucleare si asigurarea securit ii surselor de
radia ii, inclusiv r spunderea civil pentru daune nucleare;
f) gospod rirea apelor i a ecosistemelor acvatice;
g) gospod rirea lucr rilor de îmbun t iri funciare;
 ACTE LEGISLATIVE CARE COMPLETEAZĂ PREVEDERILE
17
CU PRIVIRE LA PROTECŢIA MEDIULUI
Domeniile în care s-LEGI
au elaborat
LA IA asemenea
O EC IEI MEDIULUIdocumente sunt:

h) protec ia Litoralului i a zonelor costiere;

i) piscicultura i pescuitul;
j) protec ia atmosferei;
k) gospod rirea i conservarea paji tilor;
l) gospod rirea fondului forestier;
m) protec ia fondului cinegetic i vân toarea;
n) ocrotirea albinelor i protec ia florei melifere;
o) gospod rirea obiectivelor de interes speologic, geologic i
paleontologic;
p) ariile protejate i monumentele naturii;
r) r spunderea pentru prejudiciile aduse mediului.
 CONCEPTE ŞI INSTRUMENTE ALE LEGISLAŢIEI
18
PROTECŢIEI MEDIULUI

A. Concepte utilizate în protecţia mediului

Strategia de protcţia mediului adoptată, conceptele şi

instrumentele însuşite îşi dovedesc eficienţa în măsura în care
se reuşeşte:
- menţinerea calităţii sănătăţii umane;
- menţinerea calităţii tuturor valorilor specifice naturii.
 CONCEPTE ŞI INSTRUMENTE
LEGI LA IA O EC IEI MEDIULUI
ALE LEGISLAŢIEI
19
PROTECŢ
- men inerea calit ii tuturor valorilorIspecifice
EI MEDIULUI
naturii.
Dintre considerentele care au impus elaborarea unor strategii de
protec ia mediului se pot aminti:
- nlocuirea sistemului de ac iuni nt mpl toare, oca ionale cu ac iuni
programatice i coerente de protec ia mediului;
- eliminarea unor contradic ii interne care Iimitea adoptarea unor
m suri de protejare a mediului sau reduceau eficien a acestor m suri;
- elaborarea, implementarea i evaluarea politicii de mediu pe etape,
astfel nc t s fie posibil reevaluarea acesteia;
- adaptarea planurilor de ac iune i de implementare Ia scara de timp
(pe termene scurte, medii i lungi);
- alegerea i formarea unui personal adecvat, n func ie de etap i
ac iune;
- controlul : aplic rii riguroase a m surilor stabilite conform acordurilor,
autori a iilor, normelor sau altor cerin e legale.
 - alegerea i formarea unui personal adecvat, n func ie de etap i
ac iune; CONCEPTE ŞI INSTRUMENTE ALE LEGISLAŢIEI
20 - controlul : aplic rii riguroase a m surilor stabilite conform acordurilor,
PROTECŢIEI MEDIULUI
autori a iilor, normelor sau altor cerin e legale.
La elaborarea strategiei de mediu, având în vedere dinamismul
elementelor n discu ie, precum i caracterul relativ. nou al problemelor,
trebuie aplicat principiul activit ii interactive. Strategia trebuie supus unui
proces periodic de reconsiderare de tipul:
- adaptare continu ;
- recurgere Ia propuneri flexibile.
Aceasta reconsiderare presupune dou elemente de ba :
- adaptare Ia ideile în schimbare sau Ia circumstan ele vie ii socio -
economice;
- adaptare Ia re ultatele evalu rii etapei anterioare
Este de semnalat ca esen ial n eIaborarea unei strategii eficiente de
protec ia mediului este factorul uman. Abordarea problemelor compIe e ale
 - recurgere Ia propuneri flexibile.
CONCEPTE ŞI INSTRUMENTE ALE LEGISLAŢIEI
21 Aceasta reconsiderare presupune dou elemente de ba :
PROTECŢIEI MEDIULUI
- adaptare Ia ideile în schimbare sau Ia circumstan ele vie ii socio -
economice;
Observație:
- adaptare Ia re ultatele evalu rii etapei anterioare
Este de semnalat ca esen ial n eIaborarea unei strategii eficiente de
protec ia mediului este factorul uman. Abordarea problemelor compIe e ale
mediului cere o cooperare ntre persoane cu grade variate de preg tire i
n elegere, de profesii diferite, din diferite structuri i segmente ale societ ii: n
aceste condi ii, un stil de lucru interactiv este esen ial.
n stabilirea strategiei, a planurilor de ac iune i a planurilor de
implementare, ce presupun i ac iuni inginere ti, abordarea integrat este unul
din conceptele larg promovate. Putem men iona c teva argumente pentru
 mediului cere o cooperare ntre persoane cu grade variate de preg tire i
CONCEPTE
n elegere, ŞI INSTRUMENTE
de profesii diferite, din diferite structuri ALE LEGISLAŢ
i segmente ale societIEIii: n
22
PROTECŢ
aceste condi ii, un stil de lucru interactivIEI
esteMEDIULUI
esen ial.
n stabilirea strategiei, a planurilor de ac iune i a planurilor de
implementare, ce presupun i ac iuni inginere ti, abordarea integrat este unul
din conceptele larg promovate. Putem men iona c teva argumente pentru
acest gen de abordare:
- evitarea transferului problemei polu rii: de e emplu, de Ia aer Ia ap ,
de Ia un bazin Ia altul sau de Ia un nivel Ia altul de decizie;
- stabilirea priorit ilor pentru a selecta cele mai importante aspecte i a
LEGI LA IA O EC IEI MEDIULUI
evita astfel decizii punctiforme sau elaborate instantaneu;
- ob inerea. unei nalte eficiente prin combinarea m surilor pentru a se
ob ine ale mai bune re ultate cu cele mai9 mici cheltuieli i eforturi.
 LEGI LA IA O EC IEI MEDIULUI

CONCEPTE
- ob inerea. unei nalteŞIeficiente
INSTRUMENTE ALE mLEGISLAŢ
prin combinarea IEI a se
surilor pentru
23
ob ine ale mai bune re ultatePROTECŢ
cu cele maiIEImiciMEDIULUI
cheltuieli i eforturi.
n elaborarea strategiei trebuie avut n vedere, legat de metoda abord rii
integrate a procesului, urm toarele:
- concentrarea aten iei numai asupra celor mai importante puncte i
obiective;
- stabilirea punctelor i obiectivelor trebuie nso it de planuri de ac iune
i planuri de implementare;
- manifestarea abord ri integrate trebuie sa se reflecte at t din punct de
vedere geografic (integrare local sau onal ), dar i din punct de vedere al
atitudinilor societ ii implicate (ba juridic , infrastructur administrativ ,
diverse domenii economice etc.).
n etapele de elaborare i de finali are a strategiei de protec ia mediului
 vedere geografic (integrare local sau onal ), dar i din punct de vedere al
CONCEPTE ŞI INSTRUMENTE ALE LEGISLAŢIEI
atitudinilor societ ii implicate
24 (ba juridic
PROTECŢIEI MEDIULUI
, infrastructur administrativ ,
diverse domenii economice etc.).
n etapele de elaborare i de finali are a strategiei de protec ia mediului
trebuie apelat i la discu ii sau dialog cu grupurile - int .
Grupurile - int repre int un colectiv restr ns de persoane cu puncte
comune din punct de vedere al domeniului n care i desf oar activitatea,
din punct de vedere al preocup rilor sau al po i iei pe care o pot avea fa de
problematica de mediu. Sunt dou categorii de mare interes de grupuri - int .
Unul dintre aceste categorii de grupuri - int este format din
repre entan i ai poluatorilor direc i. Rela ia administra iei cu ace ti
 trebuie apelat i la discu ii sau dialog cu grupurile - int .
Grupurile - int repre Şint
CONCEPTE un colectiv restr ns
I INSTRUMENTE ALEde persoane
LEGISLAŢ cu Ipuncte
EI
25comune din punct de vedere al domeniului n care i desf oar activitatea,
PROTECŢIEI MEDIULUI
din punct de vedere al preocup rilor sau al po i iei pe care o pot avea fa de
CATEGORII DE GRUPURI ȚINTĂ
problematica de mediu. Sunt dou categorii de mare interes de grupuri - int .
Unul dintre aceste categorii de grupuri - int este format din
repre entan i ai poluatorilor direc i. Rela ia administra iei cu ace ti
repre entan i se face pe cale tehnic , urm rindu-se ncadrarea activit ilor
respective n limitele tehnice ale unor norme i reglementari ce asigura
protec ia mediului. Exemple de poluatori direc i pot fi g site n sectoare ca:
agricultura, transporturi, industrie, energetic , materiale de construc ii etc.
Un al doilea grup - inta deosebit de important este cel de interpre i. n
sensul c servesc ca produc tori i distribuitori de informa ii. Mesajele acestui
repre entan i se face pe cale tehnic , urm rindu-se ncadrarea activit ilor
CONCEPTE ŞI INSTRUMENTE ALE LEGISLAŢIEI
respective
26 n limitele tehnicePROTECŢ
ale unor norme i reglementari ce asigura
IEI MEDIULUI
protec ia mediului. Exemple de poluatori direc i pot fi g site n sectoare ca:
CATEGORII DE GRUPURI ȚINTĂ
agricultura, transporturi, industrie, energetic , materiale de construc ii etc.
Un al doilea grup - inta deosebit de important este cel de interpre i. n
sensul c servesc ca produc tori i distribuitori de informa ii. Mesajele acestui
grup se vor concentra spre informarea societ ii, fie ntr-o direc ie, fie n alta.
Acest grup este format din cercet tori i educatori, repre entan i ai
organi a iilor guvernamentale i neguvernamentale, mass - media etc.

1.3.2.2 I a c a
Acest grup este format din cercet tori i educatori, repre entan i ai
CONCEPTE ŞiI neguvernamentale,
organi a iilor guvernamentale INSTRUMENTE ALE massLEGISLAŢ
- media etc.IEI
27
PROTECŢIEI MEDIULUI
B. Instrumente utilizate în protecţia mediului
1.3.2.2 I a c a
n cadrul strategiei de protec ia mediului un rol esen ial revine alegerii
adecvate a instrumentelor politicii de mediu. în acest sens trebuie avute în
vedere:
- alegerea unor combina ii adecvate de instrumente;
- alegerea celor mai potrivite puncte de aplicare.
Instrumentele pot fi clasificate n func ie de componenta politic de care
apar in, astfel:
adecvate a instrumentelor politicii de mediu. în acest sens trebuie avute în
vedere: CONCEPTE ŞI INSTRUMENTE ALE LEGISLAŢIEI
28
PROTECŢ
- alegerea unor combina ii adecvate IEI MEDIULUI
de instrumente;
B. Instrumente utilizate
- alegerea celor mai în protecţ
potrivite puncte ia mediului
de aplicare.
Instrumentele pot fi clasificate n func ie de componenta politic de care
LEGISLA IA PROTEC IEI MEDIULUI
apar in, astfel:
a. Politica reglement rilor globale
Aceasta se refera Ia ansamblul
10 agen ilor economici de stat sau privai, Ia
toate categoriile de cet eni. Ca instrumente pot fi citate, printre altele:
- legi cadru, generale ale mediului i componentelor sale;
- standarde, norme, limite;
- studii i analize de impact asupra mediului.
adecvate a instrumentelordepoliticii
toate categoriile cet deeni. mediu.
Ca îninstrumente
acest sens trebuie
pot fiavute în printre altele
citate,
vedere: CONCEPTE ŞI INSTRUMENTE ALE LEGISLAŢIEI
29 - legi cadru, generale ale
PROTECŢ
mediului i componentelor
IEI MEDIULUI
sale;
- alegerea unor combina ii adecvate de instrumente;
- standarde,
B. Instrumente
- alegerea celor mai norme,
utilizate
potrivite limite;
în protecţ
puncte ia mediului
de aplicare.
- studii poti analize
Instrumentele fi clasificateden impact
func ie de asupra mediului.
componenta politic de care
apar in, astfel:
b. Politica reglement rilor specifice
10
In acest tip de politica se apeleaz Ia instrumente de tipul:
- responsabilit i pentru produse periculoase;
- resposabilitatea riscului;
- dreptul de informare corect i în timp real.
adecvateInaacest
instrumentelor politiciisedeapeleaz
tip de politica mediu. înIaacest sens trebuie
instrumente avute în
de tipul:
vedere: CONCEPTE ŞI INSTRUMENTE ALE LEGISLAŢIEI
30 - responsabilit i pentru produse periculoase;
- alegerea unor combina ii adecvate PROTECŢ IEI MEDIULUI
de instrumente;
- resposabilitatea
B. Instrumente riscului;
utilizate în protecţ
- alegerea celor mai potrivite puncte ia mediului
de aplicare.
- dreptul depotinformare
Instrumentele corect
fi clasificate i îndetimp
n func ie real. politic de care
componenta
apar in, astfel:
c. Politica prin convingere
Este categoria cea mai eficient
10 , deci este posibil ca efectele el sa aib
ponderea cea mai mare. Dintre instrumentele specifice se men ioneaz :
- promovarea tehnologiei ecologice i a cercet rii;
- utilizarea mecanismelor de pia ;
- promovarea con tientiz rii i educa iei.
ponderea cea mai politicii
adecvate a instrumentelor mare.deDintre
mediu. îninstrumentele
acest sens trebuie specifice
avute în se men io
CONCEPTE
vedere: - promovarea ŞI INSTRUMENTE
tehnologiei ecologice ALE LEGISLAŢ
i a cercet rii;IEI
31
- alegerea unor combina ii adecvatePROTECŢ IEI MEDIULUI
de instrumente;
- utilizarea mecanismelor de pia ;
B. Instrumente utilizate
- alegerea celor mai în protecţ
potrivite puncte ia mediului
de aplicare.
- promovarea
Instrumentele con ntientiz
pot fi clasificate func ie deriicomponenta
i educa iei. de care
politic
apar in, astfel:
d. P ca a d a
10
Se utilizeaz instrumente de comunicare social ca:
- educa ie;
- mass - media i rela ii cu publicul;
- sisteme informa ionale accesibile publicului.
adecvateSea utilizeaz
instrumentelor politicii de mediu.
instrumente în acest sens social
de comunicare trebuie avute
ca: în
vedere: CONCEPTE ŞI INSTRUMENTE ALE LEGISLAŢIEI
32 - educa ie;
- alegerea unor combina ii adecvate PROTECŢ IEI MEDIULUI
de instrumente;
- mass celor
B. Instrumente
- alegerea - media i relapuncte
utilizate
mai potrivite înii protecţ
cu de
publicul;
ia mediului
aplicare.
- sisteme informa
Instrumentele ionalen func
pot fi clasificate accesibile publicului.
ie de componenta politic de care
apar in, astfel:
. P ca d a a ca c c
10
Se amintesc, printre altele:
- scutiri de impozite pentru investi ii i activit i de protec ia mediului;
- subsidii i impozite;
- taxe i penalit i.
 CONCEPTE
interne, trebuie ŞI INSTRUMENTE
analizat modul ALE LEGISLAŢ
cum vor ac iona instrumentele separatIEIi în
combina ie cu efectul acestora asupra diferitelor segmente ale societ ii.
33 PROTECŢIEI MEDIULUI
Trebuie f cut o analiz înc din primele etape de aplicare, în sensul de a
B. Instrumente utilizate în protecţia mediului
verifica dac instrumentul sau combina ia de instrumente a fost ales corect.
Criterii decriterii
Drept apreciere a alegerii
de apreciere a alegeri corecte a instrumentelor
corecte a instrumentelor de lucru
se pot cita:
- siguran a atingeriiLEGI
scopului
LA IA
propus;
O EC IEI MEDIULUI
11
- dac i me l c e de ecific l i l ii i i a iei a a
c a mea e ac i e e;
- e mi e ea ei elege i i ei e lica ii a e;
- e mi e ea ei im leme i ae ca l i a iil ca e e
ac i ea ;
- permi e ea ei e al i c ec e i ficie de e ac e a c il i
decela e a e abili il ;
- permiterea unei prognoze destul de exacte a rezultatelor;
- dac i me l aj Ia fi a a ea li icii de ec ia medi l i;
 - e mi CONCEPTE
e ea ei im leme ŞI INSTRUMENTE
i a e ca ALE l i aLEGISLAŢ
iil ca eIEIe
ac i ea ;
34 PROTECŢIEI MEDIULUI
B. Instrumente
- permi e ea ei e al utilizate
i c ec eîni protecţ ia emediului
ficie de ac e a c il i
Criterii
decelade e aapreciere
e abili ailalegerii
; corecte a instrumentelor de lucru
- permiterea unei prognoze destul de exacte a rezultatelor;
- dac i me l aj Ia fi a a ea li icii de ec ia medi l i;
- dac i me l im lea i i ia i a g il - i a i a ma ea de
c e ace ea a e abili i;
- b i e ea iji l i cie ii ci ile;
- coinciderea cu interesele individuale pe termen scurt;
- flexibilitatea;
- im la ea de l ii i i eg ii eh l gii de ce c a e.
 a PRINCIPII GENERALE a a a ÎN ABORDAREA
a LEGISLAŢIEI DE
35 ea iMEDIU
a ea egiŞIa MODALITĂ
iei ec iei Tedi
̧I DEi IMPLEMENTARE A de
-a avut în vedere o serie
c ce e i i e e a e ACESTORA
ec ia edi i.
P ec ia edi i e e biec i de i e e b ic a c ei
de i d abi e. P i ci ii e i e e e e e ategice ale acesteia sunt:
a) i ci i eca iei a ea deci iei;
b) i ci i e e i ii i c i ec gice i a d ce ii da e ;
c) i ci i c e ii bi di e i ii i a ec i e e ecifice
cadrului biogeografic natural;
d) i ci " a e e";
e) a ea c i iae a a i ca e e ic i ea e i ci i
ga a ea a e i ;
cadrului biogeografic natural;
d) PRINCIPII
i ci " aGENERALE e e"; ÎN ABORDAREA LEGISLAŢIEI DE
36 e) MEDIU Ş I MODALITĂ
a ea c i i a e a T I
̧ DE IMPLEMENTARE
a i ca e e ic i ea A
e i ci i
ACESTORA
ga a ea a e i ;
f) c ea ea i e i a i a de i i a e i eg a a a edi i;
g) i i a ea d abi ;
h) e i e ea, a e i a ea ca i ii edi i i ec c ia e
deteriorate;
i) c ea ea i cad de a ici a e a ga i a ii eg e a e a e i
a popula iei a e ab a ea i a ica ea deci ii ;
) de a ea c ab ii i e a i a e e a ig a ea ca i ii
mediului.
M da i i e de i e e a e a i ci ii i a elementelor
 mediului.
MODALITĂ
M da i i e T ̧ILEi DEeIMPLEMENTARE
de e a e a i ci iiA PRINCIPIILOR ŞI A
i a elementelor
strategice sunt:
37 ELEMENTELOR STRATEGICE
a) adoptarea politicilor de mediu, armonizate cu programele de
dezvoltare;
b) obligativitatea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului în
faza ini ial a iec e , ga e a a ac i i i ;
c) c e a ea a ific ii de edi c cea de a e a a e a e i i i i de
urbanism;
d) introducerea pârghiilor economice stimulative sau coercitive;
e) rezolvarea, pe niveluri de competenta, a problemelor de mediu, în
func ie de amploarea acestora;
f) elaborarea de norme i standarde, armonizarea acestora cu
reglement rile interna ionale i introducerea programelor pentru conformare;
g) promovarea cercet rii fundamentale i aplicative în domeniul
LEGI LA IA O EC IEI MEDIULUI
protec iei mediului;
h) instruirea educarea popula ei, precum participarea organiza iilor
neguvernamentale la elaborarea aplicarea deciziilor.
 MODALITĂ
h) instruirea T ̧ILE DE IMPLEMENTARE
educarea A PRINCIPIILOR
popula ei, precum participarea ŞI A
organiza iilor
neguvernamentale
38 ELEMENTELOR
la elaborarea STRATEGICE
aplicarea deciziilor.
Statul recunoa te dreptul tuturor persoanelor la un mediu s n tos,
garantând în acest scop:
a) accesul la informa iile privind calitatea mediului;
b) dreptul de a se asocia în organiza ii de ap rare a calit ii mediului;
c) dreptul de consultare în vederea lu rii deciziilor privind dezvoltarea
politicilor, legisla iei a normelor de mediu, eliberarea acordurilor a
autoriza iilor de mediu, inclusiv pentru planurile de amenajare a teritoriului
de urbanism;
d) dreptul de a se adresa, direct sau prin intermediul unor asocia ii,
autorit ilor administrative sau judec tore ti în vederea prevenirii sau în cazul
producerii unui prejudiciu direct sau indirect;
e) dreptul la desp gubire pentru prejudiciul suferit.