KB CURS 5.1 ECO - Compressed

CURS 5
CUNBM Facultatea de Inginerie
SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

Combustibilii fosili
Doar 20 de companii producătoare de combustibili fosili, private şi

de stat, care au afaceri în întreaga lume, precum Chevron, Exxon,
BP, Shell, Saudi Aramco şi Gazprom, sunt responsabile de o treime
din emisiile de gaze cu efect de seră la nivel global,
În top au fost incluse companii deţinute de investitori - Chevron, Exxon, BP şi Shell, dar şi de stat,
precum Saudi Aramco şi Gazprom.
Chevron se află pe primul loc în topul celor opt corporaţii deţinute de investitori, urmată de Exxon, BP şi Shell.
Aceste patru corporaţii produc împreună peste 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră înregistrate la
nivel global din 1965. 2

Aceste corporaţii au afaceri în întreaga lume şi cheltuie miliarde de dolari
pentru a face lobby în guverne şi a se portretiza drept "prietenoase cu
mediul", remarcă Heede.
12 dintre companiile din top sunt deţinute de state şi produc 20% din
totalul emisiilor de carbon înregistrate în aceeaşi perioadă.
Pe primul loc este Saudi Aramco, cu 4,38%.
90% din emisiile de gaze cu efect de seră produse de cele 20 de companii provin din folosirea produselor
lor, petrol, combustibili pentru avioane, gaze naturale şi cărbuni folosiţi la încălzire. O zecime provine
din extragere, rafinare şi livrarea combustibililor.
Potrivit unui studiu publicat în 2017 de Peter Frumhoff, de la Union of Concerned Scientists din SUA,
emisiile de dioxid de carbon şi metan produse de 90 dintre cele mai mari companii în domeniu sunt
responsabile pentru aproape jumătate din creşterea înregistrată de temperatura medie globală şi o treime
din cea înregistrată de nivelul mării în perioada 1880 - 2010
3

- sunt hidrocarburi, cărbune, petrol sau gaze naturale, formate din rămășițele fosilizate ale plantelor și
animalelor moarte.
Combustibilii fosili sunt încă dominanţi în mixul de combustibili:
- 77% din nevoile energetice ale europeanului mediu sunt satisfăcute de petrol, gaze naturale şi cărbune.
- 14%, energia nucleară
- 9% este asigurat din surse de energie regenerabile.
În lumea modernă a secolelor XX ș i XXI, setea de energie provenită din combustibili

fosili, mai ales pentru benzină, provenită din petrol, este una din cauzele majore ale
conflictelor globale /regionale.
S-a născut astfel o mișcare globală spre generarea de energie regenerabilă, pentru a
ajuta la satisfacerea nevoilor crescânde de energie.
4

Arderea combustibililor fosili
- este cea mai importantă sursă a emisiilor de dioxid de carbon, care este unul din gazele
cauzatoare ale efectului de seră, care împiedică dispersarea radiațiilor și contribuie
la încălzirea globală.
- Concentrația de CO2 din atmosferă este în crestere, producând îngrijorare cu privire la
gradul de reținere a radiației solare, care va avea ca rezultat creșterea temperaturii
medii a suprafeței terestre.
OBS.: Doar o mică cantitate a combustibililor pe bază de hidrocarburi
sunt biocombustibili, adică derivați din dioxidul de carbon din atmosferă, deci
care nu contribuie, prin ardere, la creșterea cantității globale de dioxid de carbon.
5

Nivel și consum
Nivelul rezervelor (estimările EIA privind resursele, estimările EIA privind petrolul, cărbunele și gazul)
•Petrol: 1.050.691 - 1.277.702 milioane de barili (167-203 km³) 2003-2005
•Gaze: 171.040 - 192.720 km³ (1.239 miliarde barili echivalent petrol 2003-2005)
•Cărbune: 981.000 milioane de tone (4.786 miliarde barili echivalent petrol) (2004)
Numărul de ani pentru care se consideră că mai există posibilități de exploatare (în cele mai
optimiste estimări) (Oil & Gas Journal, World Oil)
•Petrol: 1.277.702/77/365= 32 de ani
•Gaz: 1.239.000/47/365= 72 de ani
•Cărbune: 4.786.000/52/365= 252 de ani.
6
Nivelele surselor primare de energie sunt date de rezervele subterane disponibile.

Cele mai importante surse de energie primară sunt cele pe bază de carbon.
Petrolul, cărbunele, și gazul au stat la baza a 79,6% din energia produsă în cursul anului 2002.
(Exprimat în milioane de tone echivalent petrol, reprezintă
34,9 - Petrol;
23,5 – cărbunele;
21,2 - gaz)
7

Efecte asupra mediului
În Statele Unite, peste 90% din emisiile de gazele cu efect de seră provin din arderea combustibililor
fosili.. În plus, prin ardere se produc și alți poluanți, ca oxizi de azot, dioxid de sulf, componente organice
volatile si metale grele.
- Arderea combustibililor fosili generează acizi sulfuric și azotic, care cad pe Pământ ca o ploaie
acidă, având un impact atât asupra mediului natural cât și asupra mediului artificial.
- Arderea cărbunelui generează și imense cantități de zgură și funingine.
- Combustibilii fosili conțin si materiale radioactive, mai ales uraniu și thoriu, care sunt emanate în atmosferă.
- În anul 2000, prin arderea cărbunelui, au fost emise în atmosferă aprox.:
- 12.000 de tone de thoriu și
- 5000 de tone de uraniu.
8

Alte probleme de mediu generate de exploatarea, procesarea și distribuția de combustibili fosili.
- Metodele de exploatarea cărbunelui,
- exploatarea în cariere de suprafață creează probleme complexe,
- forajele maritime sunt un pericol pentru organismele acvatice.
- Rafinăriile de petrol constituie reale amenințări asupra mediului.
- Transportul cărbunelui necesită locomotive diesel,
- Petrolul transportat de către petroliere, toate acestea arzând combustibili fosili.
Reglementările de mediu încearcă o varietate de abordări, cum ar fi

- controlul cantităților de poluanți
- controlul tehnologiei folosite,
- subvenții economice
- programe voluntare pentru a limita aceste emisii.
Conform Raport ONU (IPCC) în data de 02.11.2014, pentru limitarea efectelor încălzirii globale,
folosirea combustibililor fosili trebuie diminuată treptat, iar până în 2100 ar trebui eliminați complet. 9

Combustibilii fosili trebuie eliminați până în 2100
ACȚIUNE ȘI REACȚIUNE
Influența umană asupra sistemului climatic este

clară, iar emisiile antropice de gaze cu efect de seră
din prezent sunt cele mai mari din istorie.
Schimbările climatice recente au un impact pe scară
largă asupra populației umane și ecosistemelor
naturale.
10
Universitatea de Nord Facultatea de Inginerie
Emisiile anuale de gaze antropogene (generate de om) pe grupuri de gaze intre 1970-2010
În privința schimbărilor observate, ONU
(2014) reafirmă că
- încălzirea globală nu poate fi contestată,
- modificările care au avut loc începând
din anii ’50 sunt fără precedent.
Între 1983 – 2012, în emisfera nordică, s-a
înregistrat cea mai caldă perioadă de 30 de
ani din ultimii 1400 ani, iar concentrațiile
în atmosferă de dioxid de carbon, metan și
protoxid de azot au ajuns la un nivel fără
precedent în ultimii 800000 ani.
CO2 FOLU – CO2 provenit din activ. forestieră si agricolă
11

Impactul schimbărilor climatice
- se resimte în toate sistemele naturale și umane de pe toate continentele și oceanele.
- Printre acestea se remarcă evenimentele meteorologice extreme:
- cresterea temperaturilor maxime
- scăderea temperaturilor minime
- cresterea volumului de precipitații în unele zone
- seceta extremă din alte regiuni.
Măsuri:
- folosirea surselor regenerabile de energie va trebui să crească de la 30% în prezent până la 80% în 2050.
- Combustibilii fosili, utilizați fără soluții de recuperare a dioxidului de carbon, ar trebui să dispară până în 2100.
În caz contrar, schimbările climatice vor fi „severe, omniprezente și ireversibile”.
12

Politici UE
Europeanul mediu utilizează 27 de megawaţi-oră (MWh) pe an, incluzând toate sursele

domestice, industriale şi de transport.
Această cifră variază mult de la o ţară la alta, după cum variază şi emisiile de CO2 aferente,
care depind foarte mult de măsura în care energia regenerabilă şi cea nucleară au pătruns
în ţara respectivă.
Transportul, sectorul dependent de energie cu cea mai rapidă creştere din 1990, este în
prezent cel mai mare consumator de energie.
13

Politici UE
Energia
- este din ce în ce mai mult o prioritate de politică
- reprezintă unul dintre cele cinci domenii principale de dezvoltare care fac
obiectul ţintelor Strategiei Europa 2020:
•20% din consumul energetic al Europei să provină din energii regenerabile;
•o creştere de 20% a eficienţei energetice.
Pe lângă obiectivele specifice ale Strategiei energetice pentru 2020, există domenii suplimentare de interes
care sunt abordate de diferite politici.
Aceste politici includ:
•îmbunătăţirea securităţii aprovizionării;
•asigurarea competitivităţii economiei europene şi disponibilitatea energiei la preţuri accesibile;
•încurajarea dezvoltării unei pieţe interne competitive pentru energie;
•stabilirea de niveluri minime de impozitare a produselor energetice. 14

Consumul de energie primară Consumul de energie finală
după tipul de combustibil după tipul de combustibil si sector
Indicator definit ca raportul dintre consumul final de

energie (cu corecție climatică) și valoarea PIB-ului.
Indicator definit ca diferența dintre consumul brut de energie

primară și consumul non-energetic al tuturor purtătorilor de energie
15

Evoluția emisiilor de bioxid de sulf, oxizi de azot și
praf de la marile centrale termoelectrice din UE
16
Progrese în direcția utilizarii surselor de energie

regenerabile in consumul final (UE-28)
17

Tendințele intensității energetice, produsului intern brut și consumului
brut de energie internă
18

Există 3 664 de instalații mari de ardere în UE-28.
Numărul de centrale termoelectrice în UE 28 după capacitate
Capacitatea instalată a crescut cu 4% între 2004-2017.
Obs.: - Tendința a atins un maxim în 2012.
- Capacitatea instalată a instalațiilor mari de ardere
nu este distribuită în mod egal în întreaga Europă:
Germania, Italia, Regatul Unit, Polonia, Spania ș i Franța (în
ordinea rangului), au reprezentat mai mult de 65% din totalul
combustibilului introdus si al capacității de operare în 2017.
Utilizarea biomasei, sa triplat în perioada 2004 - 2017,

desi a fost încă utilizată în cantități relativ mici (6% din
total în 2017).
Combustibilii solizi (cărbune, lignit, turbă si alți
combustibili solizi fosili) si gazele naturale rămân
principalele surse de combustibil, dar cantitatea
utilizată a scăzut cu aproximativ 25% în această perioadă.
Acest lucru ar putea reflecta trecerea sistemului
energetic al Europei de la petrol, cărbune si gaz la
surse regenerabile.
19
Emisiile de poluanți atmosferici si
valoarea adăugată brută pentru industrie Valoarea adăugată brută (VAB) este
soldul contului de producție si se măsoară
ca diferența dintre valoarea bunurilor și
serviciilor produse (evaluate la prețuri de
bază) și consumul intermediar (evaluat la
prețurile cumpărătorului),
reprezentând deci valoarea nou creată în
procesul de producție.
VAB este calculată înainte de a fi calculat

consumul de capital fix.
20

Gradul de încălzire si de răcire
Gradul anual de încălzire în funcție de populație (HDD)
- între 1950–1980 și 1981–2017 a scăzut cu 6%;
- scăderea în perioada 1981-2017 a fost în medie de 6,5 HDD-uri pe an.
Cea mai mare scădere a avut loc în nordul Europei si Italia (?).
Gradul anual de răcire în funcție de populație (CDD)
- între 1950–1980 și 1981–2017 - a crescut cu 33%
- cresterea în perioada 1981-2017 a fost în medie de 0,9 HDD-uri pe an.
Cea mai mare crestere a avut loc în sudul Europei.
Se preconizează că tendința observată în HDD-uri și CDD-uri va continua pe tot parcursul secolului XXI.
Cele mai mari scăderi absolute ale HDD-urilor sunt așteptate în nordul și sud-estul Europei;
Cele mai mari creșteri absolute ale CDD-urilor sunt așteptate în sudul Europei.
Se estimează că scăderea HDD-urilor în Europa va fi mult mai mare decât creșterea CDD-urilor în termeni absoluți.
Cu toate acestea, o anumită modificare a CDD-urilor are în general impacturi economice mai mari decât aceeași
modificare a HDD-urilor, deoarece răcirea este produsă aproape exclusiv din electricitate, în timp ce încălzirea este
adesea derivată de la purtători de energie cu costuri specifice mai mici și cerințe de energie primară.
Creșterea preconizată a cererii de răcire în sudul Europei poate exacerba și mai mult vârfurile cererii de energie electrică
în timpul verii. Acest lucru poate amenința stabilitatea rețelelor electrice în timpul valurilor de căldură de vară, cu
excepția cazului în care se iau măsuri adecvate de adaptare. 21
Gradul de încălzire si de răcire
22
23

Producția brută de energie electrică pe tipuri de combustibili în UE
Datorită consumului tot mai mare de energie
din surse regenerabile, Uniunea Europeană a
fost în măsură să-si reducă cererea de combustibili
fosili și emisiile de gaze cu efect de seră asociate
acestora.
Potrivit analizei AEM,

totalul emisiilor de gaze cu efect de seră
generate de UE ar fi fost cu circa 9 % mai
mare în 2016 si cu 10 % mai mare în 2017,
dacă nu ar fi crescut gradul de utilizare a
surselor regenerabile începând cu 2005, ceea
ce a permis înlocuirea a 11% din consumul
intern brut de combustibili fosili.
24
Tendințe si previziuni in
UE 2020 și 2030 (raportat la 2005)
Energia regenerabilă. Ponderea energiei

regenerabile în consumul final brut de energie
Eficiența energetică. Reducerea consumului

de energie primară comparativ cu 2005
Gazele de seră. Readucerea emisiilor comparativ cu 1990
25
Indicatorii energetici şi de mediu răspund la şase întrebări politice:

•Are consumul şi producţia de energie un impact în scădere asupra mediului?
•Este consumul de energie în scădere?
•Cât de rapid creşte eficienţa energetică?
•Sunt combustibilii dăunători înlocuiţi cu combustibili mai puţin poluanţi?
•Cât de rapid sunt puse în aplicare tehnologiile de energie regenerabilă?
•Sunt costurile de mediu mai bine integrate în sistemul de tarifare?
26

Consecințe rezultatele unui studiu realizat de Greenpeace Southeast Asia si the Center for Research on
Energy & Clean Air cu privire la costurile economice si umane uriase pe care le genereaza, la
nivel global, poluarea aerului prin combustibili fosili.
Raportul noteaza ca PM 2.5 (cel mai periculos indice de poluare) - in 2018 a fost responsabil de
- moartea a 4,5 milioane de persoane din intreaga lume.
- de 1,8 miliarde de zile lipsa de la serviciu,
- de 4 milioane de noi cazuri de astm la copii,
- de 2 milioane de nasteri inainte de termen.
PM 2.5 - (indicatorul tehnic pentru cele mai periculoase pulberi in

suspensie detectabile in aer)
27

Costurile economice ale poluarii aerului cu combustibili fosili,
raportate, la nivelul anului 2018, la Produsul Intern Brut:
• China - 6,6%
• India - 5,4%
• Rusia - 4,1%
• Germania - 3,5%
• SUA - 3%
• Japonia - 2,5%
• Marea Britanie - 2,3%
• Franta - 2%
• Spania - 1,7%
• Brazilia - 0,8%
28

Moartea prematură cauzată de
emisiile de la termocentrale
Dintre țările din Balcanii de Vest, sănătatea publică a

Serbiei este cea care a avut cel mai mult de suferit din
cauza poluării cu cărbune din regiune: 570 de cazuri
de moarte prematură.
În UE în 2016, cea mai afectată țară este

România, cu 380 de cazuri de moarte prematură.
urmată de Italia, cu 370 de cazuri.
29

Cauzele poluării datorate transportului naval (24%)
provin cantitativ din:
30

Cauzele poluării datorate traficului intens crescând factorul
de risc de poluare în anumite zone, preponderent Europa
Zone de deversare
prin accidente navale
(tancuri petroliere)
31

n Combustibilii (combustibilii clasici - combustibilii fosili)
- Sunt principală sursă de energie şi principală sursă de emisii poluante - gaze cu
efect de seră, particule şi hidrocarburi nearse.
- Producerea energiei electrice în centrale cu cărbune şi circulaţia rutieră sunt

sectoarele vizate în primul rând.
- Circulaţia rutieră, a mai bine de 700 de milioane de automobile, produce în momentul de faţă
17 % din emisiile mondiale de CO2.
- Problema emisiilor poluante ale automobilelor este un exemplu pozitiv pentru voinţa
oamenilor şi pentru faptul că prin acţiuni conjugate, planificate, mediul nostru de viaţă poate
fi menţinut mai curat, mai sigur. Progresele înregistrate - urmare a aplicării normelor Euro 1,
în 1992, până la Euro 6, în 2020, sunt spectaculoase.
32

Scurt istoric al normelor de poluare EURO
1992 - Pentru a reduce emisiile poluante, Uniunea Europeană a introdus în 1992 EURO 1
Euro 1 a fost stabilită drept standard privind emisiile pentru vehiculele utilitare și camioane usoare.
Acesta a fost începutul unui proces de reducere pas cu pas a emisiilor tuturor motoarelor în vederea
îmbunătățirii calității aerului în Europa.
1996 - Euro 1 a fost urmat la scurt timp de EURO 2 în 1996, care a inclus legislația pentru motociclete.
1999 - EURO 3 a fost introdus în UE în 1999 și a reglementat emisiile automobilelor Diesel. De

asemenea, a fost introdusă și legislația pentru vehiculele grele de marfă.
33

2005 - EURO 4 a fost introdus în 2005 și a impus limitarea în continuare a emisiilor de benzină și
vehicule cu motoare Diesel.
În legislația Euro 4 este prevăzut că limitele de emisii de NOx pentru vehiculele utilitare grele să fie
limitate la 3,5 g / kWh.
Acest lucru a condus la:
- utilizarea tehnologiei SCR și AdBlue.
- recircularea gazelor de esapament (EGR) a fost a doua tehnologie care a făcut posibilă
reducerea NOₓ.
34

2005 - EURO 4 (cont.)
La momentul introducerii Euro 4 producătorii de camioane aveau opinii diferite în alegerea celei mai bune
tehnologii dintre cele două.
Inițial au existat implicații și probleme în implementarea acestor tehnologii.
Din moment ce tehnologiile AdBlue / SCR și EGR erau noi, a fost greu pentru a obține piese noi pentru
sisteme.
Disponibilitatea AdBlue era limitată în Europa, aspect care a generat multe dificultăți conducătorilor auto.
Cu tehnologia Euro 4 a fost posibilă păcălirea aparatului prin umplerea rezervorului AdBlue cu un alt
lichid.
Cu toate acestea, la scurt timp a fost dezvoltat Euro 5, ceea ce a făcut această utilizare abuzivă imposibilă.
35

2009 - EURO 5 a intrat în vigoare în 2009.

Sunt propuse limitare mult mai restrictive în privința emisiilor nocive ale camioanelor și autobuzelor.
Accentul este pus pe reducerea emisiilor de oxizi de azot (NOₓ) de la 3,5 g / kWh până la 2,0 g / kWh și a
pulberilor în suspensie (PM) generate de vehiculele cu motor diesel.
Majoritatea producătorilor de vehicule au recurs la sistemul de reducere catalitică selectivă (SCR) pentru a
îndeplini standardele de emisie.
Doar câteva mărci camion încă au mai folosit tehnologia EGR pentru a se încadra în legislație.
În cazul în care un camion sau autobuz rulează fără AdBlue managementul motorului limitează în cele din
urmă performanța motorului.
36

EURO 6 este cel mai strict standardul european în privința emisiilor poluante.
Aceasta afectează, în special, standardele pentru autovehiculele echipate cu motoare Diesel.
În comparație cu standardul precedent, Euro 6 se axează în continuare pe scăderea celor două tipuri
de emisii poluante: oxizi de azot (NOₓ) ș i pulberi în suspensie (PM). Limitele sunt destul de stricte:
• NOₓ este redus cu 80% - până la 0,40 g / kWh (ciclu stationar european - echip. stationar)
• NOₓ este redus cu 77% - până la 0,46 g / kWh (ciclu european tranzitoriu (urban, rural,
autostradă)
• PM este redus cu 50% - până la 0,01 g / kWh
37

CONCLUZII
- pentru a reduce suficient noxele, toți producătorii au nevoie de ambele
tehnologii (EGR ș i SCR) să lucreze împreună pentru a se încadra în
nivelurile de emisii stabilite de Euro 6.
- Norma este obligatorie pentru toate tipurile noi de camioane grele ș i
autobuze începând cu 31 decembrie 2012.
- De la 31 decembrie 2013 Euro 6 este obligatorie pentru toate înmatriculările
de autovehicule noi.
38

„PM înseamnă pulberile în suspensie care trec printr-un

oriﬁciu de selectare as1el cum este deﬁnit de metoda de refe-
rință pentru prelevarea s,i măsurarea PM2,5, EN 14907 cu un
randament de separare de 50 % pentru un diametru aerodi-
namic de 2,5 μm;
39
Emisiile de gaze cu efect de seră asupra climei (7)
40

Global, normele în vigoare azi au permis reducerea emisiilor poluante de particule grele de
ordinul a 70% în raport cu normele EURO 0 din 1990. Introducerea noilor norme EURO
IV va permite o reducere a acestor emisii de încă aproximativ 30%
41

Evoluţia de emisii poluante cu particule grele
În 20 de ani:
NOx s-au redus de 7 ori
CO s-au redus de 7 ori
Hidrocarburile s-au redus de 5 ori
Particulele s-au redus de 20 ori
42

Repartiţia parcului auto în Franţa 2004 după normele EURO
43
Voici l'évolution des limites fixées aux USA en grammes par mile pour les moteurs à essence
CO HC NOx Solution
1966 87 8.8 3.6
1970 34 4.1 4.0

allumage plus tardif, EGR
1974 28 3.0 3.1
1975 15 1.5 3.1 cata oxydant
1977 15 1.5 2.0 cata oxydant et EGR amélioré
1980 7 0.41 2.0 cata oxydant amélioré et cata trois voies
1981 7 0.41 1.0 cata trois voies améliorés et matériaux support
1994 0.25 0.4
2001 0.08 0.2
44
În Europa, în grame pe kilometru
Pentru autovehicule cu
CO HC + NOx NOx Particule
motoare Diesel
Euro 1 (1993) 2.72 0.97 0.14
Euro 2 (1996) 1 0.90 0.10
Euro 3 (2000) 0.64 0.56 0.50 0.05
Euro 4 (2005) 0.5 0.30 0.25 0.025
45
În Europa, în grame pe kilometru
Pentru autovehicule pe
benzină :
CO (g/km) HC (g/km) NOx (g/km) teneur en soufre
1988 16.75 ??? 2.00 3.00
Euro 1 (1993) 2.72 (4.05) HC + NOx < 0.97 0.05%
Euro 2 (1996) 2.20 (3.28) HC + NOx < 0.50 0.05%
Euro 3 (2000) 2.30 0.20 0.15 0.015%
Euro 4 (2005) 1.0 0.10 0.08 0.005%
Nota :
Valorile din paranteză sunt valori extrapolate pentru a putea face comparaţie cu normele EURO 3 şi 4 (la care măsurătorile se fac cu motorul
rece nu cald).
46

KB CURS 5.1 ECO - Compressed

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

KB CURS 5.1 ECO - Compressed

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CURS 5

CUNBM Facultatea de Inginerie

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

Doar 20 de companii producătoare de combustibili fosili, private şi

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

În lumea modernă a secolelor XX ș i XXI, setea de energie provenită din combustibili

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

Nivelele surselor primare de energie sunt date de rezervele subterane disponibile.

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

Reglementările de mediu încearcă o varietate de abordări, cum ar fi

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

Influența umană asupra sistemului climatic este

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

Europeanul mediu utilizează 27 de megawaţi-oră (MWh) pe an, incluzând toate sursele

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

Indicator definit ca raportul dintre consumul final de

Indicator definit ca diferența dintre consumul brut de energie

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

Progrese în direcția utilizarii surselor de energie

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

Utilizarea biomasei, sa triplat în perioada 2004 - 2017,

VAB este calculată înainte de a fi calculat

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

Potrivit analizei AEM,

Energia regenerabilă. Ponderea energiei

Eficiența energetică. Reducerea consumului

Gazele de seră. Readucerea emisiilor comparativ cu 1990

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

Indicatorii energetici şi de mediu răspund la şase întrebări politice:

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

PM 2.5 - (indicatorul tehnic pentru cele mai periculoase pulberi in

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

Dintre țările din Balcanii de Vest, sănătatea publică a

În UE în 2016, cea mai afectată țară este

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

- Producerea energiei electrice în centrale cu cărbune şi circulaţia rutieră sunt

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

1999 - EURO 3 a fost introdus în UE în 1999 și a reglementat emisiile automobilelor Diesel. De

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

2009 - EURO 5 a intrat în vigoare în 2009.

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

SURSE DE POLUARE CU COMBUSTIBILI

„PM înseamnă pulberile în suspensie care trec printr-un

Emisiile de gaze cu efect de seră asupra climei (7)

Emisiile de gaze cu efect de seră asupra climei (8)

Emisiile de gaze cu efect de seră asupra climei (9)

Emisiile de gaze cu efect de seră asupra climei (10)