Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2011

ACADEMIA DE POLIȚIE ”ALEXANDRU IOAN CUZA”

”ALEXANDRU IOAN CUZA” POLICE ACADEMY

FORUM CRIMINALISTIC
♦♦♦
FORENSIC SCIENCE FORUM

Nr. 2, Volumul IV
Iulie-Decembrie 2011

Issue 2, Volume IV
July-December 2011

Revista este indexată în baza de date internațională EBSCO, recunoscută prin Ordinul MECTS nr. 4691/2011

Editura EstFalia
București, 2011
1
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2011

REVISTA FORUM CRIMINALISTIC ESTE PUBLICATĂ DE EDITURA ESTFALIA, EDITURĂ ACREDITATĂ

DE CONLISLIUL NAȚIONAL AL CERCETĂRII ȘTIINȚIFICE ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL SUPERIOR (perioada
2010-2012) – COD C.N.C.S.I.S. 294, NR.CRT. 130/35. WWW.EDITURA-ESTFALIA.RO

WWW.CNCSIS.RO

REVISTA A FOST SUPUSĂ PROCESULUI DE EVALUARE ÎN PERIOADA NOIEMBRIE/DECEMBRIE 2010

ȘI FIGUREAZĂ ÎN EVIDENȚA C.N.C.S.I.S., COD 959/2010.
REVISTA ESTE INCLUSĂ ÎN BAZA DE DATE INTERNAȚIONALĂ EBSCO ȘI A FOST SUPUSĂ
PROCESULUI DE EVALUARE PENTRU INCLUDEREA ÎN BAZELE DE DATE CEEOL ȘI PROQUEST.

Revista ”Forum Criminalistic” este realizată de colectivul Departamentului de Criminalistică din cadrul
Academiei de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza” și apare semestrial (ianuarie/iunie – iulie/decembrie).
Colectivul redacțional și/sau editura nu își asumă răspunderea pentru conținutul articolelor – aceasta
aparține exclusiv autorilor. Redacția își rezervă dreptul de a refuza publicarea articolelor care nu
respectă condițiile de fond/formă.

2
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2011

COLEGIUL EDITORIAL

Director
Prof.univ.dr. George-Marius ȚICAL

Director-adjunct
Conf.univ.dr. Adrian IACOB

CONSILIUL ŞTIINŢIFIC

Preşedintele consiliului ştiinţific

dr.CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI
Membru de onoare al Academiei Române

MEMBRII CONSILIULUI ȘTIINȚIFIC

Prof.univ.dr. Georgeta UNGUREANU

Prof.univ.dr. Vladimir BELIŞ
Prof.univ.dr. Damian MICLEA
Prof.univ.dr.Ștefan PRUNĂ
Sup.lect. ph.D Alina Monica HANDOREAN
Conf.univ.dr. Constantin DUVAC
Conf.univ.dr. Laurențiu GIUREA
Lect.univ.dr. Florin BOBIN
Lect.univ.dr. Oana ISPAS
dr. Viorel COROIU
Lect.univ.dr. Marin RUIU
drd. Crișan-Mucenic LĂZUREANU
drd. Viorel VASILE
drd. Ionel MIHAIU

Redactor-şef:
Asist.univ.drd. Georgică PANFIL

Senior Editor:
Lect.univ.dr.Nicolae GROFU

Secretar general de redacție:

Asist.univ.dr. Horia RAȚĂ

Redactori:
Cms.șef TALPAU Florin
Cms.șef Sorin CĂRĂUȘU
asist.univ. Cezar CIOACĂ
Asist.univ.Cătălin TOADER

3
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2011

4
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2011

CUPRINS

REFLECŢII PRIVIND UNELE INFRACŢIUNI CONTRA ÎNFĂPTUIRII JUSTIŢIEI

1. ÎN NOUL COD PENAL (I)
Constantin Duvac ………….. 9
UNELE CONSIDERAȚII PRIVITOARE LA IDENTIFICAREA CRIMINALISTICĂ
CU AJUTORUL ADN MITOCONDRIAL
2.
Adrian Iacob
Aida Gafița ………….. 21
ASPECTE TEORETICE PRIVIND MANAGEMENTUL SITUAȚIILOR DE CRIZĂ
3.
George Marius Țical ………….. 27
ZONELE DE DEPUNERE A REZIDUURILOR TRAGERII
4. Viorel Coroiu
Florin Bobin ………….. 33
MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR DE ORDINE ŞI SIGURANŢĂ PUBLICĂ
5.
Ionel Mihaiu ………….. 39
SISTEMUL CODIS ŞI SCHIMBUL DE DATE ADN
6.
Dogaru Mugurel ………….. 49
GESTIONAREA RISCURILOR ÎN CADRUL STRUCTURII ORGANIZAŢIONALE
7.
Cezar Peța ………….. 55
METODE DE ANALIZĂ A RISCURILOR SECURITĂȚII INFORMATICE
8.
Georgică Panfil ………….. 61
PROGRAME COMPARATE DE PROTECŢIE A MARTORILOR ÎN UNIUNEA
9. EUROPEANĂ
Octavian Ambrozie ………….. 67
PRINCIPIUL OFICIALITĂŢII – PREZENT ŞI PERSPECTIVĂ ÎN
10. REGLEMENTAREA PROCESUAL-PENALĂ
Nicu Grofu ………….. 73
UNELE REFLECŢII ASUPRA ACTIVITĂŢII PRIVIND CADASTRUL ŞI CARTEA
11. FUNCIARĂ CA SISTEM UNITAR DE IMPORTANŢĂ NAŢIONALĂ
Oana Ispas ………….. 77
PROFILING. REALIZAREA PROFILULUI PSIHOLOGIC AL INFRACTORULUI
ÎN FUNCŢIE DE “MODUS OPERANDI”
12.
Duțu Georgian
Andreea Mălina ………….. 81
ASPECTE PRIVIND IMPORTANȚA REZIDURILOR TRAGERII ÎN CADRUL
CERCETĂRII LA FAȚA LOCULUI
13.
Dănuț Nechita
Alin Pop ………….. 87
CARACTERISTICILE CRIMINOLOGICE ALE INFRACȚIUNILOR SĂVÂRȘITE
CU VIOLENȚĂ
14.
Melicianu Vicu Sorin
Melicianu George Marius ………….. 91
ANALIZA MODURILOR DE SESIZARE ÎN CAZUL DISPARIŢIILOR SUSPECTE
ALE MINORILOR
15.
Cristian Eduard Ștefan
Cezar Cioacă ………….. 95
FUNDAMENTE ŞI DELIMITĂRI TEORETICE PRIVIND CONŢINUTUL
16. CONCEPTULUI DE SIGURANŢĂ PUBLICĂ
Ion Busuioc ………….. 105
5
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2011

UNELE CONSIDERAŢII PRIVIND TRAFICUL DE PERSOANE ŞI

17. INVESTIGAREA JUDICIARĂ A ACESTUIA
Claudiu Marius Țupulan ………….. 111
CARACTERISTICILE GENERALE ALE SCRISULUI DE MÂNĂ, ELEMENTE
IMPORTANTE CE SUNT SCĂPATE ÎN VEDERE DE FALSIFICATORI ŞI CARE
18. POT SERVI LA IDENTIFICAREA CRIMINALISTICĂ.
Aurelian Florin Tălpău
Alina Elena Neacșu ………….. 117
PERSONALITAEA CRIMINALĂ A AGRESORULUI SEXUAL
19.
Viorica Ștefania Moldovan ………….. 123
CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND TEMPERAMENTUL ȘI CARACTERUL
20. MANAGERULUI
Constantin Ciprian ………….. 127
ÎMPIEDICAREA PRODUCERII REZULTATULUI ÎN VIZIUNEA LEGII NR. 286/
21. 2009 (NOUL COD PENAL)
Adrian-Cătălin Țigănoaia ………….. 133
INVESTIGAREA ATACURILOR INFORMATICE
22. Ion Drăghici
Ioan-Cosmin Mihai ………….. 137

6
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2011

TABLE OF CONTENTS

REFLECTIONS ON SOME CRIMES AGAINST ADMINISTRATION OF JUSTICE

1. IN THE NEW PENAL CODE (I)
Constantin Duvac ………….. 9
ASPECTS RELATED TO FORENSIC IDENTIFICATION USING mtDNA
2. Adrian Iacob
Aida Gafița ………….. 21
THEORETICAL ISSUES LINKED TO CRISIS MANAGEMENT
3.
George Marius Țical ………….. 27
AREAS OF EXPLOITING GSR
4. Viorel Coroiu
Florin Bobin ………….. 33
MANAGEMENT OF PUBLIC ORDER AND PUBLIC SAFETY ACTIVITIES
5.
Ionel Mihaiu ………….. 39
CODIS SYSTEM AND DNA DATA EXCHANGE
6.
Dogaru Mugurel ………….. 49
RISK MANAGEMENT WITHIN ORGANISATIONAL STRUCTURES
7.
Cezar Peța ………….. 55
IT SECURITY RISKS ANALYSIS METHODS
8.
Georgică Panfil ………….. 61
EUROPEAN PROGRAMS OF WHITNESS PROTECTION
9.
Octavian Ambrozie ………….. 67
PRINCIPLE OF OFFICIALITY – PRESENT AND PERSPECTIVE IN CRIMINAL
10. PROCEDURE REGULATIONS
Nicu Grofu ………….. 73
SOME REFFLECTIONS ON LAND BOOK AS AN UNITARY SYSTEM OF
11. NATIONA IMPORTANCE
Oana Ispas ………….. 77
PROFILING. PSICHILOGY OF OFFENDER PROFILING BY MODUS
OPERANDI
12.
Duțu Georgian
Andreea Mălina ………….. 81
ASPECTS REGARDING THE GSR IMPORTANCE IN CRIME SCENE
INVESTIGATION
13.
Dănuț Nechita
Alin Pop ………….. 87
CRIMINOLOGICAL ANALYSIS OF VIOLENT CRIMES
14. Melicianu Vicu Sorin
Melicianu George Marius ………….. 91
ANALYSIS OF SENSING MODES IN CASES OF MINORS SUSPICIOUS
DISSAPEARANCES
15.
Cristian Eduard Ștefan
Cezar Cioacă ………….. 95
THEORETICAL FOUNDATIONS AND INSIGHTS ON THE CONTENT OF THE
CONCEPT OF PUBLIC SAFETY
16.
Ion Busuioc ………….. 105
7
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2011

ISSUES RELATED TO HUMAN TRAFFICKING AND ITS JUDICIAL

17. INVESTIGATION
Claudiu Marius Țupulan ………….. 111
GENERAL CHARACTERISTICS OF HANDWRITING, IMPORTANT ELEMENTS
NEGLECTED BY FORGERS THAT CAN BE USED FOR FORENSIC
18. IDENTIFICATION
Aurelian Florin Tălpău
Alina Elena Neacșu ………….. 117
CRIMINAL PERSONALITY OF SEXUAL OFFENDERS
19.
Viorica Ștefania Moldovan ………….. 123
GENERAL ISSUES RELATED TO MANAGER`S TEMEPERAMENT AND
20. CHARACTER
Constantin Ciprian ………….. 127
PREVENTING THE CRIME RESULT IN THE VISION OF LAW NO. 286/ 2009
21. (THE NEW CRIMINAL CODE )
Adrian-Cătălin Țigănoaia ………….. 133
CYBEROFFENSES INVESTIGATION
22. Ion Drăghici
Ioan-Cosmin Mihai ………….. 137

8
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2011

ZONELE DE DEPUNERE A REZIDUURILOR TRAGERII

dr.Viorel Coroiu 1
dr.Florin Bobin 2

Abstract
Gunshot Residue is the residue that gets deposited on the hands of the shooter after the bullet has
been fired. It may or may not have some burnt, unburnt or semi-burnt particles and it can be very helpful in
connecting the firearm to the culprit, establishing the identity of the shooter and in some cases may help in
eliminating the probability when the number of suspect is more.
Keywords: gun, shooting, deposit, bullet, particle, hand, cartridge.

În urma tragerii, pe lângă glonţul ce este proiectat pe gura ţevii, se formează şi un nor de particule
ale tragerii ce ies prin orificiile armei. Aceste particule se depun pe zonele ce se află în apropierea lor la
momentul respectiv.

Cu privire la repartiţia reziduurilor tragerii, au existat o serie de supoziţii mai mult sau mai puţin
fondate. S-a crezut că în cazul tragerii în condiţii normale cu o puşcă şi cu un pistol, se va produce o distribuţie
diferită pe trăgător, în urma tragerii cu puşca fiind mai mult probabil să se depună reziduuri ale tragerii pe faţa
trăgătorului, decât în cazul pistolului. De asemenea s-a mai crezut că în funcţie de depunerile reziduurilor de
pe mâna trăgătorului se poate face diferenţa dacă persoana a tras cu arma respectivă sau doar a numai a
manipulat-o. Se presupune, de asemenea, în urma tragerii, reziduurile depuse pe dosul palmei să fie mai
numeroase, decât cele depuse pe palmă.3
Aceste afirmaţii sunt corecte în cazul tragerilor efectuate în condiţii ideale. În practică zonele pe care
se depun aceste reziduri diferă în funcţie de particularitatea fiecărui caz. Distribuţia particulelor de reziduri ale
tragerii sunt influențate de numeroşi factori şi trebuie luaţi în vedere împreună că particulele de reziduri ale
tragerii încep să dispară cu trecere timpului şi că, de asemenea, se transferă foarte uşor de pe o zonă pe alta.
Zonele cu concentraţii mari de particule de reziduri ale tragerii sunt mâinile, faţa, obiectele de
îmbrăcăminte şi obiectele din câmpul înfracţional aflate în apropierea armei la momentul tragerii. Aceste zone
sunt diferit influenţate de reziduurile ale tragerii şi în funcţie de tipul de armă cu care s-a efectuat tragerea. În
cele ce urmează vom prezintă principalele zone pe care se depun particule de reziduuri ale tragerii, lăsând la
urmă hainele, mâinile şi acordându-le o atenţie mai ridicată, deoarece acestea sunt cele mai vizitate pentru o
eventuală ridicare de probe în cazul comiterii unor fapte.

1 Academia de Poliție ”Alexandru Ioan Cuza”.

2 Procuror, Ministerul Public.
3Idem, p. 131.

33
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2011

Faţă trăgătorului poate fi arie de depunere doar în anumite cazuri, atunci când se folosesc carabine
sau arme cu ţeava lisă. Tragerile experimentale au evidenţiat că în aceste zone se depun cantităţi mari de
reziduuri de tragere când sunt folosite arme ce produc fenomenul de suflu înapoi, spre piept, faţă şi păr.1
În cele ce urmează, vom prezenta câteva exemple de arme care au ca arie de depozitare a
particulelor de reziduuri ale tragerii faţa trăgătorului.
x Colt AR 15
Zonele cu concentraţia cea mai mare de particule depuse sunt: partea interioară a mâinii de suport,
faţă, frunte şi păr.2

x Beretta BM 59
Zonele cu concentraţia cea mai mare de particule depuse sunt: partea interioară a mâinii de suport,
umărul, faţă, frunte şi păr.3

Obiecte din apropierea armei la momentul tragerii, sunt obiectele care se află în zona de propagare
a rezudurilor tragerii. Aceste obiecte trebuie luate în consideraţie doarece pot oferi informaţii importante în
soluţionarea unor cauze, deoarece putem dovedi că în aceea zonă a avut loc tragerea. Astfel de obiecte ar
putea fi mese, scaune, perdele, paturi, obiecte de mobilier, sau ate obiecte ce se găsesc în câmpul infracţional
la momentul tragerii.
În cazul tragerilor efectuate din maşini, particule de reziduuri ale tragerii se pot depune în interiorul
cât şi exteriorul acestera. Mediul limitat este propice pentru depunerea de reziduuri ale tragerii, numeroase
particule putându-se depune pe tapiţerie, bord, panourile de la portiere, etc. Şi pot oferi informaţii valoroase în
soluţionarea corectă a cauzei.
Spre exemplu în S.U.A: a existat un caz în care, persoana acuzată a susţinut că a întins brăţul peste
scaunul pasagerului şi a tras un singur foc pe geamul pasagerului cu un pistol calibru .380. A existat un martor
care a afirmat că acuzatul a ieşit din maşină şi a executat focul.1.

1 A. J. Schwoeble, David L. Exline, op. cit., p. 15.

2 Idem, p. 74.
3 Idem, p. 75.

34
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2011

Avocatul acuzatului a cerut efecturea unei expertize care să stabilească dacă clientul ei a executat
focul din interiorul sau exteriorul maşinii. specialistul responsabil cu soluţionarea cererii, a efectuat un
experiment judiciar, în care a încercat să reproducă cât mai fidel condiţiile iniţiale, folosind un model de maşină
asemănător celei implicate în cauză şi pistol de acelaşi calibru.

În urma ridicării de probe şi analizei lor s-a ajuns la concluzia, că în cazul maşinii implicate în cauză s-
au descoperit un număr redus de particule de reziduuri ale tragerii coroborat cu faptul că autovehicolul a fost
păstrat înainte de ridicarea probelor în parcarea poliţiei cu geamul şi trapa de soare deschise nu se poate
stabili dacă particulele provin de la tragerea executată în interior sau provin ca urmare a transferului
particulelor aflate pe mâini sau pe haine. În cazul maşinei folosite pentru experimentul judiciar , în interiorul
acesteia s-au descoperit particule care au confimar faptul că tragerea s-a efectuat din interiroul maşinii.2
Hainele sunt capabile să păstreze pentru o perioadă mai îndelungată particulele de reziduuri ale
tragerii decât mâinile. Aceasta se datorează faptului că particulele de pe mâinii pot dispărea ca urmare a
spălării, a trecerii timpului sau a efectuarea unor activităţi. În cazul hainelor, deşi persistenţa particulelor de
reziduuri ale tragerii este mai mare decât în cazul mâinilor, aceasta depinde la rândul ei, de tipul materialului
din care sunt fabricate cât şi de eventualele procese fizice la care sunt supuse. Acest aspect a fost confirmat
de un experiment ce a implicat împachetarea, sigilarea şi depozitarea pentru o perioadă de 2 ani a unui obiect

1 B. R. Burnett, Discharge of a pistol out a car window with the breech within the interior of
the car: Analysis of gunshot residue on a car’s interior surfaces, Meixa Tech, Cardiff, Ca, 2008 p. 1.
2 B. R. Burnett, op. cit., p. 4.

35
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2011

vestimentar contaminat cu particule de reziduri ale tragerii. În urma analizei s-a descoperit că particulele
existau în continuare după cei 2 ani.1
Există situaţii în care făptuitorul introduce mâine în buzunar după comiterea faptei. Datorită
capacităţii mari de transfer a particulelor de reziduuri ale tragerii, acestea se transferă de pe mâini în buzunar.
Au existat situaţii în care aceste particule au rămas prinse în buzunar, între pliurile formate de material şi
scamele acumulate în interiorul acestuia. Particulele au fost foarte bine protejate de elementele existente în
buzunar, încât nu au fost afectate de spălările şi curătările repetate ale pantalonilor. Aceste particule au fost
recuperate după 16 luni de la momentul tragerii.2
În cazul mâinilor, indiferent de tipul armei, întotdeauna se vor depune reziduuri ale tragerii. Deşi
mâinile sunt cele mai vizate, au capacitate de retenţie a particulelor cea mai mică, de pe ele dispărând cel mai
uşor reziduurile tragerii, de asemenea, de pe acestea, reziduurile tragerii se îndepărtează cel mai uşor prin
spălare.
În cazul distribuţiei reziduurilor tragerii pe mâini trebuie luate în considerare câteva aspecte:
x Gazele ce ies din ţeavă proiectate cu o mare viteză departe de trăgator. Întâlnim excepţii
gazele cazul unui vânt puternic, ce va dirija reziduuri ale tragerii spre trăgător, însă aceste reziduuri nu se vor
depune pe mâini.
x Gazele ce ies prin închizător, indiferent dacă avem de a face cu un revolver sau cu un pistol
automat, au o viteză mai mică.
x Palma mâinii cu care s-a executat tragerea va fi protejată de fenomenul de depunere a
particulelor de reziduuri ale tragerii pe durata tragerii, atât timp cât este în contact cu patul armei.
x În cazul armelor cu care s-a tras, atât ţeava cât şi închizătorul sunt contaminate de reziduuri
ale tragerii. Manevrarea armei va duce la transferul particulelor de pe aceasta pe mâini.
x Imediat după tragere zonele pe care s-au depus reziduurile tragerii sunt previzibile, dar odată
cu trece timpului acesta se vor redistribui pe mână.3
Plecând de la aceste considerente, în literatura de specialitate s-a afirmat că există patru paterne ale
distribuţiei reziduurilor tragerii.4 Acestea sunt:
x Reziduuri ale tragerii ce se găsesc pe dosul mâinii drepte sau stângi, în cazul în care
trăgătorul este stângaci. Acest aspect ne indică mâna cu care s-a tras, tragerea fiind executată cu o mână.
x Reziduuri ale tragerii ce se găsesc pe dosul ambelor mâini. În cazul în care avem de a face
cu acest fapt, tragerea s-a efectuat cu ambele mâini.
x Reziduuri ale tragerii ce se găsesc pe pe dosul cât şi pe palma ambelor mâini. În acest caz
avem de a face cu o persoană ce a stat în faţa armei la momentul tragerii şi a fost învăluită de norul de gaze
ce au fost expulzate pe ţeava armei. Această persoana poate fi de multe ori, o persoană nevinovată, sau chiar
un participant la comiterea infracţiunii.5
x Reziduuri ale tragerii ce se găsesc pe palmele ambelor mâini. Aceasta ne poate indica că
persoana doar a manipulat arma cu care recent s-a tras.
Aceste paterne sunt valabile în cazul în care ridicarea urmelor se efectuează la scurt timp după
săvărşirea infracţiunii. Trebuie reţinut faptul că odată cu trecerea timpului, reziduurile tragerii se redistribuie.
Pe lângă zonele de depunere a reziduurilor de tragere specialiştii au acordat atenţie şi perioadei de
depunere. Fojtasek şi Kmjec au studiat această perioadă. Acesţia au efectuat experimente cu 2 pistoale şi un
revolver şi au arătat că depunere de reziduuri ale tragerii durează câteva minute după momentul tragerii.
Acest timp trebuie luat în considerate în momentul de către criminalişti, deoarece o persoană ce pătrunde în
câmpul infracţional, imediat poate fi contaminată, iar trăgătorul, care părăseşte rapid locul faptei, poate fi
gazda unei cantităţi mai mici de reziduuri ale tragerii decât ar fi aşteptat.6

1 James Smyth Wallace, op. cit, p. 177.

2 Brian J. Heard, op. cit., p. 260.
3 Brian J. Heard, op. cit., p. 253.
4 Idem.
5 Ibidem.
6L. Fojtasek, T. Kmjec, Time periods of GSR particles deposition after discharge-

final results, Forensic Science International 2005, 132-135.

36
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2011

Bibliografie:

1. L. Fojtasek, T. Kmjec, Time periods of GSR particles deposition after discharge final results, Forensic
Science International 2005,
2. B. R. Burnett, Discharge of a pistol out a car window with the breech within the interior of the car: Analysis of
gunshot residue on a car’s interior surfaces,

37
Forum Criminalistic ♦♦♦ Forensic Science Forum 2/2011

38