Măsurile economice adoptate în contextul crizei provocate de COVID19 în România

DAVIDESCU_Silviu_CIG24

Luând naștere la data de 12 decembrie 2019 în centrul orașului Wuhan, China, pandemia de
COVID-19 a afectat grav mediul economic la nivel mondial. Având în vedere faptul că la nivel
medical, în România, virusul a dus la crearea unei crize sanitare, din punct de vedere financiar
apariția sa a declanșat o inevitabilă criză economică, criză ale cărui efecte au fost resimțite în mod
direct de către populația țării și indirect de către stat. Pentru a reduce gravitate urmărilor acestei
crize pandemice Guvernul României a adoptat o serie de măsuri economice, măsuri ce vor fi
amintite în cadrul acestei lucrări.
În primul rând, o primă măsură adoptată a fost amânarea plății TVA în vamă pentru importatorii
de kituri de testare, medicamente și echipamente de protecție pentru COVID-19, această masură
economico-sanitară a vizat în primul rând sectorul medical prin sprijinirea și ușurarea procesului de
importare a materialelor de protecție necesare în lupta cu acest inamic invizibil. În opinia mea,
această amânare are efecte pozitive și asupra economiei românești deorece nu vorbim despre o
scutire de la plata acestei taxe, achitarea ei fiind posibilă într-un viitor favorabil importatorului din
punct de vedere economic.
O a doua masură adoptată este constituită de introducerea indemnizațiilor de șomaj tehnic ce se
vor putea deconta din bugetul asigurărilor de șomaj, în limita a 75% din câștigul salarial mediu brut
(5.429 lei), pentru angajatorii care reduc sau întrerup temporar activitatea total sau parțial pe
perioada stării de urgență. Venită în sprijinul angajatorului cât și a angajatului, introducerea
indemnizației de șomaj tehnic a urmărit salvarea interprinderilor de la un eventual faliment
declanșat de incapacitatea de plată a angajaților trimiși în șomaj. În plus, se remarcă și faptul că
angajatului i se oferă siguranța obținerii unui venit lunar prin decontarea de către stat a acestor
indemnizații.
Oferirea unui ajutor pentru IMM-uri sub formă de amânări la plată pentru serviciile de utilități:
electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice și internet și plata chiriei precum și garanții de
stat pentru credite și alte granturi reprezintă o altă masură menită să reducă efectele pandemiei de
COVID-19 asupra economiei. Luată pentru a sprijini IMM-urile, această măsură a ajutat
interprinderile mici și mijlocii să treacă mai ușor peste perioada în care nu au funcționat la
capacitate maximă sau au fost închise. În mod concomitent, faptul că statul a ales să garanteze
pentru creditele solicitate de IMM-uri a dus la dezvoltarea sau reprofilarea unor interprinderi, de
exemplu: o fabrică de textile a ales să achiziționeze linii de producere a măștilor de protecție, printr-
un împrumut garantat de către stat, pentru a nu își întrerupe total activitatea.
O altă măsură ce a venit în ajutorul persoanelor fizice cât și juridice a fost amânarea de la 31
martie, la 30 iunie 2020, a termenului de plată pentru impozitul pe clădiri, pentru impozitul pe teren,
respectiv impozitul pe mijloacele de transport, precum și a termenului pentru acordarea bonificației
pentru plata anticipată. Această decizie a dus la evitarea acumulării datoriilor pe care populația le
are către stat, iar din punctul meu de vedere prin acordarea acelei bonificații statul a stimulat
poporul să-și achite la timp datoriile.
Pe de altă parte, faptul că nu se vor calcula dobânzi și penalități de întârziere pentru obligațiile
fiscale scadente după data intrării în vigoare a OUG 29/21.03.2020, neachitate până la expirarea
unui termen de 30 de zile de la data încetării stării de urgență, a oferit un moment de respiro
întreprinzătorilor prin simplul fapt că nu vor acumula o datorie mai mare către stat cât timp aceștia
și-au suspendat activitatea.

1
 O ultimă măsură adusă în discuție și adoptată in timpul acestei crize pandemice a venit în
sprijinul microîntreprinderilor cărora li s-a acordat o bonificație pentru plata anticipată a impozitului
pe profit sau impozitul pe venit. În acest mod statul a stimulat plata la timp a dărilor către stat și a
atras fonduri la bugetul de stat, fonduri indispensabile într-o criză economică ca cea de acum.
În concluzie, se observă faptul că statul român oferă sume importante pentru a sprijini
companiile în dificultate și, suplimentar, se văd și alte măsuri care au scopul de a minimiza riscul
unei crize economice cum ar fi: amânarea plății taxelor, neperceperea de dobânzi și penalități de
întârziere, reduceri temporare de taxe, măsuri pentru cele mai afectate sectoare, șomaj tehnic.
Deși, în acest moment, cel mai important lucru este să fim sănătoși, nu trebuie să ignorăm faptul
că această pandemie afectează nu numai fizicul, ci și moralul societății. Nu trebuie să pierdem din
vedere faptul că domeniul economic a suferit enorm de mult în timpul stării de urgență, iar, în
opinia mea, instaurarea unei noi stări de urgență fără luarea unor măsuri menite să țina economia
țării pe linia de plutire ar fi fatală pentru România.

Referințe bibliografice:
1. https://gov.ro - comunicatele guvernului
2. ro.wikipedia.org - Apariția COVID-19