Ministerul Educației al Republicii Moldova

IP Centrul de Excelență în Construcții

Portofoliu
Tema:Sudarea Metalelor

A elaborat elevul grupei SACGV 19.09.2 Punga Victor

A verificat profesor de practică: Sloninov Oleg

Chișinău 2020
Prin sudare se înțelege- unirea, împreunarea a două obiecte, din
materiale de obicei metalice sau termoplastice, utilizând căldura
sau presiunea – cu sau fără ajutorul unor materiale de adaos

Materiale supuse procesului de sudare sunt materialul de bază (MB)

și material de adaos (MA), care este opțional. De obicei materialul de
adaos este prezent în operația de sudare doar atunci când rostul
(spațiul dintre componente) care trebuie umplut este mare sau când
materialele ce trebuie îmbinate nu sunt compatibile metalurgic.
Trebuie astfel ales un material care să interacționeze (formeze soluții
solide sau constituenți nefragili) atât cu un material, cât și cu celălalt
material, astfel încât materialul de adaos să realizeze puntea de
legătură între cele două materiale. Materialul din care se
confecționează electrodul (ME) este un alt factor important care
afectează operația de sudare. Alegerea acestui material depinde de
natura materialelor utilizate în proces și de caracteristicile pe care
trebuie să le aibă cordonul sudat. Aceste caracteristici pot privi
duritatea, tenacitatea, rezistența la coroziune șamd.
 Tema Nr1:
Tehnica securității și Executarea îmbinărilor
sudate prin procesul de sudare
 Protectia muncii la sudura
Protectia muncii la sudura: Intodeauna lucratorul cu
aparatura de sudura va trebui sa cunoasca normele de
protectia muncii si sa-si desfasoare activitatea in
conformitate cu acestea. Normele de protectie a muncii la
sudura se aplica in toate sectoarele economice in care au
loc activitati de sudare sau taire de materiale metalice,
indiferent de forma de organizare a societatii. Pentru
prevenirea sau reducerea riscului de accidentare sau a
imbolnavirii profesionale, normele de protectia muncii la
sudura fac referire la cateva elemente ce tin de organizarea
si desfasurarea acestei activitati, cum ar fi: incadrarea si
repartizarea personalului la locul de munca, instruirea
personalului, dotarea cu echipament individual de
protectie, amplasarea echipamentelor de munca, protectia
impotriva incendiilor si exploziilor.
 Echipamentul individual de protectie

La fel cum nu poti participa la vanatoare daca nu ai o arma

pentru vanat, la fel nu poti sa desfasori activitati de sudura
si sa te declari in conformitate cu normele de protectie a
muncii la sudura, daca nu ai echipamentul de protectie
adecvat. Altfel spus, sudorii si ajutoarele de sudori au
obligatia de a purta echipament individual de protectie
adecvat in conformitate cu " Normativul Cadru de
acordarea a echipamentului de protectie". Modul in care
este exploatat echipamentul  se va specifica in instructajul
efectuat cu privire la securitatea in munca. Pentru acele
locuri de munca unde activitatea este realizata la inaltime,
se poate incepe lucrul doar dupa ce angajatul a primit
avizul medical ca este apt sa lucreze la inaltime.
 Tipurile de sudare.
Sudarea cu plasma
Sudarea cu plasma este un procedeu de sudare prin topire
la care coalescenta se produce prin incalzirea cu un arc
electric constrans, care se arde intre electrod si piesa de
sudat sau intre un electrod si si o duza de constrangere.
Protectia la sudare se asigura cu un gaz inert sau un
amestec de gaze. Sudarea se poate face cu sau fara
material de adaos. Procedeul se aseamana cu sudarea WIG,
cu deosebirea ca arcul de plasma este constrans, printr-o
strangulare mecanica sau electromagnetica. Pin aceasta
temperatura coloanei arcului de plasma este mult maimare
decat a arcului WIG. Sudarea cu lasma se aplica, de obicei,
in varianta cu arc de plasma (transferat). Sudarea se
efectueaza in curent continuu, foarte rar in curent
alternatv, sursa avand o caracteristica externa abrupt
cazatoare.
 SUDAREA IN MEDIU DE GAZ PROTECTOR

La procedeele de sudare cu arc electric in mediu de gaz

protector, protectia baii de sudura se obtine cu ajutorul
unui suflu de gaz inert sau activ, care trimis asupra arcului
de sudare impiedica accesul oxigenului si azotului din aer.

Conditia de baza pe care trebuie sa o indeplineasca gazul

protector este de a nu reactiona cu metalul sudurii sau cu
componentii de aliere din baia de sudura, iar in cazul cand
intra in reactie, gazul sa aiba un efect reducator.

Gazele care ofera protectia cea mai buna sunt gazele inerte
(argonul si heliul), deoarece ele nu reactioneaza cu nici un
element. Folosirea lor insa este conditionata de pretul de
cost, deoarece sunt scumpe si deficitare, si de aceea este
limitata la constructii executate din metale si aliaje  cu
anumite caracteristici: oteluri inalt aliate, aliaje speciale
etc.
Sudarea cu electrod de wolfram (WIG)
Este procedeul la care arcul electric se produce intre
electrodul de wolfram si piesa de sudat, iar protectia
se asigura de un curent de gaz inert suflat in jurul
electrodului, conform figurii.

Prin acest procedeu se asigura o buna calitate

sudurilor si, de aceea, este folosit la sudarea
metalelor si aliajelor unde este absolut necesara
obtinerea sudurilor cu caracteristici inalte.
Sudarea WIG este folosita la sudarea aluminiului si a
aliajelor de aluminiu, a otelurilor inoxidabile, a
cuprului, etc.
Procedeul de sudare manuala cu electrod invelit
Este de fapt procedeul tradițional de sudare și mai este
întâlnit sub denumirea de sudare manuală electrică (SME).
Sudarea efectivă este realizată cu ajutorul unei surse de
tensiune/curent. Tensiunea acesteia este aplicată unui
electrod. Piesa ce urmează să fie sudată este conectată la
polul masă al sursei de tensiune. Prin apropierea electrodului
de piesa legată la masă, se închide circuitul electric prin
intermediul unei scântei. Intensitatea curentului este
reglabilă și este cea care determină cât de tare va fi pătruns
materialul de sudat. La acest procedeu materialul de adaos
folosit este furnizat de către electrodul de sudare. Sudarea
cu electrod (inițial de cărbune) a fost îmbunătățită de
Kjellberg în 1902 ajungându-se la sudarea cu electrod învelit.
 Tema N3:
Executarea îmbinărilor sudate în mediu de gaz
protector cu electrod fuzibil MIG/MAG.

Sudarea MIG/MAG

Este o îmbunătățire a procesului de sudare SEI. Cu toate că procesul de

sudare este asemănător, totuși aparatele de sudare precum și pistoletul
de sudare se deosebesc semnificativ. Diferența majoră o constă
introducerea de gaz protector la locul sudării, care înlocuiește învelișul
electrodului. Gazul protector, cum reiese și din denumirea lui, are rolul de
a proteja zona de sudare efectivă (arcul electric și baia metalică).
Deoarece majoritatea metalelor reacționează cu aerul formându-se oxizi,
care deteriorează grav caracteristicile mecanice ale îmbinării, este necesar
ca în imediata vecinătate a procesului de sudare să nu fie aer. Acest lucru
se realizează prin intermediul gazului protector. Acest gaz poate fi de
două tipuri, MIG (Metal Inert Gas) sau MAG (Metal Activ Gas). Gazele
inerte, de exemplu argonul, heliul sau amestecuri ale lor se folosesc la
sudarea metalelor și aliajelor reactive cum
sunt cuprul, aluminiul, titanul sau magneziul. Gazele active se folosesc la
sudarea oțelurilor obișnuite, de construcții sau înalt aliate. În cazul
proceselor de sudare MIG/MAG electrodul folosit este așa-numită sârmă
de sudură. Aceasta este împinsă în baie de către un sistem de avans.
 Sudarea sub strat de flux (SAW)
Este o metodă automatizată de sudare prin energie electrică, la care
învelișul pulverulent existent pe suprafața electrodului este înlocuit cu o
pulbere fină, denumită flux, ce se presară înainte de trecerea electrodului
pe suprafața materialului. La sudarea sub strat de flux arcul electric arde
intre electrodul fuzibil, de obicei sub forma de sarma, si piesa de sudat,
arcul electric si zona sudurii fiind acoperite de un strat protector de flux.
 Tema Nr4:
TEHNOLOGIA SUDĂRII IN BAIE DE ZGURĂ
Sudarea în baie de zgură reprezintă un procedeu de sudare prin
topire, la care căldura se obţine prin rezistenţă, la trecerea
curentului electric printr-o baie de flux topit, care acoperă metalul
depus. Se aplică la piese cu grosimi de minimum 30mm valoarea
limită superioară fiind practic de ordinul metrilor. Este singurul
procedeu de sudare prin topire fară arc electric. Pentru formarea
cusăturii, baia de metal topit este susţinuta în parţile laterale de
două patine glisante de cupru răcite cu apă.

Pentru începerea procesului de lucru la partea inferioară a rostului

se dispune o piesă de susţinere sub forma unui jgheab. Iniţial se
formează un arc electric între sârma si piesa de susţinere. Căldura
dezvoltată de arcul electric produce topirea fluxului realizând o baie
de zgură fluida. Baia de zgură ineacă arcul electric iar acesta se
stinge. Trecerea curentului electric se face in continuare prin baia
de zgură topită sic ea de metal.
 NORME DE PROTECTIA SI SECURITATII MUNCII - SUDURA

La sudarea prin procedee sub protectie gazoasa (MIG-MAG si WIG)

elementele fata de care trebuie luate masuri de protectie privind
activitatea sudorilor sunt urmatoarele:

- radiatiile arcului electric

- fumul, particulele metalice sau gazele emise in timpul sudarii

- curentul electric

Protectia contra radiatiilor emise de arc.

La sudarea sub gaz de protectie in lipsa zgurei baia de topire si marginile ei

se transforma intr-o adevarata oglinda cu putere de reflectare destul de
ridicata mai ales in cazul aliajelor usoare. Fumul emis este foarte subtire si
nu constituie o piedica in calea radiatiilor. Datorita temperaturii mult mai
ridicate a arcului in gaz de protectie, emisia de radiatii este mare, in toate
cele trei parti ale spectrului (ultraviolet, vizibil si inflarosii). Pentru razele
ultraviolete, emisia este de 3 . 4 ori mai mare ca la sudarea manuala,
ajungand in anumite benzi de radiatie, chiar la 5 . 30 ori. Radiatiile
ultraviolete cresc cu densitatea curentului si repartitia lor spectrala
depinde de felul metalului adus in stare de fuziune.

Scurta expunere directa poate provoca un erithem al pielii, iar actiunea

asupra ochiului e foarte nociva, provocand repede conjuctivite.

Radiatiile din spectrul vizibil provoaca tulburarea, oboseala vederii. Aceste

radiatii sunt foarte intense la procedeele WIG si MIG.

Radiatiile inflarosii sunt de cca 1,5 ori mai intense ca la sudarea manuala si
la o actiune mai indelungata ar putea provoca aparitia cataractei.
Radiatiile reflectate sunt de asemenea periculoase si pot avea influente
asupra personalului ce se gaseste in vecinatatea postului de sudura.

Protectia contra radiatiilor. Protectia ochiului.

Ochii sudorului sunt protejati de sticle filtrante montate in fereastra

mastilor, numerotate special in functie de domeniul de utilizare.

In cazul intensitatilor foarte mari se recomanda dublarea geamului filtrant

inspre sudor cu o sticla transparenta rezistenta la temperatura ridicata ce
va proteja sudorul de caldura.

La sudarea MIG sudorul trebuie sa poarte sub casca ochelari usori din
material plastic, dar cu aparatoare care sa opreasca razele ultraviolete
difuze prin reflectari succesive.

Daca alte persoane lucreaza in apropierea sudorului, e bine ca acestea sa

fie obligate sa poarte ochelari filtranti prevazuti cu ecrane laterale.

Protectia capului.

Pentru sudorii MIG-MAG se recomanda in mod special portus mastii pe

cap nu a celei purtate cu mana intrucat deseori e nevoie de ambele maini,
pentru sustinerea si conducerea pistoletului de sudura.

Protectia corpului.

Nici o parte a corpului nu trebuie expusa radiatiilor. Daca se lucreaza cu

curenti mai mari, peste 250 A trebuie asigurat un echipament individual
corespunzator, compus din sort din piele prevazut cu maneci si cu guler
drept, ce se inchide la spate, aparatoare de picioare din piele. La sudarea
cu curenti mai mici se poate utiliza un echipament mai usor.

Protectia contra fumului, gazelor si particulelor solide.

Tinand cont ca in amestecul de gaze exista un procent ridicat de azot
exista posibilitatea aparitiei unor oxizi de azot: NO, NO2, N2O4 degajati,
bioxidul este in general preponderent si concentratia maxima admisa de
circa 0,1 % aceasta fiind depasita adesea doar in vecinatatea arcului.
Ozonul este un gaz destul de instabil si nu ramane in zona gurii sudorului.
Intoxicarea cu ozon se manifesta prin iritarea ochilor si a nasului.

Protectia contra vaporilor si a gazelor.

Mijloacele de protectie utilizate la sudarea MIG sunt:

- aspirarea vaporilor din vecinatatea arcului

- ventilatia fortata a locului unde se executa sudarea

- in cazuri speciale, folosirea unui aparat de respirat artificial.

Aparitia noxelor se mai poate preveni prin curatirea atenta a pieselor

inainte de sudare (degresare, spalare).

Ventilatia locala: Sistemele de aspiratie la posturile de sudura pot fi

mobile sau incorporate in masa de sudura. In primul caz aspiratia se face
prin intermediul unui tub flexibil dirijat in zona arcului. Au dezavantajul ca
pot provoca perturbarea procesului de sudare la sudarea sub protectie
gazoasa.

Ventilatia generala: Sistemele de ventilatie generala a atelierelor de

sudura trebuie concepute in stransa legatura cu sistemele de aspiratie
locala. Se fac verificari cu utilizarea gazelor fumigene, pentru a se
determina traiectoria gazelor produse de arcul electric. Probele se iau la
cca doua ore dupa inceperea lucrului, din mijlocul unui post de lucru.

Protectia impotriva curentului electric.

Aceste pericole apar la contactul cu piese, care in mod normal sunt
izolate, dar care sunt puse sub tensiune in urma unei defectiuni (contact
indirect).

Protectia contra contactelor directe se realizeaza prin urmatoarele

masuri:

- conductorii vor fi bine izolati si corect legati la borne

- se vor purta manusi

- cand nu se lucreaza, portelectrodul se va aseza pe un suport izolat.

Protectia contra contactelor indirecte se face prin punerea la pamant a

aparatelor si montarea de dispozitive de intrerupere sau avertizare la
aparitia unui defect.

La procedeul MIG se utilizeaza curent continuu si tensiuni ce au valori in

afara limitei superioare admisibile atat la mersul in gol cat si in sarcina.
Cand nu se sudeaza curentul este intrerupt si apare numai la amorsarea
arcului. Singurul element sub tensiune este sarma electrod, dar atingerea
bobinei nu prezinta un pericol mai mare decat la o baterie de 24V.

Amenajarea atelierului de sudare sub gaz protector.

Pentru evitarea pericolului radiatiilor, e bine ca peretii sa aibe o suprafata

granulata, vopseaua trebuie sa aiba proprietati absorbante.

Posturile de lucru vor fi inconjurate de perdele din tesaturi speciale cu

fibre de sticla si elastomeri sau paravane din tabla; se vor crea culoare
protejate contra radiatiilor, pentru circularea persoanelor care nu lucreaza
la sudare.