Tema.

Rezultatele financiare ale întreprinderii

Întrebări pentru verificare:
1. Definiţi şi clasificaţi veniturile întreprinderii.
Venituri – creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune,
sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor
care au drept rezultat creşteri ale capitalului propriu, cu excepţia creşterilor legate de
contribuţiile proprietarilor.
Venituri din prestarea serviciilor – venituri din executarea de către entitate a unor lucrări
pe parcursul unei anumite perioade de timp (de exemplu, venituri din serviciile de
transport, reparaţie, intermediere, consultanţă, instruire, agrement-sport, instalare a
utilajului, telefonie, internet, turism).
Venituri din vânzarea produselor şi mărfurilor – venituri din comercializarea bunurilor
produse de entitate sau cumpărate pentru a fi revândute, inclusiv terenurile şi alte
imobilizări deţinute în scopuri revânzării.
Venituri sub formă de dobânzi – venituri din utilizarea numerarului sau a echivalentelor
acestuia, precum şi din deţinerea obligaţiunilor şi a altor sume datorate entităţii.
Venituri sub formă de redevenţe – (royalty) venituri din utilizarea imobilizărilor
necorporale ale entităţii cum ar fi brevetele, mărcile, drepturile de autor (copyright) şi
software-ul pentru computere etc.
Venituri sub formă de dividende – venituri din cotele deţinute în capitalul social al altor
entităţi.

2. Clasificaţi cheltuielile după SNC № 3.

Cheltuielile activităţii operaţionale - cheltuielile aferente desfăşurării activităţii de bază a

întreprinderii. 
Cheltuielile activităţii de investiţii - cheltuieli şi pierderi aferente scoaterii din funcţiune
a activelor pe termen lung. 
Cheltuielile activităţii financiare - cheltuieli rezultate din modificarea mărimii şi
structurii capitalului propriu şi împrumuturilor (creditelor). 
Pierderi excepţionale - pierderi suportate ca rezultat al evenimentelor care nu ţin de
activitatea ordinară. 
Costul vînzărilor - o parte din consumuri, care se trec la produsele, mărfurile şi serviciile
vîndute. 
Cheltuieli ale perioadei - de gestiune cheltuieli pentru comercializarea produselor,
mărfurilor şi serviciilor, administrative, de deservire, de organizare a producţiei. 
Cheltuieli anticipate - cheltuieli apărute în perioada de gestiune, dar aferente perioadelor
viitoare (de exemplu, plăţile în avans aferente chiriei etc.). 
3. Explicaţi diferenţa dintre consumuri şi cheltuieli.

Consumurile reprezintă resurse consumate pentru fabricarea produselor şi prestarea

serviciilor în scopul obţinerii de venit. Consumurile sînt nemijlocit legate de procesul de
producţie, se includ în costul producţiei fabricate, la sfîrşitul perioadei de gestiune se
raportează la producţia finită şi producţia în curs de execuţie şi nu se iau în vedere la
determinarea rezultatului financiar.
 Cheltuielile - toate cheltuielile şi pierderile perioadei care se scad din venituri la
calcularea profitului (pierderii) perioadei de gestiune.

4. Din ce este format costul vânzărilor?

 la întreprinderile de producţie – costurile materiale directe, costurile directe privind

retribuirea muncii, inclusiv contribuţiile pentru asigurările sociale, costurile indirecte de
producţie aferente produselor vândute;
 la întreprinderile comerciale – valoarea de bilanţ a mărfurilor vândute (suma cea mai
mică dintre valoarea de intrare a mărfurilor procurate şi valoare lor realizabilă netă);
 la întreprinderile de prestări servicii – costurile de materiale, costurile privind retribuirea
muncii, precum şi costurile indirecte de producţie aferente serviciilor prestate.
5. Numiţi şi explicaţi factorii care influenţează mărimea profitului?

Profitul rezultat din activitatea de bază şi din alte activităţi poate fi influenţată de:
 dividendele şi dobânzile încasate din cumpărarea acţiunilor şi obligaţiilor a altor
agenţi economici;
 vînzarea ambalajelor şi a altor active nemateriale;
 amenzile şi penalităţile;
 anularea unor comenzi;
 surplusurile de la inventariere;
 venituri financiare;
 pierderi din calamităţile naturale;
 micşorarea datoriilor, etc.
6. Care sunt căile de sporire a profitului?

Căile de sporire a profitului sunt:

a. reducerea costului producţiei fără a afecta calitatea producţiei;
b. coordonarea nivelului preţului de vânzare, adică în cazul când creşte preţul de
vânzare creşte profitul şi respectiv poate creşte volumul producţiei ;
c. creşterea volumului producţiei comercializate şi a serviciilor prestate;
d. îmbunătăţirea calităţii producţiei şi serviciilor.
7. Ce reprezintă pragul de rentabilitate?

Pragul rentabilităţii defineşte momentul când veniturile din vânzări sunt egale cu
costurile acestora şi profitul este egal cu zero. Vânzările înregistrate după acest moment
până la un anumit nivel de capacitate vor produce profit, mai jos de acest nivel vor fi
pierderi.
Pragul rentabilităţii se determină în cazurile când este necesar de efectuat o planificare a
activităţii. Pragul rentabilităţii se determină în dependenţă de consumurile constante şi
nivelul vânzărilor.

8. Numiţi cei mai semnificativi indicatori de evaluare a rezultatelor financiare.

Principalele rezultate financiare sunt:

a. profitul brut care reprezintă diferenţa dintre valoarea adăugată şi cheltuielile de

personal. Acest indicator permite de a efectua o comparaţie între întreprinderi
deoarece se elimină influenţa impozitului şi a stării financiare;
 b. profitul net = profit brut – impozite. Acest rezultat nu ţine cont de mijloacele de
finanţare şi este mai des utilizat în cazul evaluării proiectelor de investiţii.
c. capacitatea de autofinanţare sau marja brută de autofinanţare. Acest indicator
corespunde surplusului monetar maxim pe care l-ar putea utiliza în cazul când nu
va distribui dividende;
d. autofinanţarea = marja brută de autofinanţare – Σ totală a dividendelor distribuite
acţionarilor;
e. indicatori economico – financiari de apreciere a rezultatelor financiare –
rentabilitatea, care exprimă eficienţa activităţii economice

Aplicaţii practice:
Spre rezolvare
1. Pentru producerea a 100 bucăţi din bunul A un agent economic suportă următoarele
consumuri:
Materii prime şi materiale – 100000 lei
Combustibil şi energie - 5000 lei
Salarii şi contribuţii muncitorilor - 95000 lei
Alte consumuri - 10000 lei
Agentul economic foloseşte un capital fix în mărime de 5 mln. lei. Uzura inclusă în costul
vânzărilor constituie 10% din valoarea capitalului fix. Agentul economic vinde întreaga
producţie de 100 bucăţi pe piaţă, obţinând o rată a rentabilităţii de 20% (calculată la costuri).
Să se determine costul vânzărilor, profitul brut şi preţul de vânzare a unei bucăţi.
Rezolvare:
1. Costul vânzărilor= 100 000+ 5 000+ 95 000+ 10 000+ 500 000= 710 000 (lei)
2. Rentabilitate= Profit/ Costul vânzărilor => Profit= Rentabilitate* Costul vânzărilor= 20%*
710 000= 142 000 (lei)
3. Profit brut= Preț de vânzare- Costul producției
Preț de vânzare= Profit+ Costul producției;
Preț de vânzare= 142 000+ 710 000
Preț de vânzare= 852 000 (lei)
Preț de vânzare a unei unități= 852 000/ 100= 8520 (lei)
Răspuns: Costul vânzărilor= 710 000 lei
Profit brut= 142 000 lei
Preț vânzare= 8520 lei
2. Întreprinderea „Form” produce trei tipuri de produse: scaune, mese, uşi. Cantitatea
producţiei fabricate alcătuieşte respectiv 860, 630 şi 400 unităţi, preţul de vânzare
fiind: 176, 218 şi 478 lei/unit. Consumurile variabile totale constituie pentru fiecare
produs 110 000 lei, 87 600 lei, 127 000 lei, iar consumurile fixe totale alcătuiesc 127
000 lei.
De calculat volumul producţiei pentru care întreprinderea va atinge pragul de
rentabilitate.
Rezolvare:
1. Calculăm Veniturile totale :
Venit scaune= 860* 176= 151 360 (lei)
Venit mese= 630* 218= 137 340 (lei)
Venit uși= 400* 478= 191 200 (lei)
Venit total= 151 360+ 137 340+ 191 200= 479 900 (lei)
2. Calculăm consumurile totale:
Consumuri totale= (110 000+ 87 600+ 127 000)+ 127 000= 451 600 (lei)
3. Calculăm profitul obținut
Profit= 479 900- 451 600= 28 300 (lei)
4. Formulăm concluzii
Entitatea va atinge pragul rentabilității în cazul producerii a 699 scaune, 630 mese și 400
uși sau 860 scaune, 500- mese și 400 uși sau 860 scaune, 630 mese și 341- uși.