1.

DETERMINAREA DENSITĂȚII

1.1 NOȚIUNI TEORETICE

Densitatea ( ) într-un punct din interiorul unui fluid se definește ca fiind

limita raportului dintre masa ( ) unui element de volum din jurul punctului
considerat și volumul elementului ( ), când acesta tinde către zero

(1.1)

În cazul unui fluid omogen, densitatea este egală cu raportul dintre masa
unui volum determinat de fluid și respectivul volum (masa unității de volum) și
are aceeași valoare în orice punct al fluidului

(1.2)

Relația anterioară este utilizată și în cazul definirii densității medii a unui

fluid. Termenii sinonimi ai densității sunt masă specifică și masă volumică.
Inversul densității se numește volum specific: volumul ocupat de unitatea
de masă

(1.3)

În general, densitatea unui fluid este funcție de poziția punctului de

măsurare, de presiunea ( ) și de temperatura ( ) la momentul efectuării
măsurătorii. Această observație este valabilă cu precădere în cazul gazelor (fluide
compresibile) a căror densitate depinde atât de temperatură cât și de presiune.
Se poate determina din ecuația de stare aplicată pentru două stări, dintre care
una de referință ai cărei parametri sunt cunoscuți

(1.4)

unde termenii cu indice sunt parametrii gazului în starea de referință.

Densitatea lichidelor nu depinde de presiune, iar variațiile acesteia cu
temperatura sunt semnificativ mai mici. În practică sunt tratate cel mai adesea ca
fluide de densitate constantă (incompresibile).

7
 Valorile densității apei pentru diferite valori ale temperaturii în intervalul
sunt prezentate în tabelul 1.1.

Tabelul 1.1 - Variația densității apei cu temperatura

0 5 10 20 30 40 60 80 100

999.9 1000 999.7 998.2 995.7 992.2 983.2 971.8 958.4

Densitatea definită conform relației ( .2) se mai numește și densitate

absolută. În practică, pentru a ușura măsurarea densității fluidelor se utilizează
uneori densitatea relativă, definită de raportul dintre densitatea fluidului
considerat și densitatea unui fluid de referință în condiții standard

(1.5)

Pentru lichide, fluidul de referință este apa distilată,

la presiunea atmosferică normală și temperatura .
Pentru gaze, fluidul de referință este aerul în stare normală,
, la presiunea atmosferică normală (
) și temperatura ( ).
Pentru un amestec de mai multe fluide, ,
densitatea amestecului ( ) se poate calcula cu relația

care mai poate fi rescrisă sub forma

(1.6)

unde reprezintă participațiile volumice ale constituienților amestecului.

Legat de densitatea unui fluid se definește greutatea specifică sau
greutatea unității de volum ( )
g
g. (1.7)

8
1.2 DETERMINAREA DENSITAȚII CU AJUTORUL AREOMETRULUI

Unul dintre procedeele utilizate în practică pentru determinarea densității

lichidelor se referă la utilizarea unui areometru (densimetru).
Principiul de măsurare se bazează pe legea lui Arhimede și este prezentat
în figura 1.1.

Fig. 1.1 - Principiul de măsurare utilizând areometrul

Instrumentul este compus dintr-un corp plutitor lestat, la care este atașătă
o tijă calibrată de diametru . Unitatea (1.00) corespunde densității fluidului de
referință ( ). Valorile subunitare corespund unor lichide de densitate mai
mică decât a fluidului de referință, fiind evidențiate de adâncimi de scufundare
mai mari ale tijei areometrului.
Ecuațiile pentru două situații de echilibru, dintre care una
corespunzătoare fluidului de referință (apă distilată) sunt

(1.8)

(1.9)

unde reprezintă masa areometrului, volumul de apă dislocat de instrument,

G este greutatea areometrului și forța Arhimedică.

9
 Relația anterioară se poate utiliza și la stabilirea scalei areometrului. De
asemenea, astfel de instrumente pot fi utilizate și pentru determinarea altor
mărimi dependente de densitate, precum greutatea specifică sau concentrația.

1.2.1 Desfășurarea experimentului

Pentru determinarea densității lichidelor:
 se determină (prin cântărire) masa areometrului ( ) și se măsoară
diametrul ( ) pentru partea de secțiune constantă;
 se determină poziția de zero a scalei areometrului, în apă distilată;
 se fac măsurători pentru alte lichide, determinându-se densitățile
acestora ( ), absolute (prin cântărirea unui volum cunoscut) cu relația
(1.2) și relative cu relația (1.9), utilizând areometrul;
 se compară rezultatele obținute.
Pentru determinarea densității aerului
 se măsoară presiunea atmosferică ( ) și temperatura și se
calculează densitatea aerului ( ) la momentul desfășurării
experimentului, cu relația (1.4).

TABELE DE DATE

[mmHg] [°K] [kg/m3]

Lichid
[ ] [kg] [m] [kg/m3] [-] [m] [kg/m3]

Apă 1 0

10
1.3 DETERMINAREA DENSITĂȚII UTILIZÂND METODA LUI HARE

Utilizarea areometrelor este practică pentru lichidele a căror densitatea

nu diferă foarte mult față de cea de referință. Pentru situațiile în care există
diferențe semnificative în raport cu densitatea fluidului de referință, un procedeu
util pentru determinarea acestei proprietăți este cel propus de Robert Hare.
Principiul acestei metode este prezentat în figura 1.2. Se bazează pe
măsurarea înălțimilor manometrice pe brațele unui tub U inversat în interiorul
căruia se realizează o depresiune ( ) și ale cărui capete libere sunt
introduse în două vase conținând lichidul de refrință cu densitate cunoscută
( ), respectiv lichidul a cărui densitate ( ) urmează să fie determinată.

Fig. 1.2 - Principiul de măsurare utilizând metoda lui Hare

Din ecuația de echilibru hidrostatic aplicată pentru cele două fluide

rezultă

(1.10)

11
1.2.1 Desfășurarea experimentului
Pentru determinarea densității utilizănd metoda lui Hare:
 se umplu cele doua vase cu lichidul de referință (apă distilată) și cu
lichidul a cărui densitate urmează să fie determinată;
 se creează o depresiune la capătul superior al tubului U (cu ajutorul unei
pompe de vacuum);
 se măsoară înălțimile coloanelor și pe brațele manometrului,
pentru mai multe încercări, determinându-se densitatea lichidului testat
cu relația (1.10).
 se compară rezultatul cu valoarea obținută prin cântărirea directă a unui
volum cunoscut de fluid.

TABEL DE DATE

Apă
Nr. t
crt.
[ ] [m] [kg/m3] [m] [kg/m3] [-]
1000

12