Renasterea poporului

român:
Alexandru Ioan Cuza

Ciobanu Elena-Gabriela clasa

a 8-a A
 1

CUPRINS

1.Introducere……………………………………………………………....pag 3

2.Viata lui Alexandru Ioan Cuza-inainte de domnie……….…..pag 3

3.Unirea Principatelor Romane- o necesitate legica………..….pag 3-5

3.1.Unirea Principatelor.Alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan

Cuza(1899)…………………………….……………………………………......................pag 3-4

3.2.Principatele Unite in timpul domniei lui Ioan Cuza(1859-1866)

…………………………………………………………………………………………………….pag 5

4.Reformele infapuite in perioada 1862-1866…….……………pag 5-8

4.1.Legea rurala din 1864 ......................…………….………….pag 5

4.2.Reforma fiscal………………………………………………………………………pag 6

4.3.Secularizarea averilor manastiresti……….……..…………………..pag 6

4.4.Reforma invatamantului……………………………………………………..pag 6-7

4.5 Codul civil………………………………………………………………..…………..pag 7

4.6.Alte reforme………………………………………………………………………...pag 8

5.Alexandru Ioan Cuza-abdicarea si exilul …………………….…...pag 9

6.Alexandru Ioan Cuza-notafilie …………………….…….………....pag 9

7.Concluzii ……………………………..………………………………….pag 10

8 .Bibliografie………………………………………………………….…...pag 10

Pagină 2
 1.Introducerea

Studierea domniei si vietii lui Cuza reprezinta de fapt reconsiderarea unui

moment de transformari totale in istoria romaniilor,istorie aflata in pragul
dintre medieval si modern,provocare de mare responsabilitate, depasita doar
prin implicarea active a elitelor romanesti progresiste,elite constiente de rolul
lor formator: “ Caci fata-n fata erau ce priveste conceptiile si metodele de
guvernamant,doua mentalitati,doua curente:al oamenilor vechi,ai trecutului,ce
credeau ca se pot mentine inca,fireste in forme schimbate ,starile anterioare
cu privilegiile clasei conducatoare […] si al oameniilor noi,ai prezentului,sau
mai bine zis, ai viitorului , a celor ce luptau sa se introduca cat mai iute si
complet noul regim social si politic ,de egalitate si libertate[...] ”

2. Viata lui Alexandru Ioan Cuza-inainte de domnie

Alexandru Ioan Cuza s-a nascut la 20 martie 1820 in Barlad. Descedent al

unei familii de inalti dregatori ai tarii- tatal postelnic, iar mama de origine
genoveza.Isi petrecea cea mai mare parte a copilariei pe mosia tatalui sau,la
Barbosi. A studiat la pensionul ofiterului francez Victor Cuenim din iasi alaturi
de Mihail Kogalniceanu si Vasile Alecsandri, apoi la Paris,unde obtine
bavalaureatul in litere (1835). Dupa a frecventat cursuri la Pavia si Bologna.

Revenit in tara face pentru trei ani armata Moldovei cu gradul de cadet,
apoi se intoarce la Paris (1840) unde isi continua studiile.In 1844 s-a casatorit
cu Elena Rosetti, descedenta a familiei Sturdzestilor cu care nu a avut niciun
copil.Cuza a lucrat in administratie , sub domnul Mihail Sturdza,ca director la
Ministerul de Interne.

3. Unirea Principatelor Romane- o necesitate legica

3.1.Unirea Principatelor.Alegerea ca domn a lui Alexandru Ioan

Cuza(1899)

Pagină 3
 Prevederile Tratatului de Pace ,incheiat la 30 aprilie 1856,includea si
unele referiri la Tarile Romane.Se sugera inlocuirea protectoratului rusesc cu
garantia colectiva a Marilor Puteri,fiind totodata declarata neutralitatea Marii
Negre si crearea Comisiei Dunarii,din care Rusia urma sa nu mai faca parte.In
plus, Moldovei ii erau retrocedate cele trei judete din sudul Basarabiei-
Cahul ,Bolgrad si Ismail-cu scopul de a indeparta Rusia de la gurile Dunarii.Se
interzicea totodata amestecul strain in treburile interne,instituindu-se insa o
comisie europeana de informare in privinta unirii.In Principatele Romane
,urmau sa fie alese si convocate adunari ad-hoc representative pentru a
consulta poporul in problema crearii statului unitar roman.

In anul 1856,odata cu sfarsitul perioadelor de domnie ale lui Barbu

Stirbei si Grigore Al. Ghica si , pana la luarea unor decizii definitive ,Inalta
Poarta numeste provizoriu , la conducerea celor doua state , doi caimacami
,respectiv pe: Alexandru Ghica in Tara Romaneasca si pe Teodor Bals ,un
adversar de temut al unirii,urmat in anul urmator,dupa decesul subtil al
acestuia , de Nicolae Vogoride,amandoi in Moldova . Alexandru D. Ghica era cu
adevarat insufletit de idea unirii , ceea ce nu se poate spune si despre
Vogoride,inteles cu austriecii sa impiedice acest proces.In 1875,au loc mai
multe adunari ad-hoc ,unde este decisa unirea celor doua state romane sub
conducerea unui principe strain,neutralitatea noului stat si autonomia lui
interna.Aceste hotarari trebuiau sa fie confirmate de Marile Puteri si, in mai-
august 1858, are loc o altra intrunire la Paris ,urmata de incheierea unei
conventii , a carei prevedere de baza era unirea celor doua state surori sub
denumire:Principate Unite ale Moldovei si Valahei.
Dupa incheierea lucrarilor intrunirii in capitala franceza,s-au convocat doua
adunari elective ,care aveau ca scop alegerea separate a unui domnitor in
fiecare din cele doua principate.Pe 5 ianuarie 1859,are loc alegerea
domnitorului moldovean din cei trei candidati prezenti:Mihail Sturdza ,fiul
acestuia , Grigore Sturdza si colonelul Alexandru Ioan Cuza,ultimul facand
parte dintr-o veche familie boiereasca ,inrudita cu Miron Costin.Cuza a fost
ales cu unanimitate de voturi,celelalte candidaturi fiind retrase.In Tara
Romaneasca ,dornici sa ocupe tronul era Gheorghe Bibescu si Barbu
Stirbei,fosti domnitori.Dat fiind faptul ca in Conventia de la Paris nu se
prevedea ca domnitorii propusi in cele dous principate sa fie personae
diferite ,lista celor doi pretendenti este completata si cu propunerea
deputatului Vasile Boerescu, ca cel de-al treilea candidat sa fie chiar Alexandru
Ioan Cuza ,noul domnitor ales in Moldova.Conventia de la Paris nu speificase
nici faptul ca aceeasi persoana nu ar putea sa fie aleasa de ambele adunari.Cu
umanitatea de voturi ,la 24 ianuarie,Cuza este ales si domnitor al Tarii
Romanesti ,unirea fiind astfel de deplin indeplinita.

Imperiul Otoman s-a pronuntat in continuare impotriva unirii, motivand

ca aceasta actiune ar constitui o incalcare a Conventiei inchiate in 1858. In
consecinta, in martie-august 1859, are loc inca o conferinta la Paris,cand
Marile Puteri occidentale vor recunoaste totusi alegeriile. Chiar si Imperiul

Pagină 4
Austriac a fost nevoit sa isi confirme acordul privind alegerea unui domnitor
comun pentru cele doua state,cu precizare ca vor recunoaste aceasta unire
doar pentru perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza.

3.2.Principatele Unite in timpul domniei lui Ioan Cuza(1859-

1866)

Astfel,gratie maturitatii politice si patriotismului poporului roman, la 24

ianuarie 1859,avea sa se constituie statul national roman.Aceasta actiune a fost
o etapa importanta de implinire a aspiratiilor poporului roman pentru dobandirea
independetei si desarvarsirea unirii depline .Cele doua principate romane au pus
in evidenta Europa in fata faptului implinit si au fost primele care si-au format
statul national.Alexandru Ioan Cuza unifica misiunile diplomatice de la
Constatinopol ,creeaza un corp de armata unic pentru ambele tari,contopeste
serviciul de vama ,unifica cursul monetar si infiinteaza politia nationala.Stema
noului stat este “Zimbrul si Vulturul”, ziua de 24 ianuarie devina sarbatoare
nationala,iar orasul Bucuresti-capitala tarii;este indeplinita asfel unirea deplin a
celor doua state surori .

4.Reformele infapuite in perioada 1862-1866

4.1.Legea rurala din 1864

Reforma agrară din 1864 a fost o măsură luată de guvernul Mihail

Kogălniceanu sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, prin care ţăranii clăcaşi erau
eliberaţi de obligaţiile faţă de boieri şi erau împroprietăriţi cu pământ. A fost
primul pas către începerea procesului de modernizare a statului român şi, cu
toate că a avut numeroase lipsuri, a rupt legăturile cu economia şi societatea de
tip feudal.

Legea rurală a fost sancţionată şi promulgată la 14/25 august 1864.

Atunci Domnitorul proclama ţărănimii: „Claca este desfiinţată pentru de-a
pururea şi de astăzi voi sunteţi proprietari liberi pe locurile stăpânirii voastre”.
Legea a intrat în vigoare la 23 aprilie/5 mai 1865.

Pagină 5
 Ea elibera pe ţărani de sarcinile feudale precum claca, dijma sau
podvezile, desfiinţa monopolurile feudale din interiorul satelor. Loturile erau
distribuite în funcţie de numărul de vite deţinute. Ţăranii urmau totuşi să
răscumpere terenurile şi să achite anual o anumită sumă, timp de 15 ani. Pe de
altă parte, legea stabilea plata unor despăgubiri către proprietari, la preţul
pământului de atunci. Terenurile nu depăşeau 2/3 din moşie şi nu puteau fi
vândute timp de 30 de ani decât către comună sau către vreun alt sătean.

4.2.Reforma fiscala

Reforma fiscală a fost materializată prin instituirea impozitului

personal și a contribuției pentru drumuri, generalizată asupra tuturor
bărbaților majori, printr-o nouă lege a patentelor, prin instituirea
impozitului financiar și alte măsuri care au făcut ca la sfârșitul anului
1861, în preajma deplinei lor unificări administrativ-politice, Principatele
Unite Române să fie dotate cu un sistem fiscal modern. Ar putea fi
adăugată, pe plan cultural, „importanta inițiativă a guvernului moldovean
al lui Mihail Kogălniceanu, care a instituit, în toamna anului 1860, prima
universitate a țării, cea ieșeană.”

4.3.Secularizarea averilor manastiresti

Secularizarea averilor mănăstireşti a fost, alături de reforma

agrară, una dintre reformele fundamentale adoptate de Alexandru Ioan
Cuza pentru modernizarea României, prin care proprietăţile bisericilor şi
mănăstirilor închinate din ţară au fost trecute în proprietatea statului.
Măsura adoptată în 1863, la 4 ani de la Unirea Principatelor era
fundamentală pentru formarea noului stat român, întrucât 1/4 din
suprafaţa arabilă a ţării aparţinea mănăstirilor româneşti aflate sub
influenţă preponderent greacă. Aceste proprietăţi generau anual venituri
de circa 7 milioane de franci, bani care luau calea străinilor şi pe care
călugării greci instalaţi în mănăstiri îi cheltuiau după bunul plac, fără să
aducă un folos real românilor.

Pagină 6
4.4.Reforma invatamantamantului

Recurgand la o serie de sacrificii bugetare, Alexandru Ioan Cuza

a militat neabatut pentru reglementarea invatamantului,pentru punerea
lui pe baze noi.Adesea a actionat direct si a avut initiative proprii pentru a
se rezolva diversele problem ale instructiei.In august 1859 el cerea,intr-o
scrisoare adresata consulului Sardiniei la Galati ,sprijin in vederea
asigurarii cu manuale scolarea elevilor Moldovei.

4.5 Codul civil

Codul Civil din 1865 sau Codul Civil al lui Cuza sau Codicele Civil din
1864 a fost Codul Civil în vigoare în Principatele Unite Române și ulterior
România din 1 decembrie 1865 și până în 1 octombrie 2011. Este singurul
cod care a scăpat de modificări substanțiale comuniste, rămânând
aproape la fel în toată perioada comunistă, cu excepția faptului că partea
(cartea) "Despre persoane" a fost abrogată în 1954, prin intrarea în
vigoare a Codului Familiei.
Elaborarea Codului Civil a fost începută de Guvernul Mihail
Kogălniceanu sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, ca parte a marilor
reforme legislative și a intrat în vigoare în timpul Guvernului Nicolae
Crețulescu .
Codul Civil a fost elaborat după modelul Codului Civil Napoleonian
din 1804, luându-se în considerare și modificările aduse între timp acestui
cod, precum și proiectul de Cod Civil italian, legea franceză asupra
transcripției din 23 martie 1853, legea ipotecară belgiană din 10
decembrie 1851, dispoziții din vechiul drept românesc.
Codul a fost promulgat în anul 1864 și a intrat în vigoare la 1 decembrie
1865. De la acea dată, Codul Calimach aplicat până atunci în Moldova și
Legiuirea Caradja din Țara Românească, celelalte legi civile, ordonanțe
domnești și instrucțiuni ministeriale fiind abrogate. Codul civil a fost
aplicat și în Bucovina din 1938. De asemenea, acest Cod a început să se
aplice și în Transilvania, de la data de 15 septembrie 1943, în temeiul
Legii nr. 389 din 22 iunie 1943 și în Transilvania de Nord din 1945.
Codul Civil cuprindea 1914 articole și era împărțit în trei cărți. De-a
lungul timpului, numeroase acte normative au abrogat, modificat și
completat articole din Codul Civil. În ciuda unor numeroase eforturi de
modificare, care au fost culminate prin pregătirea și finalizarea unor noi
proiecte de Cod Civil, care erau menite să îl înlocuiască, precum cele din
Pagină 7
anii 1940, 1971 și 2004, Codul Civil din vremea lui Alexandru Ioan Cuza a
rămas în vigoare până la data de 1 octombrie 2011 când a intrat în
vigoare un nou Cod Civil inspirat după Codul Civil din provincia Quebec,
Canada.

4.6.Alte reforme

In timpul guvernului condus de Mihail Kogălniceanu, s-a trecut la

etapa hotărâtoare a înfăptuirii reformelor. Astfel, primul demers făcut,
într-o direcție în care guvernul știa că nu avea să întâmpine opoziție pe
plan intern, a fost acela al secularizării. La 13/25 decembrie 1863, la
propunerea guvernului, adunarea a votat secularizarea averilor
mănăstirești cu 93 de voturi contra 3. Era o măsură de însemnătate
majoră, datorită căreia era recuperat peste un sfert din teritoriul național.
Apoi au fost elaborate și promulgate Legea contabilității, Legea consiliilor
județene, Codul Penal și Legea instrucțiunii publice, precum și crearea
Consiliului de Stat. Tot acum se înființează Școala Națională de Arte
Frumoase, la București, la conducerea căreia este desemnat Theodor
Aman și este inaugurată, în premieră, o Școală de Medicină Veterinară.

Prima linie de cale ferată din România

În septembrie 1865, Alexandru Ioan Cuza a acordat companiei engleze
Barkley-Stanisforth construirea liniei ferate București-Filaret-Giurgiu (fiind
calea cea mai scurtă care lega capitala țării cu Dunărea și astfel cu restul
lumii). Lungimea liniei avea 70 km, la un preț de construcție de 196.500
franci pe kilometru. La 19/31 octombrie 1869 regele Carol I al României
face inaugurarea acestei primei linii de cale ferată, care avea să fie
prelungită în 1870 cu încă 2,6 km până la Smârda.

5.Alexandru Ioan Cuza-abdicarea si exilul

Regimul personal instituit de Cuza după 2 mai 1864 a provocat

nemulțumirea liberalilor radicali, care ulterior au făcut cartel cu
Pagină 8
conservatorii; acest fapt a slăbit pozițiile domnitorului și a animat
activitatea monstruoasei coaliții (denumire promovată în epocă de presa
favorabilă lui Cuza), hotărâtă să-l înlăture. Complotiștii au reușit să-și
realizeze planurile atrăgând de partea lor o fracțiune a armatei, și l-au
constrâns pe domnitor să abdice în noaptea de 10/22–11/23 februarie
1866. La aceasta a contribuit însuși Al. I. Cuza, care nu numai că nu a luat
măsuri în privința factorilor reacționari, ci, într-un discurs, se arăta dispus
să renunțe la tron în favoarea unui principe străin precum prevedea una
din dorințele divanelor ad-hoc din 1857.

Această abdicare silită putea avea consecințe grave pentru

România, pentru că:

 după înlăturarea lui Cuza, satele au fost înspăimântate că reforma

agrară nu va mai avea loc.
 la 3 aprilie 1866 la Iași a avut loc o demonstrație (orchestrată de
Rusia) a Mișcării Separatiste care a cerut anularea unirii Moldovei cu
Țara Românească și a promovat un candidat obscur la tronul
Moldovei: Rosetti-Roznovanu,
 Poarta Otomană a mobilizat armata la Dunăre pentru a interveni în
România, unirea fiind recunoscută doar pe timpul domniei lui Cuza.

Restul vieții sale și-a petrecut-o în exil, locuind majoritatea timpului

la Paris, Viena și Wiesbaden. A încercat să revină în țară ca persoana
privată, dar nu a reușit. Domnitorul Carol I a transmis cererile
Consiliului de Miniștri, care a refuzat să acorde permis de intrare în
țară.

6.Alexandru Ioan Cuza-notafilie

După ce în august 1965, statul român a primit denumirea de

Republica Socialistă România, în anul 1966, Banca Națională a Republicii
Socialiste România a scos o nouă ediție de bancnote, iar pe aversul
bancnotei cu valoare nominală de 50 de lei a fost reprezentată efigia lui
Alexandru Ioan Cuza.

6.Concluzii
Domnia lui Alexandru Ioan Cuza a însemnat crearea statului român
modern, iar prin măsurile pe care le-a întreprins a dus la dezvoltarea
principalelor instituţii ale statului.

Pagină 9
7.Bibliografie

 www.wikipedia.org: “Alexandru Ioan Cuza”

 www.moldovenii.md: “Alexandru Ioan Cuza”
 “Istoria neamului romanesc” de Liviu Florian Dogeanu
 www.historia.ro: “Reformele lui Alexandru Ioan Cuza”
 http://enciclopediaromaniei.ro: “Reforma agrara”
 www.scribd.com: “Reformele lui Cuza”

Pagină 10