Sunteți pe pagina 1din 5

SEMINAR săptămâna 09 – 13 noiembrie 2020

Masa monetară şi agregatele sale în România. Indicatori monetari


Obiective: înțelegerea noțiunilor de masă monetară, agregat monetar, bază monetară, corelație cu PIB

1.1. Masa monetară și agregatele monetare.

În România definirea agregatelor monetare se realizeaza, începând cu 2007 conform


metodologiei Băncii Centrale Europene1:
1. Masa monetară în sens restrâns (M1) include numerarul aflat în circulație (bancnote și monede),
precum și depozitele care pot fi imediat convertibile în numerar sau utilizate pentru plăți prin
transfer bancar denumite depozite overnight.
2. Masa monetară intermediară (M2) cuprinde masa monetară în sens restrâns (M1), la care se
adaugă depozitele cu durata inițială de până la doi ani inclusiv și depozitele rambursabile după
notificare la cel mult 3 luni inclusiv. Definiția M2 reflectă
interesul acordat analizei și monitorizării unui agregat monetar care, pe lângă numerar,
cuprinde și depozite cu un grad ridicat de lichiditate.
3. Masa monetară în sens larg (M3) cuprinde masa monetară intermediară (M2), la care se adaugă
instrumentele financiare tranzacționabile emise de sectorul instituțiilor financiare monetare;
instrumente ale pieței monetare, în special acțiunile/unitățile fondurilor de piață monetară și
împrumuturile din operațiuni repo sunt incluse în acest agregat (un grad sporit de lichiditate
face ca aceste instrumente să fie substitute pentru depozite).
Modul de definire a agregatelor monetare anterior armonizării cu cerințele Bănci Centrale Europene a
fost ( tabelul 2):
− M1 – masa monetară în sens restrâns, care la rândul său cuprinde:
o numerar în afara sistemului bancar;
o disponibilităţile la vedere (până în decembrie 1991 şi depozitele la termen ale
agenţilor economici);
− Cvasibani – care împreună cu M1 formează M2 (masa monetară în sens larg) şi care la
rândul său cuprinde:
o economiile populaţiei;
o depozitele în lei pe termen şi condiţionate;
o depozitele în valută ale rezidenţilor.
Evoluţia masei monetare din punct de vedere structural în perioada 1990-2006 prezentată în tabelul
următor (Masa monetară în perioada 1990-2006) evidenţiază reducerea ponderii agregatului M1 de la
48,6% în 1990 la 22,1% în 1999, nivelul său stabilizându-se la nivelul de 30% în 2006.

1 www.bnro.ro Buletin lunar


___________________________________________________________________________________
Problema 1.1. În tabelul 1.1. e prezentată evoluția agregatelor monetare din perioada 1990 – 2006.
Completați valorile care lipsesc:
Tabelul 1.1 Masa monetară în România (1990-2006)
Perioada M2
Total
M1 Cvasibani
mil. RON
mil. RON % mil. RON %
1990 51,4 21,7 48,6 29,7 51,4
1991 103,3 ..... ..... 33,6 .....
1992 185,6 ..... ..... 82,7 .....
1993 447,2 ..... ..... 224,1 .....
1994 1064,8 ..... ..... 611,4 .....
1995 1827,8 ..... ..... 1119,4 .....
1996 3033,4 ..... ..... 1916,1 .....
1997 6215,0 1873,1 ..... ..... .....
1998 9252,9 2210,9 ..... ..... .....
1999 13411,3 2966,8 ..... ..... .....
2000 18506,0 4633,1 ..... ..... .....
2001 27051,2 6430,9 ..... ..... .....
2002 37371,2 8830,4 ..... ..... .....
2003 46074,1 ..... 24,6 ..... 75,4
2004 64461,7 ..... 23,7 ..... 76,3
2005 86525,5 ..... 28,4 ..... 71,6
2006 110821 ..... 31,7 ..... 68,3
a) Cum se modifică raportul dintre agregatul M1 si Cvasibani?
b) Într-o economie modernă ne așteptăm ca nivelul M1 să crească sau să scadă de-a lungul
timpului

După trecerea la raportarea agregatelor monetare conform cerințele Băncii Centrale Europene numărul
agregatelor crește la 3: agregatul primar, secundar și terțiar. Analiza evoluția componentelor masei
monetare în perioada 2005-2019 trebuie să țină cont și de contextul internațional, astfel dacă până în
2008 România a fost favorizată din punct de vedere economic de aderarea la Uniunea Europeană,
începând cu 2009 efectele crizei economice internaționale își pun amprenta și asupra economiei
naționale.

Tabel 1.2. Masa monetară și contrapartida acesteia 2005-2011


Perioada M3

Total M1 M2 - M1
Total M1 Numerar in Depozite Total Din care: Depozite cu durata
circulație overnight inițială de până la 2 ani inclusiv
2005 86525,5 33760,2 11385,5 22374,6 52470,1 52470,1
2006 110821 48726,1 15130,1 33596 61716,2 61716,2
2007 148115,5 79914,3 21441,7 58472,5 68129,3 68129,3
2008 174027,8 92548,5 25286,8 67261,7 81080,3 81080,3
2009 189 630,3 79 361,5 23 967,6 55 393,9 108 651,5 108 651,5
2010 202 772,6 81 592,3 26 793,6 54 798,7 117 979,8 117 979,8
2011 216 208,1 85 835,0 30 608,7 55 226,3 126 224,3 126 224,3
………….
Sursa datelor bnr.ro. (datele sunt prezentate la sfârșitul perioadei în mil.lei)

Completati tabelul pana in anul 2019, inclusiv

INDICATORI MONETARI

Raportul între PIB şi media cantităţii de monedă (anuale sau lunare), măsoară viteza de circulaţie a
banilor. Creşterea mai accentuată a masei monetare în raport cu majorarea PIB, sau chiar reducerea
acestuia, semnifică faptul că sistemul bancar a oferit o cantitate mai mare de monedă decât cea
necesară economiei reale.
Concret, este dificil de măsurat volumul plăţilor efectuate cu ajutorul monedei, motiv pentru care în
practică se calculează viteza de rotaţie a banilor (frecvenţa revenirii banilor la bancă), calculată sub
formă de coeficient ce indică numărul de rotaţii realizat de masa monetară pentru a servi un anumit
volum de încasări şi plăţi astfel:
R
K=
M unde:
K – număr de rotaţii;
R – rulajul bănesc.
Ca durată în zile, viteza de rotaţie se exprimă astfel:
Dp Dp D p⋅ M
Dz = = =
K R R
M
unde: Dp – durata perioadei analizate (360 zile).
Exemplu 1.Masa monetară medie în România este 281.200 mil. lei, iar rulajul bănesc este de 565.800
mil. lei.
Numărul de rotaţii realizate de o unitate monetară pentru a mijloci tranzacţiile în această situaţie este:
565. 800
K= = 2,01 rotatii
281. 200

Numărul de zile necesare pentru realizarea unei rotaţii este:

Dacă rulajul bănesc se majorează la 644.300 mil. lei (în urma creşterii prețurilor), atunci viteza de
rotaţie creşte, astfel:
644 . 300
K 1= = 2,29 rotatii
281. 200

281 .200⋅ 360


Dz1 = = 157 , 12 zile
644 . 300

Aşa cum reiese şi din exemplu, dacă viteza de rotaţie creşte, durata în zile a unei rotaţii scade.

Baza monetară este definită ca fiind stocul de monedă aflat în circulație, respectiv
bancnote/monezi și depozitele băncilor comerciale la banca centrală, astfel masa monetară poate fi
considerată un multiplu al bazei monetare. Baza monetară este formată din numerarul aflat în caseriile
Instituțiilor financiare monetare (IFM), numerarul în circulație și conturile curente ale IFM la Banca
Centrală.
MM = cm * Bazamonetară.
− unde cm reprezintă coeficientul de multiplicare al bazei monetare și este considerat ca
fiind o valoare exogenă față de băncile comerciale;
− iar MM reprezintă masa monetară totală.

Problema 1.3. Știind că între masa monetară și PIB există o legătură (vezi ecuația lui Fisher) cum
anume comentați evoluția masei monetare, a PIB-ului și a ratei inflației din Tabelul 1.3? Există o
corelaţie între volumul masei monetare şi PIB în România, în perioada 1990-2019 sau o necorelarea?
Dar între masa monetară, PIB și inflație?.
Tabel 1.3. Evoluţia ratei inflaţiei în România în perioada 1990-2002, exprimată în preţuri de
consum, evoluţia PIB şi evoluţia masei monetare
Masa monetară (variaţie
PIB real (variaţie faţă de
Anul faţă de anul precedent, Rata inflaţiei
anul precedent)
valori nominale)
1990 22,0 -5,6 5,1
1991 101,2 -12,9 170,2
1992 79,6 -8,8 210,4
1993 141,0 1,5 256,1
1994 138,1 3,9 136,7
1995 71,6 7,1 32,3
1996 66,0 3,9 38,8
1997 104,9 -6,9 154,8
1998 48,9 -5,4 59,1
1999 45,0 -3,2 45,9
2000 38,0 1,6 45,7
2001 46,3 5,7 34,5
2002 38,15 5,1 22,5
2003 23,2 5,2 15,3
2004 39,9 8,5 11,9
2005 33,9 4,2 9,1
2006 29,3 7,9 6,56
2
2007 24 6,3 4,84
2008 38 7,3 7,85
2009 19 -6.6 5,59
2010 6,93 -1.6 6.09
.......... ........... ................. ................
COMPLETATI DATELE PANA IN ANUL 2019 inclusiv

Corelația dintre agregatele monetare și PIB


Intensitatea utilizării banilor, apreciată prin viteza de circulaţie a banilor (numărul de schimburi
parcurse de unitatea monetară într-o perioadă de timp) porneşte de la ecuaţia cantitativă a masei
monetare a lui Irving Fisher : M*V=P*Q , unde M reprezintă masa monetară, V - viteza de circulație a

2 Modificare metodologie de raportare a agregatelor monetare


banilor, P - nivelul prețurilor , iar Q – cantitatea de bunuri și servicii dintr-o economie. Vom analiza
care este relația dintre PIB ( valoarea bunurilor și serviciilor dintr-o țară) și masa monetară.
Datele utilizate sunt produsul intern brut (PIB) și masa monetară în sens larg (M3), precum și
agregatele monetare M1 și M2; seriile de date au fost obținute din Rapoartele lunare BNR pentru M1,
M2, M3.

Probleme și teme propuse

1. Utilizând baza de date interactivă a BNR, www.bnr.ro , analizați evoluția și structura masei
monetare pentru ultimele 12 luni. Comentați rezultatele obținute.
2. Masa monetară medie anuală este de 275320 mil.lei iar durata în zile a unei rotații este de 150
zile. Aflați rulajul bănesc și viteza de rotație a banilor.