Resurse naturale

Resursele naturale reprezintă totalitatea zăcămintelor de minerale și de minereuri, a

terenurilor cultivabile, a pădurilor și apelor de care dispune o anumită țară.
Resursele naturale sunt substanțe care apar în mod natural dar în forma lor relativ
nemodificată. O materie este considerată o resursă naturală atunci când activitățile primare
asociate cu aceasta sunt extragerea și purificarea, ele fiind opuse creației. Mineritul,
extragerea petrolului, pescuitul și silvicultura sunt în general considerate industrii ale
resurselor naturale, în timp ce agricultura nu. Acest termen a fost introdus unei audiențe
largi de către E.F. Schumacher în cartea Small Is Beautiful din anul 1970.
Cu exceptia energiei Soarelui, resursele naturale care sustin viata omului si productia
economica, apartin mediului geografic al Terrei (geosferelor):

1 Resursele extraatmosferice si atmosferice

2 Resursele litosferei
3 Resursele hidrosferei
4 Resursele biosferei

1 RESURSELE EXTRAATMOSFERICE SI ATMOSFERICE

ENERGIA SOLARA este cantitatea de energie solara receptionata de suprafata. P: este
repartizata in mod negal in f. de unghiul de incidenta al radiatiei; se reduce de la Ec la Poli;
depinde de transparenta atmosferei si de nebulozitate;
Pe Pamant ajunge doar 1/2 000 000 000 din energia radiata de Soare in spatiu . Aceasta
cantitate este suficienta pentru toate necesitatile energetice de pe Terra.

Energia solara poate fi folosita doar prin conversie in alta forma de energie
METODE DE CONVERSIE
BIOCONVERSIA transormarea naturala in biomasa prin fotosinteza
CONVERSIA IN ENERGIE TERMICA- se realizeaza cu ajutorul panourilor solare

CONVERSIA IN ENERGIE ELECTRICA - se realizeaza cu ajutorul celulelor fotovoltaice

Energia solara are o varietate de aplicatii:

-biomasa (carbune, lemn, hrana, biocombustibil)
-caldura (incalzirea directa a apei, incalzirea cladirilor si a serelor, evaporarea si
desalinizarea apei, uscarea naturala, prepararea hranei)
-lumina ( iluminatul natual al cladirilor, serelor, etc; )
-electricitate ( panouri fotovoltaice) iluminat
-transporturi( automobile solare, ambarcatiuni solare)
-comunicatii (sateliti) si zboruri spatiale (generarea electricitatii)

Principalele state producatoare de energie pe baza energiei solare:

-SUA,Spania,Australia,Mexic,Israel,Portugalia,China,Japonia,statele din Orientul Mijociu
RESURSELE ATMOSFERICE
Energia eoliana
Cele mai favorabile tipuri de regiuni pt. valorificarea potentialului eolian sunt: Litoralele;
Muntii inalti; Deserturile; Insulele; In general, spatiile deschise, neadapostite, fara vegetatie;
2 RESURSELE LITOSFEREI
Suportul mediului geografic. Geoasfera care depoziteaza cele mai multe si variate
resurse:relieful solul mineralele rocile .
RESURSELE ENERGETICE
a. CARBUNII
-90% din rezervele mondiale se afla in emisfera nordica
-3 tari detin peste 80% din rezervele mondiale de carbuni : SUA, Rusia, China

b. PETROLUL

– principala resursa energetica a lumii contemporane (45% in balanta energetica mondiala)

-Materie prima de baza pt. importante ramuri industriale (ind petrochimica)

-Principalul combustibil pt. transporturi;

1.Zacaminte localizate in subsolul uscatului si al platformelor continentale ale marilor si

oceanelor ( zacaminte " off shore" , care concentreaza 1/3 din rezervele mondiale) Rezervele
mondiale de petrol: 150 mild tone, localizate in urmatoarele regiuni:
-ORIENTUL APROPIAT (G Persic) (2/3 din rez mond.)
-Arabia Saudita, Iraq, Kuwait, Iran , EAU,
-SUA ( Alaska, Texas, Oklahoma) si CANADA
-REGIUNEA GOLFUL MEXIC SI MAREA CARAIBILOR : SUA (Texas Louisiana),
Mexic (Pen Yucatan),

-AMERICA DE SUD: Venezuela (Laguna Maracaibo)

-RUSIA : Nordul M Caspice, Siberia de Vest ; Reg Volga-Ural

-AFRICA DE NORD: Libia, Algeria

-AFRICA DE VEST: Nigeria, Angola
-M NORDULUI: UK , Norvegia

-CHINA
-ASIA CENTRALA: Kazahstan , Turkmenistan
-ASIA DE SE: Indonezia

c. GAZELE NATURALE
-gaze asociate zacamintelor de petrol( gaz de sonda)
-gazul metan ( indep. de zac. de petrol)

-REZERVE: 300 000 mild m3

-Localizarea celor mai mari rezerve:Rusia si tari din ex-URSS ( Turkmenistan, Ucraina),Orientul
Mijlociu,Regiunea transcaucaziana,Asia Centrala ex sovietica ,Africa de Nord ,Europa de Vest
( Olanda, Norvegia, Danemarca, UK, Germania), SUA,Canada ,Mexic, Indonezia ,China

d. COMBUSTIBILII NUCLEARI : uraniu, plutoniu, thoriu

-uraniul: America de Nord 40% Africa 20% Australia 12%
-State: Canada (1/3 din prod mond), Australia (1/5), Niger, Rusia, Namibia
-Energia nucleara se obtine din nucleul atomilor prin reactii nucleare controlate ;Cea mai comuna
metoda este fisiunea nucleara . Producerea energiei presupune incalzirea unui fluid (lichid de racire,-
apa grea) a carui caldura apoi este apoi transformata in lucru mecanic pentru a genera electicitate sau
propulsia unui vehicul (vapor, rachete radioizotopice)
RESURSELE DE MATERII PRIME: MINEREURI, SUBSTANTE MINERALE
NEMETALIFERE, ROCI PT. MATERIALE DE CONSTRUCTII
MINEREURILE:
-MINEREURILE DE FIER: Materii prime pentru industria siderurgica (otel , fonta, laminate,
trefilate) .Rezerve mondiale : 1000 mild tone
-Principalele state:Rusia+Ucraina+ Kazahstan: 40%, Australia: 17%, Brazilia: 11%, Canada, SUA,
India, Africa deSud, Liberia , Mauritania

Minereuri din care se extrag metale utilizate in siderurgie pentru fabricarea otelurilor aliate:

 MANGANUL - utilizat in siderurgie pt prod otelului

 Rezervele sunt concentrate in Africa de Sud (50%), Ucraina, Gabon, Australia,
Brazilia
 CROMUL: utilizat in siderurgie pt prod otelului. Rezerva in : Afica de Sud { 66%)
 NICHELUL utilizat in siderurgie pt prod otelulu; rezerve cele mai mari le are Noua
Caledonie, apoi , iNDONEZIA, Canada, Rusia, Filipine
 MOLIBDEN utilizat in siderurgie pt prod oteluluI: rEZERVE IN : SUA, Chile Rusia
 COBALT rezerve in: R P D Congo, Noua Caledonie
 VANADIU : Africa de Sud, Rusia, China, SUA
 WOLFRAM : China, Canada

MINEREURI (metale) NEFEROASE

 CUPRU: Chile, SUA, Peru, Canada, Mexic, Panama,
 BAUXITA, din care se produce aluminiu; rezerva: Guineea, Brazilia, Australia,
Jamaica, India, Camerun, Guyana, Grecia
 PLUMB SI ZINC: SUA, Canada, Peru, Mexic, Rusia, Kazachstan, Australia
STANIU/COSITOR: China, Thailanda, Malaysia, Myanmar, Indonezia

METALELE PRETIOASE :

AUR: Africa de Sud, Rusia, SUA, Canada,Australia, Papua Noua Guinee, China
ARGINT: Mexic, Canada, SUA, Peru
PLATINA: Africa de Sud, Rusia

Resursa litosferei care este cea mai importanta pentru agricultura este. SOLUL

3 RESURSELE HIDROSFEREI
Hidroenergia (potentialul hidroenergetic al apelor curgatoare) este echivalent unei productii
de 22 mild. kwh/an
Este distribuit inegal:
-Asia (>40%), cu marile fluvii: Chang Jang (- cu cea mai mare hidrocentrala din lume, numita
" Trei Defilee" -China), Enisei, Brahmaputra, Indus, Gange, Mekong

-Africa (20%): Congo

-America de Nord (10%): Columbia

-America de Sud (10%): Parana
-Statele cu cel mai mare potential hidroenergetic: China, Rusia, RPD CongO, SUA, Brazilia,
Paraguay

 Energia valurilor
– captarea fortei valurilor si utilizarea acesteia pt. electricitate, desalinizare si
pomparea apei in rezervoare : Japonia, UK, Olanda, Tonga, China
 Energia mareelor
- energia mareelor este generata de schimbarea periodica a nivelului oceanului datorita
miscarii relative a Pmantului, Lunii si Soarelui, si interactiunii lor prin intermediul
atractiei gravitationale. Este influentata de forma locala aplatformei continentale si a
 tarmului
La Rance (FRANTA) - cea mai mare centrala mareemotrice din lume

4 RESURSELE BIOSFEREI
Functiile biosferei
1. FUNCTIA ECOLOGICA/PROTECTIA MEDIULUI
2. DEZVOLTAREA ECONOMICA
-Valoarea economica a resurselor biosferei este deosebita:
-din produsele vegetale si produsele animale se asigura hrana, imbracamintea si incaltamintea,
materiale de constructie si combustibili, fie in stare naturala, fie dupa prelucrare industriala;.
3. FUNCTIA STIINTIFICA, DE CUNOASTERE, EDUCATIE, TURISM
Resursele biosferei: biomasa ( resursa regenerabila)
-resursele forestiere
-resursele pastorale
-plantele cultivate
-resursele faunistice.
Resursele vegetale ale Globului :
A. Resursele forestiere:

PADURILE TERREI
-functiile padurii :
a.Functia economica productia de masa lemnoasa )
b.functia geoecologica (rolul padurii pentru protectia climei, apelor, solului , asezarilor, etc.).
Suprafetele ocupate de paduri :acum doua milenii, circa 56% din uscat,azi , mai ocupa doar
circa 30-34% din totalul uscatului (44 mil. km2, echivalentul aproximativ al continentului
asiatic).
-omenirea a distrus aproape jumatate din padurile de pe suprafata Pamantului , pt terenuri
agricole, sau in scopuri industriale (lemn de constructie, lemn pentru celuloza si hartie,
combustibil). prin suprapasunat, incendieri si defrisari,
Acest proces a fost urmat de fenomene nefavorabile :
aridizarea climei, eroziunea solului, accentuarea inundatiilor, poluarea aerului etc..
LEMNUL
-Se estimeaza ca padurile Terrei stocheaza 283 gigatone (Gt) crbon in biomasa lor si 638 Gt
carbon in ecosistem (inclusiv in sol pana la 30 cm)
-Astfel padurile contin mai mult carbon dacat intreaga atmosfera
TIPURI DE PADURI:

 Padurea din zona intertropicala umeda / ecuatoriala, acopera cele mai intinse
suprafete (1,716 mld. ha).

Suprafete importante cu acest tip de padure se gasesc in Brazilia, R.D. Congo,
Indonezia, Peru, Sudan.

Cuprinde multe specii valoroase diseminate in mijlocul celor fara valoare deosebita,
ceea ce face dificila exploatarea.
o
Arbori valorosi, utilizati in industria lemnului (mobilei): palisandrul (Brazilia),
mahonul (Antile), balsa (Amazonia;
o
Arbori cu lemn rezistent si usor, folosit in aeronautica), abanosul si acajuul
(Africa ecuatoriala), teckul (Asia de Sud-Est si de Sud), santalul (Indochina,
Indonezia), etc.
o
Arbori cu valoare alimentara – castanul de Brazilia, arborele de unt (Africa)
 o
Arbori proprietati terapeutice – arborele de chinina (medicament contra
malariei; originar din Anzi), arborele de camfor (China de Sud-Est).

Modul de valorificare a lemnului padurii intertropicale
o
doar 20% este industrializat,
o
Restul, folosit ca lemn de foc

Padurea de foioase temperat-subtropicala

a fost cel mai intens defrisata, inca din timpul celor mai vechi civilizatii.

Suprafata ocupata cu acest tip de padure este de 1,290 mld. ha.

Economic, avand densitati mai mici, aceste paduri furnizeaza mai putin materie
lemnoasa (90 m3/ha in America de Nord si 75 m3/ha in Rusia).

 Esentele valorificate sunt:
o
fagul (mobila, parchete, etc.),
o
stejarul (cu lemnul cel mai dur de la latitudinea temperata),
o
stejarul de pluta,
o
mesteacanul,
o
castanul,
o
eucaliptul,
o
paltinul,
o
frasinul, etc.

Cele mai importante paduri din aceasta categorie apartin Americii de Nord si C.S.I


Padurile de rasinoase (conifere) = taiga, ocupa 1,349 mld. ha.
o
Se remarca prin uniformitate (aceeasi specie pe mii de hectare);

in Europa si in taigaua siberiana sunt specii de molid, brad, zada, uneori
in amestec cu mesteacanul.

Padurea de conifere nord-americana este mai variata: pin alb, molid
negru, brad de balsam, pin galben, brad alb, molid, sequoia (in sud-
vestul S.U.A.).

Exista paduri de pin in sud-estul S.U.A., cele de cedru din Liban;

in emisfera sudica aceste paduri ocupa suprafete reduse – paduri de Araucaria in
Podisul Braziliei, Anzi, Australia, etajul montan al zonei intertropicale.

Cele mai intinse paduri de rasinoase revin C.S.I., Americii de Nord anglofone,
Extremul Orient, Suedia, Finlanda.

Aceste paduri au o densitate mare, prin urmare, desi detin 31% din suprafata padurilor
Globului, inglobeaza 48% din masa lemnoasa totala.


Ten countries with largest forest area (million ha)

Russian Federation 809

Brazil 478

Canada 310

United States 303

China 197

Australia 164

Democratic Republic of the Congo 134

Indonesia 88

Peru 69

India 68

B. Resursele vegetale ale Globului – pajistile.

Pajistile sunt terenuri acoperite cu vegetatie erbacee, utilizate in zootehnie, pasune sau
faneata. Este dificil de apreciat suprafata reala a pajistilor, fiecare stat avand concepte
diferite cadastral-statistice, considerandu-se drept pajisti inclusiv suprafete cu o
vegetatie temporara, de semidesert, uneori si de desert.

Pajistile au o compozitie floristica diferita si de o calitate diferita , de la o zona la alta,
in functie de conditiile climatice.

Pajistile de tundra si de silvotundra – in zona boreala a Eurasiei si a Americii de Nord,
pe 400 mil. ha, compuse din muschi si licheni; cresterea renilor.

Pajistile din zonele temperate si subtropicale sunt mult mai importante economic,
depasind 900 mil. ha, formate din numeroase specii de graminee si cyperacee perene;
preeria nord-americana este cea mai variata ca numar de specii.

Pajistile temporare din zona semideserturilor tropicale si subtropicale sunt dificil de
apreciat cantitativ; caracterul temporar al pajistilor impune deplasarea permanenta a
turmelor de animale (Africa de Nord, Asia Centrala si de Sud-Vest).

Pajistile de savana si de stepa tropicala – 1,3 mld. ha. (800 mil. ha in Africa, 400 mil.
ha in America de Sud, 90 mil. ha in Australia). Cele mai productive sunt savanele sud-
americane, cea din Sahel fiind o savana uscata.

Pajistile alpine si subalpine – 300 mil. ha, din care mai mult de jumatate in Eurasia,
urmate de cele din Anzi. Au caracter temporar dar calitate ridicata.

Fanetele – o forma recenta de valorificare, odata cu metalurgia fierului (fabricarea
coaselor si stocarea fanului); au contribuit la procesul de sedentarizare.

Problema actuala – pasunatul excesiv, ce conduce la degradarea pajistilor; depinde de
numarul si speciile animalelor crescute: acestea, prin pasunat selectiv, indeparteaza
tocmai speciile de plante valoroase.



C. Resursele vegetatiei acvatice

Distributia pe verticala a algelor depinde de cantitatea de lumina care patrunde
in apa Oceanului.

Algele albastre, verzi si brune (0-120 m adancime), bogate in azot, utilizate ca
ingrasamant agricol, furaj, alimentatie, medicina, extragerea iodului, etc.

Algele rosii si unele bacterii (120-300-600 m adancime) – industria farmaceutica.

Algele monocelulare formeaza, impreuna cu alte organisme microscopice,
fitoplanctonul, hrana de baza a animalelor marine.

Acvacultura – cultivarea sistematica a algelor; ca furaj, algele uscate au o valoare
nutritiva de trei ori mai mare decat cea a fanului.


D. BIOCOMBUSTIBILII

Biocombustibilul (agrocombustibil)- combustibil solid, lichid sau gazos, derivand de
la materia biologica (mai ales, plante)

Teoretic poate fi produs din orice sursa biologica ce contine carbon, dar cele mai
folosite sunt plantele verzi care, prin fotosinteza, capteaza energia solara

Biocombustibilii se folosesc la scara planetara, dar industria lor se dezvolta mai ales in
Europa, Asia, America de N si S. Dintre biocombustibili, cei mai folositi sunt cei
lichizi, (pentru autovehicule).

Modalitatile de conversie a energiei biomasei in combustibili lichizi pentru
autovehicule

a. Cultivarea plantelor pentru zahar (trestie, sfecla) sau a cerealelor (porumb, grau) si
utilizarea drojdiei de fermentatie pt. a produce etanol.

b. Cultivarea plantelor pentru ulei (palmier de ulei, soia, rapita, unele alge). Prin
incalzire la temp. mari, vascuozitatea uleiului scade si poate fi folosit direct la
motoarele Diesel; uleiul poate fi procesat chimic pentru a se produce combustibil
numit biodiesel.

c. Lemnul poate fi convertit in biocombustibili: gaz de lemn, metanol, etanol ulei

Resursele FAUNISTICE ale Globului



Resursele faunistice ale uscatului: fauna salbatica si cea domesticita de-a lungul
timpului

Vanatoarea se mai practica de comunitati mici, mai ales in regiuni in care din cauza
diferitelor conditii naturale nu se poate practica agricultura

Fauna salbatica reprezinta si o importanta resursa turistica

Calitativ, aceste resurse se diferentiaza de la potentialul faunistic de tundra, la cel de
padure, de savanna si de stepa.

Resursele faunistice ale apelor oceanice sunt repartizate in

spatiul platformei continentale si sunt formate din:

lamelibranchiate: midii, stridii,

crustacee: creveti, homari, languste

pesti (hering, sturioni, sardele , cod, somon, ton, macrou, calcan)

La adancimi mai mari (pana la 300m), in spatiul oceanic propriu zis:

pesti : hering, sardele, cod, thon, macrou, somon

in largul oceanului pot fi vanate foca, morsa si balena, insa vanatoarea lor este
restrictionata 26.

Hrana principala a balenelor este: a krill-ul, abundent in apele reci