MOBILUL FETAL

Mobilul fetal
Craniul fetal
CRANIUL FETAL

• Bolta craniului e largă, în

formă de dom, relativ
subţire, permite
modelarea şi încălecarea
oaselor prin suturi
• Baza craniului e
necompresibilă, formată
din oase strâns unite pt.
a proteja centrii vitali
• Faţa (masivul facial)
necompresibil
 OASELE BOLŢII CRANIENE

2 frontale formează
fruntea (sinciput)
2 parietale ce se întind
pe ambele părţi ale
craniului, fiind cele mai
mari
1 occipital ce formează
partea din spate şi
parţial baza, contine
foramen magnum
2 temporale
SUTURILE
• Sagitală între oasele
parietale, direcţie ant/post,
separă dr/stg
• Lambdoidă separă
occiputul de cele 2
parietale, lateral de
fontanela post.
• Coronală separă
parietalele de frontale,
lateral de fontanela ant.
• Frontală între cele 2
frontale, de la fontanela ant.
la glabella
Fontanelele
Sunt spaţii acoperite de
membrane în punctele în
care se intersectează
suturile.

Importante sunt cea

anterioară şi cea
posterioară.

Sunt mai importante

decât suturile în
diagnosticul orientării
capului fetal
Fontanela anterioară (marea
fontanelă sau bregma)

- formă de diamant
- la intersecţia suturilor
frontală, coronală, sagitală
- se închide la 18 luni de la
naştere

Fontanela posterioară (mica

fontanelă sau lambda)

- la joncţiunea suturilor sagitală

cu lambdoide
- formă de Y sau T
- se închide la 6-8 săptămâni
după naştere
Ant-post
DIAMETRELE CAPULUI FETAL
• Occipito-mentonier 13,5 cm
• Occipito-frontal 11,5-12 cm
• Suboccipito-frontal 10,5 cm
• Suboccipito-bregmatic 9,5 cm
• Submento-bregmatic 9,5 cm

Transversale
• Biparietal 9,5 cm
• Bitemporal 8-8,5 cm
• Bimastoidian 7,5 cm
• Bimalar 7 cm

Verticale (ale fetei)

• Fronto-mentonier 8 cm
• Submento-bregmatic 9,5 cm
BAZINUL OSOS • Anterior și lateral cele două coxale
(iliace)
• Posterior sacrul și coccisul, unite
prin articulația sacro-cocigiană

Cele trei piese osoase sunt reunite

posterior prin cele două simfize sacro-
iliace (între sacru și osul iliac) iar anterior
prin simfiza pubiană.

Sacrul e format din cinci vertebre fuzate.

Marginea superioară anterioară a primei
vertebre sacrate, care proemină ușor în
cavitatea pelvină, se numește
promontoriu. Suprafața anterioară a
sacrului este de obicei concavă. La
nivelul porțiunii sale superioare se
articulează cu coxalul, la nivel inferior cu
coccisul.
 Bazinul osos este împărţit de liniile nenumite în două segmente :
unul superior, bazinul mare, situat deasupra
şi unul inferior, bazinul mic sau canalul dur, dedesubtul liniilor nenumite.
Bazinul mare nu intervine în procesul naşterii, în schimb, de conformaţia
bazinului mic depinde toată mecanica naşterii.
BAZINUL MARE ŞI BAZINUL MIC (OBSTETRICAL
SAU CANALUL DUR)
Limite: BAZINUL
- anterior, marginea superioară a
simfizei pubiene, corpul pubisului şi
crestele perineale
- lateral, liniile nenumite
- posterior, promontoriul,
aripioarele sacrate, articulaţia
sacroiliacă şi sinusurile
sacroiliace
MIC (CANALUL DUR)
Este un canal osos ce prezintă un orificiu
superior (strâmtoarea superioară),
o îngustare moderată (strâmtoarea mijlocie)
și
un orificiu inferior (strâmtoarea inferioară).
Între strâmtoarea superioară și strâmtoarea
inferioară se situează excavația pelvină
(cilindrul de descentă).
 STRÂMTOAREA SUPERIOARĂ
are o formă ovală, cu marele ax
Limite: transversal sau o formă de
inimă.
Promontoriu Este planul de angajare a
Mg ant a mobilului fetal.
aripioarelor Jumătatea anterioară sau arcul
sacrate anterior are o formă regulată (cu
Articulaţia raza de 6 cm). Jumătatea
sacro-iliacă posterioară este deformată de
Linia către promontoriu şi comportă
nenumită de fiecare parte, în faţa
Eminenţa ileo- articulaţiilor sacroiliace, câte o
pectinee depresiune, sinusul sacroiliac.
Mg sup a
simfizei
pubiene
 DIAMETRELE STRÂMTORII SUPERIOARE
a) antero-posterioare, de la promontoriu la
nivele diferite ale simfizei pubiene:

Ø Promonto-suprapubian de la
promontoriu la marginea superioară a
simfizei pubiene = “conjugata anatomica” =
11,5 cm
Ø Promonto-retropubian de la
promontoriu la culmenul retropubian=
“conjugata vera” = diam. util Pinard = diam.
promonto-pubian minim = 10,5 cm
Ø Promonto-subpubian de la
promontoriu la marginea inferioară a simfizei
pubiene = 12 cm (minus 1,5 = Pinard)

Pelvisul feminin văzut din profil

1. Conjugata anatomică
2. Conjugata vera
3. Conjugata diagonală
b) oblice, de la eminența ileo-pectinee ce le poartă numele la simfiza sacro-iliacă de partea
opusă, sunt veritabile diametre de angajare:
• oblic stâng , 12-12,5 cm , este diametrul pe care se face cel mai frecvent angajarea
• oblic drept, 12 cm;

c) transversale, de la o linie nenumită la cealaltă:

• transversal median (obstetrical) la egală distanță între promontoriu și simfiză, 12 cm;
• transversal maxim sau anatomic, ce unește punctele cele mai îndepărtate ale liniilor
nenumite, 13,5 cm

12 cm
Diametre ant-post
• Promonto-suprapubian (conjugata
anatomica) = 11 cm
,
• Promonto-retropubian (conjugata
vera) = 10,5 cm
• Promonto-subpubian (conjugata
diagonala) = 12,5 cm
Diametre oblice: (de la eminenta
ileopectinee de acelasi nume la
articulatiile sacroiliace opuse)
• Oblic stang = 12,5 cm
• Oblic drept = 12 cm
Diametre transversale
• median la distanta egala de sacru si
pubis = 12 cm
• Maxim =13,5 cm
 EXCAVAŢIA
= canalul cuprins între strâmtoarea superioară şi cea inferioară, unde are
loc coborârea prezentaţiei

Limite:
Peretele anterior: fata posterioara a simfizei, corpul pubelui si punctul retropubian ce
delimiteaza diam util
Peretele posterior: fata anterioara a sacrului si a coccisului
Peretii laterali: cotil, fata interna a ischionului, cu cele 2 orificii (gaura obturatoare si gaurile
sciatice
În ansamblu excavația formează un cilindru
al cărui perete anterior este mai puțin înalt
decât peretele posterior. Acesta este
orientat dinapoi înainte şi de sus în jos,
descriind o linie curbă.

Diametrele:
Antero-posterior si oblice = 11 cm (antero-
posterioare de la vertebra 3S la simfiza /
11,8-12 cm)
Transversal = 10,5-10,8 cm
EXCAVAŢIA

Excavaţia este împărţită

în două etaje de către
strâmtoarea mijlocie, la nivelul
spinelor sciatice, unde diametrul
transvers este de 10,5 - 10,8 cm
(diam bisciatic măsurabil prin
examen digital).
Înafara acestei îngustări în sens
transversal, în ansamblu, toate
diametrele strâmtorii medii sunt
de aproximativ 11 -12 cm.
Orificiul inferior al excavaţiei este
strâmtoarea inferioară
 STRÂMTOAREA INFERIOARĂ
Reprezintă orificiul inferior al
canalului dur
Este planul la nivelul căruia
Diametrele:
se prodece degajarea
Antero-posterior
craniului fetal.
= subcocci-
subpubian = 9,5 cm
Limite:
prin retropulsia
Anterior: marginea
coccisului = 11,5-12
inferioară a simfizei pubiene
cm
Posterior: coccisul
Transvers =
Lateral: ramurile ischio-
bischiatic = 11 cm
pubiene, tuberozitatea
Oblice = 11 cm
sciatică şi ligamentul sacro-
sciatic

Arcada pubiană este

regiunea delimitată de
marginea inferioară a pubelui
şi de ramurile ischio-pubiene
STRAMTOAREA INFERIOARA
STRAMTOAREA INFERIOARA
Axele bazinului

Axele bazinului

Axul strâmtorii
superioare (axul de
angajare) urmeaza linia
ombilico-coccigiană
Axul excavaţiei (axul de
coborâre) prelungeşte axul
strâmtorii superioare, se
curbează în sus şi înainte şi
se uneşte cu axul strâmtorii
inferioare
Axul strâmtorii inferioare
(axul de degajare) se
apropie de orizontală la
femeia în decubit dorsal 1. Axa pelvina
2. Planul stramtorii superioare
Pelvisul feminin văzut din profil,
planurile micului bazin sau ale
excavaţiei pelvine:

1.Planul strâmtorii superioare

2.a. Planul strâmtorii medii (de la
marginea inf. a simfizei pubiene la
spina ischiatică)
2.b. Planul strâmtorii medii (de la
spina ischiatică la faţa anterioară a
sacrului)
3.a. Planul strâmtorii inferioare
înainte de retropulsia coccisului
3.b. Planul strâmtorii inferioare sub
punctul de retropulsie a coccisului
Totalitatea părților moi care delimitează inferior excavația
Canalul moale
pelvină poartă numele de planșeul pelviperineal. Este
un diafragm musculo-aponevrotic ce fixează organele Perineu + vagin + col
pelvine la pereții osoși ai micului bazin și este traversat de
uretră, vagin și rect.

1. tegumentul, nivel la care se deschid meatul, vulva și

anusul
2. aponevroza perineală superficială este subțire şi are
forma unui triunghi
3. planul muscular superficial, șase muşchi, cîte trei de
fiecare parte: ischiocavernoșii, bulbocavernoșii și
transverșii superficiali ai perineului
4. diafragma uro-genitală, formată din aponevroza
perineală mijlocie ce cuprinde între foițele sale stratul
muscular mijlociu. Mușchii stratului mijlociu sunt
transversul profund și sfincterul uretral
5. planul muscular profund striat, dispus între Progresiunea fatului depinde de disparitia
aponevroza perineală mijlocie și cea profundă, este diafragmului cervico-segmentar ce va determina
reprezentat de mușchii ridicători anali și ischio-coccigieni formarea unui singur canal sau cilindru moale
6. aponevroza perineală profundă (fascia endopelvină) (de la fundul uterului pana la orificiul vulvar)
 Explorarea bazinului osos
PELVIMETRIE EXTERNA

• Diametrul antero-
posterior = 20 cm
• Diametrul bispinos = 24
cm
• Diametrul bicret
(bicrest) = 28 cm
• Diametrul
bitrohanterian = 32 cm
Pelvimetru (compas) Baudeloque
PELVIMETRIE EXTERNA
PELVIMETRIE EXTERNA
PELVIMETRIE INTERNA
 Asistența la naștere

Mecanismul
de naștere
în prezentația
craniană
1. ANGAJAREA
cu accentuarea flexiei

2. COBORAREA
partiala
cu rotatie intrapelvina
completa

3. DEGAJAREA
Dg de naștere declanșată
1. Contracții uterine sistematizate,
cel puțin 2 în 10 minute, dureroase,
cu durata și intensitatea progresiv crescânde,
la intervale din ce în ce mai scurte

2. Dilatatia colului cel putin 2 cm

3. Eliminarea dopului gelatinos
 Contracțiile
Contracțiile caracteristice
Braxton Hicks nașterii

 Neregulate  Regulate
 Nici un disconfort  Dureroase

 Nu au caract  Caracter progresiv

progresiv  Determină
 Nu determină fenomene pasive
fenomene pasive (modificări ale
colului, mec. de n.)
Fenomenul activ :
• Contracţia miometrului !
Fenomene pasive :
• Formarea segmentului inferior
• Ştergerea şi dilatarea colului
• Formarea pungii apelor
• Ruperea spontană a membranelor
• Mecanismul de naştere
 Perioadele nasterii
• perioada I = Dilatatia colului
• perioada a II-a = Expulzia fatului
• perioada a III-a = Delivrarea placentei

In fiecare perioada se urmaresc :

Starea parturientei
Starea fatului
Progresul (evolutia) nasterii
Perioada I
STAREA PARTURIENTEI

• TA
• Puls
• Temperatura
• Respiratia
• Intensitatea durerii
• Comportamentul general
 Psiho profilaxia
ANALGEZIA
Anestezia
locoregionala Epidurala

Sedative
Antispastice
 ANALGEZIA LA NASTERE
Conditii:
 Sa nu influenteze defavorabil organismul matern
 Sa nu modifice starea fatului
 Dinamica uterina sa ramana in parametrii fiziologici
 Sa mentina parturinta treaza, constienta, capabila de
a coopera pe parcursul nasterii
 BCF

FRECVENTA TONALITATE SUFLURI

Se apreciaza la fiecare 30 min !

pH-ul
scalp fetal
+ MF, aspectul LA

STAREA FATULUI
PROGRESUL NASTERII

• Contractilitatea uterina
• Stergerea si dilatatia colului
• Formarea pungii amniotice si
ruperea membranelor
• Mecanismul de nastere
CONTRACTILITATEA
UTERINA
DINAMICA UTERINA
Se apreciaza la interval de 30 min !
durata, intervalul, tonusul bazal

CLINIC
 Inspecție - modificarea formei uterului
 Palpare - consistență fermă
DINAMICA UTERINA
PARACLINIC

 Tocografie externa
 Tocografie interna
 Cardiotocografie
 Electrohisterografie
A

D
Stergerea si dilatatia colului
Latent phase

Active phase
Cervical dilatation (cm)
Friedman labor curve in nulliparous

12
2nd
1st stage stage
10 dec

8
max slope

4 acceleration

Latent phase Active phase

2

0
2 4 6 8 10 12 14 16
Time (hours)
RUPEREA MEMBRANELOR
ATENȚIE !
 1. ANGAJAREA
cu accentuarea flexiei
PERIOADA I

2. COBORAREA
partiala
cu rotatie intrapelvina
MANEVRA FARABEUF
Rotația intrapelvină
Perioada a II-a
 2. COBORAREA
PERIOADA A completa
II A

3. DEGAJAREA
PERIOADA
A III A

Delivrarea
placentei

3 subperioade:
•repaus fiziologic
•decolarea placentei
•delivrarea propriu-zisa
EXTRAGEREA
MANUALA
A PLACENTEI