CAIET

ORTOGRAME

Nume: .....................................................................................................................................

Prenume: ............................................................................................................................

Clasa:
.......................................................................................................................................

Şcoala:
....................................................................................................................................
 S.C. Arabela Smart Design S.R.L

Mosoaia - Batrani, Jud. Argeș

Tel. : 0741.900.732

ISBN: 978-606-065-177-2

Editura Arabela
2020
 Ortogramele într-o şi într-un

EXEMPLU:
Întotdeauna cuvintele
Într-un castel trăiau şapte prinţese. într-un şi într-o se scriu
Vulpea îşi avea adăpostul într-o vizuină. cu liniuţă de unire (-).

1) Transformă după model.

un pahar – într-un pahar; o vază – într-o vază;

un dulap – ____________; o curte – _____________ ;
un vas – ______________; o parte – _____________;
un sertar – ____________; o casă – _____________.
2) Scrie trei enunţuri folosind trei construcţii dintre cele de mai sus.

3) Completează enunţurile cu într-o sau într-un.

cuib stăteau trei pui. Călin a venit la noi zi.

Am pus merele coş. Ursul s-a urcat copac.

Geo a alergat suflet. Iepurele s-a ascuns tufiş.

vară am învăţat să înot. El a turnat sucul sticlă.

4) Formulează pe baza imaginii minim trei enunţuri în care să foloseşti

ortogramele într-o şi într-un.
 Ortogramele dintr-o şi dintr-un

EXEMPLU:
Întotdeauna cuvintele
Un iepure a sărit dintr-un tufiş. dintr-un şi dintr-o se scriu
Copiii s-au înţeles dintr-o privire. cu liniuţă de unire (-).

1)Transcrie enunţurile, transformând după model.

Gelu a scos nucile din buzunar. Gelu a scos nucile dintr-un buzunar.
Iepurele a sărit din tufiş. _________________________________________
El a gustat din prăjitură. _________________________________________
Noi ne-am întors din excursie. ____________________________________
Citim povestea din carte. ________________________________________
Leul a ajuns la pradă din salt. ____________________________________
El a scos caietul din ghiozdan. ___________________________________
2)Completează enunţurile cu ortograma dintr-o sau dintr-un.

Elevul a coborât _______ autobuz. Mama a ieşit ________ magazin.

Câinele a apărut _______ curte. Am completat rebusul ______ revistă.

Ortogramele printr-o şi printr-un
EXEMPLU:
Întotdeauna cuvintele
Căpitanul priveşte printr-un binoclu. printr-un şi printr-o se scriu
cu liniuţă de unire (-).
Vrabia a intrat printr-o fereastră deschisă.
1) Transcrie enunţurile, transformând după model.

Ca prin minune din alună a ieşit o rochie. Ca printr-o minune din alună a ieşit o rochie.
Şoarecele a intrat prin spărtură. _____________________________________
Vânătorul a pornit prin pădure. ______________________________________
Trenul a intrat prin tunel. ___________________________________________
Prinţesa se plimba prin castel. ______________________________________
Alice a intrat prin uşa uriaşă. ________________________________________
2) Scrie un enunţ în care să foloseşti ortogramele printr-o şi printr-un.
 Cuvântul sa

EXEMPLU:
Scriem cuvântul sa când se
Mama sa îl priveşte cu dragoste. poate înlocui cu pronumele
Săndel o iubeşte pe mama sa. ei sau lui.

1) Înlocuieşte cuvintele ei sau lui prin cuvântul sa.

Cartea lui este pe bancă. __________________________________________
Mama merge cu fiica ei la teatru.____________________________________
Povestea ei a fost interesantă . _____________________________________
Părerea lui a fost ascultată. ______________________________________

2) Completează după model: floarea sa

3) Scrie un enunţ în care să foloseşti perechile de cuvinte completate.

Ortograma s-a
EXEMPLU:
A aprins, a încălzit sunt verbe
Focul s-a aprins. la persoana a III-a, numărul
singular, timpul trecut.
Băiatul s-a încălzit.

1) Transformă verbele, trecându-le de la timpul prezent, la timpul trecut.

se povesteşte s-a povestit; se joacă ;
se întoarce ; se plimbă .

2) Încercuieşte varianta corectă:

Sorin sa/s-a înapoiat de la şcoală. Îşi stropeşte floarea sa/s-a.
Sa/s-a topit zăpada de pe deal. Sa/s-a privit în oglindă.
Ionel sa/s-a bucurat de bicicletă. Umbrela sa/s-a este roşie.
A citit cu sora sa/s-a. Sa/s-a speriat de umbra sa/s-a.
Sa/s-a îmbrăcat cu noua rochie. Sa/s-a văzut cu colega sa/s-a.
3)Completează cu sa sau s-a.
făcut primăvară. Geani dus cu sora , Ileana, în grădină.
Fiecare ____ apucat de lucru. A muncit fiecare după puterea .
Tare _____ mai bucurat mama când ______ întors de la serviciu!
 Cuvântul sau şi ortograma s-au
EXEMPLU:
Corina pliveşte sau udă florile? Scriem cuvântul sau când
se poate înlocui cu ori.
Beau ceai sau suc.

1) Înlocuieşte cuvântul ori prin cuvântul sau.

Astăzi mergem la plimbare ori la concert.___________________________________
Mergi cu noi ori rămâi acasă? ___________________________________________
Vrea role ori bicicletă.
Cumpăr mere ori pere?
2) Completează după model: alb sau negru

3) Scrie enunţuri în care să foloseşti grupurile de cuvinte completate.

EXEMPLU:
Au spălat, au îmbrăcat au dus
Copiii s-au sculat, s-au spălat, sunt verbe la persoana a III-a,
numărul plural, timpul trecut.
s-au îmbrăcat şi s-au dus la şcoală.

4) Transformă după model:

se întrec s-au întrecut se anunţă ;
se ascund ; se rostogolesc ;
5) Încercuieşte varianta corectă:
Lizuca şi Patrocle sau/s-au rătăcit în pădure. Cărările dumbrăvii sau/s-au
pier- dut în întuneric. Până la urmă sau/s-au adăpostit într-o scorbură.

6) Completează cu sau ori s-au.

Băieţii adunat la joacă.
- Jucăm fotbal baschet? întreabă Marius.
- Cu mingea ta a mea? a vrut să ştie Dan.
______ înţeles repede şi asupra jocului şi asupra mingii. jucat fotbal cu
mingea lui Dan. După meci, întors acasă fericiţi.
 Cuvântul la şi ortograma l-a

EXEMPLU:
Scriem cuvântul la când se poate
Am ajuns la muzeu pe la amiază.
înlocui cu spre, către, în, sau
Cântecul începe cu nota la.
când denumeşte nota muzicală.
Cine bate la tobă ?

1) Înlocuieşte cu la cuvintele indicate.

Au ajuns în marginea oraşului.
Mergem spre munte.
Ne ducem către şcoală.

2) Completează după model: la muzeu

3) Formulează enunţuri în care să foloseşti grupurile de cuvinte găsite.

Cratima (-) uneşte în pronunţie pro-

EXEMPLU:
numele personal, persoana a III-a
Prietenul l-a salutat, l-a îmbrăţişat
numărul singular, gen masculin, l , cu
şi l-a felicitat.
a care intră în alcătuirea verbelor la
persoana a III-a, singular, timp trecut.

4) Transformă după model:

a ajutat pe el l-a ajutat; a ascultat pe el ;
a privit pe el .

5) Încercuieşte varianta corectă:

La/l-a capătul drumului era bătrânul. Costi nu la/l-a văzut la/l-a început.
La/L-a ajutat să ducă lemnele până la/l-a casa pădurarului.
Au terminat treaba pe la/l-a ora 12.
6)Completează cu la sau l-a.
ora de muzică am învăţat nota . Profesoara învăţat pe Andrei să

cânte un câtec nou pian. învăţat foarte repede! Dorina lăudat

pe Andrei pentru priceperea lui şi îndemnat să îl cânte serbare.

 Cuvântul ia şi ortograma i-a

EXEMPLU:
Cuvântul ia este verb la persoana a III-
Ia mărul!
a, numărul singular, timp trecut. Se
Ia spune povestea!
poate înlocui cu a luat, cu hai sau
Căţelul ia osul.
serveşte.

1) Înlocuieşte cu ia cuvintele marcate:

Elevul a luat cartea de pe raft.
- Hai să facem ordine în cameră!
Copilul serveşte o prăjitură

2) Completează după model: ia spune!; ia o bicicletă

3) Scrie trei enunţuri în care să foloseşti cuvântul ia.

Cratima uneşte în pronunţie pro-

EXEMPLU:
numele personal, persoana a III-a,
Pasărea i-a ciugulit din palmă.
numărul singular sau plural i, cu a
I-a văzut la spectacol.
care intră în componeţa verbelor la
persoana a III-a, timpul trecut.

4) Transformă după model: a cerut lui B i-a cerut

a luat lui ; a aşteptat pe ei ;

a dat lui ; a privit pe ei .

5) Încercuieşte varianta corectă:
Lupul ia/i-a păcăli pe iezişori. Bunica ia/i-a luat lui Mircea o minge.
ia/i-a sania şi vino la derdeluş! Dorin ia/i-a haina din şifonier.

Ia/i-a să vezi ce am desenat! Pe pui ia/i-a cuprins frica de pisică.

6) Completează cu ia sau i-a.

Viorel cerut Anei un creion. Fetiţa întins penarul:

- _____ te rog pe cel care îţi place! Băiatul un creion mecanic.

După oră el _______ înapoiat creionul şi mulţumit.
 Cuvântul iau şi ortograma i-au

EXEMPLU:
Cuvântul iau este verb la persoana I, numărul
Iau o nucă.
singular sau la persoana a III-a, numărul plural,
Copiii iau fructele din coş.
timp prezent. Se poate înlocui cu am/au luat.

1) Înlocuieşte cu iau cuvintele marcate:

Vali şi Mari au luat prăjituri.
Eu am luat informaţii despre excursie.

2) Completează după model: iau flori

3) Scrie trei enunţuri în care să foloseşti cuvântul iau.

EXEMPLU: Cratima uneşte în pronunţie pronumele personal,

Păsările i-au cântat. persoana a III-a, numărul singular sau plural, i cu
I-au invitat la aniversare au, care intră în alcătuirea verbelor la persoana
a III-a, timpul trecut.

4) Transformă după model:

au dăruit lui i-au dăruit; au luat pe ei ;
au urat lui ; au aşteptat pe ei ;
au învăţat pe ei au desenat lui ;

5) Încercuieşte varianta corectă:

Ei iau/i-au un coş cu mere. Bunicii iau/i-au pregătit o surpriză.
Ei iau/i-au întrecut la alergare. Ele iau/i-au arătat avionul.
Eu iau/i-au un penar din sertar. Dumnealor iau/i-au trenul spre Bucureşti.

6) Completează cu iau sau i-au.

întâlnit în tren. Au vorbit şi întrebat dacă le place muzica.

- Eu lecţii de pian, a spus cel mai mare dintre ei. Întotdeauna cu mine
partiturile. După ce cunoscut mai bine, invitat la plimbare a doua zi.
 Cuvântul nea şi ortograma ne-a

EXEMPLU: Cuvântul nea este substantiv

Mergem în vizită la nea Niculae. comun.
Un strat gros de nea a acoperit câmpul. Se poate înlocui cu nenea sau,
după caz, cu zăpadă/omăt.

1) Înlocuieşte cu nea cuvintele marcate:

Nenea Vali merge la pescuit.
Prin zăpadă copiii abia se văd.
Relu construieşte o cazemată din omăt.

2) Completează după model: Nea Costel, nea strălucitoare

3) Scrie trei enunţuri în care să foloseşti cuvântul nea

EXEMPLU: Cratima uneşte în pronunţie verbul la persoana a

Ne-a condus până la intrare. III, numărul singular, timp trecut, cu pronumele
Atunci ne-a vorbit. personal, persoana a I, numă- rul plural, ne
(nouă, noi).

4) Transformă după model: a spus nouă ne-a spus

a oferit nouă ; a învăţat pe noi ;
a luat pe noi ; a chemat pe noi ;

5) Încercuieşte varianta corectă:

Priveşte dansul fulgilor de nea/ne-a. Nea/ne-a îngheţat nasul.

Nea/Ne-a Spirache este unchiul meu. Nămeţii de nea/ne-a s-au topit.
Sfatul mamei nea/ne-a prins bine. Tata este prieten cu nea/ne-a Ion.
6) Completează cu nea sau ne-a.
Duminică a venit la noi Mişu. El propus să mergem la grădina zoolo-
gică. Pe mine şi pe fratele meu încântat propunerea lui. Tata dat voie.
Dintre toate animalele văzute, cel mai mult amuzat maimuţa. Acasă ne aştep-
ta Vasile. El ascultat impresiile de la grădina zoologică.
 Cuvântul neam şi ortograma ne-am

EXEMPLU: Cuvântul neam este

Pe acest pământ a trăit un neam de oameni viteji. substantiv comun.
Un neam de păsări rare trăieşte în Delta Dunării. Are înţeles de popor
Neam de neamul nostru nu a auzit aşa ceva! rudă, familie, specie.

1) Înlocuieşte cu neam cuvintele marcate:

Acest popor este renumit prin hărnicie.
Am vizitat o rudă a bunicului.
Pisica şi leul fac parte din specia felinelor.

2) Completează după model: neam numeros

3) Scrie trei enunţuri în care să foloseşti cuvântul neam

Cratima uneşte în pronunţie pronumele

EXEMPLU: personal, persoana a I, numărul plural,
Ne-am gândit să venim şi noi. ne (noi), cu a, care intră în compo-
Atunci ne-am vorbit. nenţa verbelor la persoana I, numărul
plural, timpul trecut.

4) Transformă după model: am rătăcit pe noi ne-am rătăcit

am oferit pe noi ; am legănat pe noi ;
am bucurat pe noi ; am cunoscut pe noi .

5) Încercuieşte varianta corectă:

Neam/ne-am întristat când ai plecat. Am sărbătorit cu toţi din neam/ne-am.
Ce neam/ne-am distrat ieri! Nu neam/ne-am văzut de mult.

6) Completează cu neam sau ne-am.

Un întreg de lighioane trăieşte în bună înţelegere pe meleagul Deltei.
mirat că păsări cât nuca îşi au cuibul alături de cele mari. Nu fi gândit
că aici este paradisul păsărilor. plimbat cu barca pe canale şi
bucurat de cântecul lor şi de soare.
 Cuvântul va şi ortograma v-a
EXEMPLU: Cuvântul va apare în scrierea verbelor
Mâine va fi vreme senină. la timpul viitor, persoana a III-a,
Mâine o să fie vreme senină. singular.
1) Transformă verbele din enunţurile următoare, astfel încât să conţină
cuvântul va.
Georgiana o să plece în excursie
Mihai o să viziteze expoziţia. .
El o să scrie corect după ce o să cunoască regulile. .

2)Completează după model:

vorbeşte va vorbi
trimite
citeşte
culege
porneşte
priveşte

3)Scrie trei enunţuri în care să foloseşti cuvântul va

EXEMPLU: Cratima uneşte în pronunţie verbul la

V-a întrebat cum este vremea. persoana a III-a, numărul singular, timp
Nu v-a uitat niciodată trecut, cu pronumele personal, persoa- na
a II-a, numărul plural v (voi, vouă).

4)Transformă după model: a lăsat pe voi v-a lăsat

a oferit vouă ; a cunoscut pe voi ;
a preferat pe voi ; a salutat pe voi ;

5)Încercuieşte varianta corectă:

Va/V-a întâlnit după un an. El va/v-a recita poezia pe care a compus-o.
El va/v-a urmat exemplul. Dacă va/v-a veni, nu ne va/v-a găsi acasă.
Iulia va/v-a pregăti tortul. Bunica va/v-a pregătit prăjiturile.
6) Completează cu va sau v-a.
Maria explicat care sunt instrumentele dintr- o orchestră şi propus tuturor
să vizionaţi spectacolul următor.
- Concertul ........ începe la ora 16. Maria cumpăra bilete pentru toţi colegii.
întrebat şi pe voi dacă veniţi? Nu îi fi prea greu să mai cumpere încă două
bilete.
 Cuvântul nul şi ortograma nu-l

EXEMPLU: Cuvântul nul este adjectiv şi are

Rezultatul meciului a fost nul înţeles
de fără valoare, zero.

1) Înlocuieşte cuvintele marcate cu adjectivul nul.

Acest document este nul.
Este nul acest răspuns.
Rezultatul concursului este nul.

EXEMPLU: Cratima uneşte în pronunţie cuvântul nu cu

Nu-l cunosc pe acest copil. pronumele personal, persoana a III-a
singular, gen masculin l (îl).

2) Completează după model: nu îl văd nu-l văd

nu îl rezolv nu îl admir
nu îl contrazic nu îl prezint
3) Scrie trei enunţuri în care să foloseşti ortograma nu-l.

Cuvântul na şi ortograma n-a

EXEMPLU:
Cuvântul na este verb şi are înţeles de
Na o carte. poftim, ia, uite.
Na, aşa se întâmplă când te grăbeşti! Cratima uneşte în pronunţie cuvântul
Ionel n-a ajuns la timp. nu, cu a, care intră în alcătuirea verbe-
lor la timpul trecut, numărul singular.

1) Înlocuieşte cu verbul na cuvintele marcate.

- Poftim un măr!
- Uite că nu a venit!
2) Completează cu na sau n-a.
- că de data aceasta am avut noroc! Sora mea ........ încuiat uşa.
- o porţie de clătite! Deşi ştia povestea, spus nimic.
venit cu bicileta în parc. - , că s-a putut construi!
 Cuvântul nai şi ortograma n-ai

EXEMPLU: Cuvântul nai este substantiv şi denumeşte un instru-

Zamfir cântă la nai. ment muzical popular de suflat. Cratima uneşte într-o
Atunci n-ai vorbit. silabă cuvântul nu cu verbul ai, care construieşte
N-ai venit la mine. timpul trecut. (nu ai - n-ai)

1) Transformă după model:

Nu ai plecat. N-ai plecat. Nu ai auzit. .
Nu ai scris. . Nu ai auzit. .
Nu ai mers. . Nu ai încercat. .
2) Completează cu nai sau n-ai:
- Toader, un ? - De ce mers cu noi?
răspuns la ce te-am întrebat. Geo cântă la , iar Lili, la vioară.
George cântă o doină la _______ - auzit când am venit?

Cuvântul naş şi ortograma n-aş

EXEMPLU: Cuvântul naş este substantiv şi are înţeles

Orice naş îşi are naşul.
Eu n-aş face una ca aceasta.
de persoană care ţine copilul în braţe la
botez sau care cunună o pereche de tineri
(nănaş), devenind rudă a familiei.
În ortograma n-aş, cratima uneşte cuvintele
nu şi aş care se pronunţă într-o silabă.

1) Transformă după model. nu aş încerca n-aş încerca.

nu aş merge ; nu aş povesti ;
nu aş veni .

2) Completează cu naş sau n-aş.

Pe l-au aşezat în capul mesei. Ce da să ştiu secretul lor!

povesti astfel de lucruri. Îl vizitez pe

Dacă ştii, vorbi. Ce vrea să îl văd!

3) Scrie trei enunţuri în care să foloseşti cuvântul va

 Cuvântul noi şi ortograma n-oi

EXEMPLU: Cuvântul noi poate fi pronume personal, per-

Noi învăţăm cu plăcere. soana I, numărul plural sau adjectiv, la
Copiii au îmbrăcat haine noi. numărul plural, gen masculin.
Dacă n-oi veni, înseamnă că Cratima uneşte într-o silabă cuvântul nu, cu
am avut treabă. forma prescurtată oi a verbului voi, care ajută
la formarea verbelor la timpul viitor.
1) Completează după model: a scrie noi scriem; cărţi vechi cărţi noi
a umbla rochii
a alerga caiete
a vorbi pantofi
2) Scrie enunţuri în care noi să fie pe rând pronume şi adjectiv.

3) Completează după model: nu voi greşi n-oi greşi.

nu voi alerga nu voi întârzia

nu voi permite nu voi copia

4) Completează după model: nu voi greşi n-oi greşi.

Pe ne cunoaşte de mult. Dacă reuşi, să mă ajuţi!
Avem de mâine colegi . Când putea veni.

Cuvântul nor şi ortograma n-or

EXEMPLU: Cuvântul nor este substantiv comun.

Pe cer se vede un nor negru. Cratima uneşte într-o silabă cuvântul nu, cu
Dacă n-or merge, însemnă că prescurtarea or a verbului vor care constru-
nu au timp. ieşte timpul viitor.

1) Scrie un enunţ în care să foloseşti substantivul nor.

2) Scrie un enunţ în care să foloseşti substantivul nor.

Dacă ajunge la timp, nu-i aşteptăm! Un de fum se ridică pe deal.
Sper că crede că i-am mințit. Doar pleca fără noi la munte.
 Cuvântul numi şi ortograma nu-mi
EXEMPLU: Numi este verb la persoana a III-a, numărul
De atunci, cabana se numi singular, timp trecut. Are înţeles de cheamă.
Poiana Florilor. Cratima uneşte într-o silabă cuvântul nu, cu
Nu-mi place acest film. pronumele personal, persoana I, numărul
singular mi (mie).

1) Transformă după model. nu îmi trebuie nu-mi trebuie

nu îmi doresc . nu îmi spune .
nu îmi face . nu îmi vine .

2) Scrie trei enunţuri în care să foloseşti verbele transfomate la

exerciţiul anterior.

3) Completează cu numi sau nu-mi.

El o pe fată Zâna Zorilor. găsesc biletele de spectacol.
- Ştii că vorbeşte? Aş vrea să spui aceste lucruri.
Mama o pe fiică Degeţica. Dacă dai, nu mă voi supăra.

Cuvântul Nuţi şi ortograma nu-ţi

EXEMPLU: Cuvântul Nuţi este substantiv propriu care

Pe Nuţi o cunosc din clasa I.
Dacă nu-ţi place, nu mânca.
denumeşte o persoană. Cratima uneşte
într-o silabă cuvântul nu şi pronumele
perso- nal, persoana a II-a, numărul singular,
ţi (ţie).

1) Transformă după model: nu îţi spun nu-ţi spun.

nu îţi vorbesc ; nu îţi cunosc ;
nu îţi telefonez ; nu îţi amintesc .

2) Scrie enunţuri în care să foloseşti verbele de la exerciţiul anterior.

 Cuvântul cam şi ortograma c-am
EXEMPLU: Cuvântul cam se poate înlocui cu aproximativ,
Au trecut cam trei ore circa, în jur de.
de când ne plimbăm. Cratima uneşte în pronunţie cuvântul că, de
M-a felicitat c-am partici- am, care ajută la construcţia verbelor la timpul
pat la concurs. trecut, persoana I, singular.
1) Transcrie enunţurile scriind cuvântul cam în locul celor subliniate.

De la Bucureşti la Ploieşti sunt aproximativ 60 km.

Am rezolvat în jur de cinci probleme zilnic.

Aştept de circa un sfert de oră.

2) Transformă după model: că am ştiut c-am ştiut.

că am auzit . că am cunoscut
3) Completează cu cam sau c-am.
pe la miezul nopţii s-au auzit nişte paşi. Credeam uitat poarta
descuiată. Am aşteptat zece minute şi am strigat.
cine credeţi că era? Era vărul meu. Uitasem vorbit cu el la telefon
şi stabilit să vină la mine.

Cuvântul caş şi ortograma c-aş

EXEMPLU: Cuvântul caş este substantiv şi denumeşte

un produs din lapte, închegat şi stors de
Ciobanul ne-a servit cu caş.
zer. Cratima uneşte în pronunţie cuvintele că
Spunea c-aş fi venit devreme. şi aş, care se rostesc într-o silabă.

1) Transformă după model:

că aş duce c-aş duce; că aş pleca ;
că aş vorbi ; că aş întârzia

2) Completează cu caş sau c-aş. .

Mâncăm cu plăcere cu roşii. Mă gândesc cumpăra şi eu jocul.

Ştii vizita şi eu muzeul? - Doreşti
3) Scrie câte un enunţ care să conţină cuvântul caş şi ortograma c-aş.
 Cuvântul cai şi ortograma c-ai
EXEMPLU: Cuvântul cai este substantive şi denumeşte o
Jocul de şah are doi cai. piesă de şah sau are înţeles asemănător cu
Pe pajişte păşteau doi cai albi. armăsar.
Mă bucur c-ai venit să-mi spui. Cratima uneşte în pronunţie cuvintele că şi ai.

1) Transformă după model: că ai pornit c-ai pornit.

că ai coborât . că ai trecut .

2) Completează cu cai sau c-ai:

Pe deal paşte o herghelie de . Cred răcit.
Ştiu să mă rogi ceva.
Am înţeles plecat mai devreme.
Sunt fericită venit.
În partida de şah, a pierdut ambii .

Cuvântul car şi ortograma c-ar

EXEMPLU: Cuvântul car poate fi verb, la persoana I,

Eu car lemnele în magazie. singular, timpul prezent, cu sensul de duc
Pe drum trece un car tras de doi cai. sau substantiv comun, cu sens de căruţă.
Au spus c-ar dori prăjituri. Cratima uneşte în pronunţie cuvintele că şi
ar, care se rostesc într-o silabă.

1) Transformă după model: că ar participa c-ar participa.

că ar cumpăra că ar exprima ;
; că ar dovedi ; că ar încerca .

2) Completează cu car sau c-ar.

Bunicul încarcă fânul în . El crede ajunge duminică la noi.

Voi ştiţi putea fi periculos? Cred vrea să vină şi el cu noi.

Vedeam avea nevoie de ajutor. La este înhămat Murguleţ.

Eu bagajele în cameră. Se spune fi câştigat concursul.

3) Scrie enunţuri în care cuvântul car să aibă înţelesuri diferite şi în care să

foloseşti ortograma c-ar.
 Cuvântul cor şi ortograma c-or
EXEMPLU: Cuvântul cor este substantiv comun. Denumeş-
Cântăm în cor un cântec de leagăn. te un grup de persoane care intrepreteză un
Speram c-or să mă ia şi pe mine. cântec.Cratima uneşte într-o silabă cuvântul că,
cu verbul vor care intră în construcţia timpului
viitor, la persoana a III-a a verbelor.

1) Continuă enumerare cu alte tipuri de coruri:

cor de copii; ; ;

2) Transformă după model: că vor întoarce B c-or întoarce.

că vor spune ; că vor putea ;
că vor vizita ; că vor izbuti .
3) Formulează enunţuri cu două dintre construcţiile obţinute mai sus.

Cuvântul caţi şi ortograma c-aţi

EXEMPLU: Cuvântul caţi este forma populară a verbu-

lui cauţi.
- Ce caţi cumătră la coteţ? Cratima uneşte în pronunţie cuvântul că
de verbul aţi, care intră în alcătuirea verbe-
Spuneaţi c-aţi fost la spectacol?
lor la timpul trecut, persoana a II-a, plural.

1) Formulează două enunţuri în care să foloseşti verbul caţi.

2) Transformă după model: că aţi văzut c-aţi văzut.

că aţi lucrat ; că aţi ştiut ;

că aţi lucrat ; că aţi trecut .

3) Scrie enunţuri cu construcţiile de la exerciţiul anterior.

 Cuvântul cal şi ortograma ca-l
EXEMPLU: Cuvântul cal este substantiv comun.
Făt-Frumos a încălecat pe cal. Are înţeles asemănător cu armăsar.
Gimnastul a executat săritura la cal. Mai denumeşte un aparat de gimnas- tică
La această mutare am pierdut un cal. şi o piesă din jocul de şah.
Am un caiet ca-l Danei. Cratima uneşte într-o silabă cuvintele
ca şi al.

1) Scrie trei enunţuri în care să foloseşti substantivul cal cu

sensuri diferite.

2) Transformă după model: ca al vostru B ca-l vostru.

ca al pisicii ; ca al frunzei .
3) Scrie două enunţuri în care să foloseşti ortograma c-al.

Cuvântul cale şi ortograma c-ale

Cuvântul cale este substantiv co- mun.
EXEMPLU: Are înţeles asemănător cu drum şi
- Pe ce cale să mergem către cabană? denumeşte o floare (cală).
Am pus în vază un buchet de cale. Cratima uneşte într-o silabă cuvintele
Ina are sandale c-ale mele. ca şi ale.

1) Scrie enunţuri în care să foloseşti substantivul cale cu sensuri diferite.

2) Transformă după model: ca ale cerbului B c-ale cerbului.

ca ale Irinei ; ca ale lui .

3) Scrie enunţuri în care să conţină ortograma c-ale.

 Cuvântul mai şi ortograma m-ai
Cuvântul mai este substantiv comun şi denu-
EXEMPLU:
meşte a cincea lună a anului. Cuvântul mai pre-
În luna mai se coc cireşele. cede un adjectiv pentru a exprima o comparaţie.
Carte mea este mai interesantă. Cuvântul mai precede un verb pentru a sugera
Mai vino şi mâine! repetarea acţiunii. Cratima uneşte în pronunţie
Tu m-ai invitat la ziua ta. pronumele personal, persoana I, numărul
singular m, cu verbul ai, care intră în construcţia
verbelor la timpul trecut, persoana a II-a, singular.

1) Transformă după model: cald mai cald foarte cald.

curajos ; iubitor ;
harnic ; inteligent ;
guraliv ; jucăuş .

2) Scrie enunţuri în care cuvântul mai să fie substantiv, să preceadă un

verb şi să preceadă un adjectiv:

3) Transformă după model: ai

întrebat pe mine m-ai întrebat; ai condus pe mine ;
ai ajutat pe mine ; ai ascultat pe mine .
4) Completează cu mai sau m-ai:
Luna este luna florilor. Cred că căutat de dimineaţă.
La concurs au participat mulţi elevi. La film văzut la intrare.
Cuvântul deal şi ortograma de-al
EXEMPLU: Cuvântul deal este substantiv comun, la
Pe deal se află casa buncii. numărul singular. Denumeşte forma de
Cel de-al treilea fiu era cel mai isteţ. relief mai înaltă.Cratima uneşte într-o
singură silabă cuvintele de şi al.

1) Scrie un enunţ în care să foloseşti substantivul deal.

2) Transformă după model: de al meu B de-al meu.

de al doilea ; de al nostru .

3) Completează cu deal sau de-al.

Sus, pe e o colibă. Un vecin bunicilor e la noi.

 Cuvântul ceai şi ortograma ce-ai
EXEMPLU: Cuvântul ceai este substantiv comun, la nu-
mărul singular. Denumeşte băutura preparată
Beau cu plăcere ceai de tei. din plante şi apă fiartă.
Cratima uneşte într-o silabă cuvântul ce de
- Ce-ai de eşti supărat? verbul ai.

1) Continuă enumerare cu alte tipuri de ceaiuri pe care le consumi

ceai de muşeţel; ; ;
2) Transformă după model: ce ai adus? ce-ai adus?
ce ai citit? ; ce ai ascutat? ;
ce ai întrebat? ; ce ai vorbit? .
3) Completează cu ceai sau ce-ai.
De lipsit?
Vrei să bem un de mentă?
Cu venit aşa repede?
în pumnul strâns?
La folosit foarfecele?
Bunica ne prepară fierbinte.

Cuvântul ai şi ortograma a-i

Cuvântul ai este forma verbulul „a avea” ,
EXEMPLU: la timpul prezent, persoana a II-a, numă-
Tu ai zece ani. rul singular. Cratima uneşte în pronunţie
cuvântul a şi pronumele personal, per-
E uşor a-i spune mamei adevărul. soana a III-a, numărul singular i (ei, lui).

1) Scrie enunţuri în care să conţină ortograma ai.

2) Transformă după model: a răspunde ei a-i răspunde.

a aminti lui ; a completa ei ;
a duce lui ; a explica lui .

3) Scrie trei enunţuri în care să foloseşti ortograma a-i.

 Cuvântul al şi ortograma a-l
EXEMPLU: Cuvântul al precede substantivele, pentru a in-
Ghemul este al pisicii. dica posesorul sau numeralele care exprimă
Bogdan este al doilea din şir. ordinea. Cratima uneşte într-o silabă cuvântul
Nu încerca a-l convinge, a cu pronumele personal, persoana a III-a,
că nu vei reuşi! numărul singular, gen masculin l (pe el).

1) Scrie enunţuri în care cuvântul al să preceadă un substantiv comun,

un substantiv propriu, un numeral:

2) Transformă după model: a ruga pe el a-l ruga.

a pierde pe el ; a contrazice pe el ;

a ajuta pe el ; a corecta pe ea .

Cuvântul căi şi ortograma că-i

EXEMPLU:
Ce căi duc spre cetate?
Există două căi de a rezolva problema.
Feciorul se căi de faptele sale.
Îmi spune ba că-i albă, ba că-i
neagră.
Cuvântul căi este substantiv comun, numărul
plural. Are înţeles asemănător cu drumuri, direc-
ţii, metode. Cuvântul căi este verb, la persoana
a III-a, numărul singular, timp trecut. Are înţeles
asemănător cu regreta. Cratima uneşte într-o
silabă cuvântul că şi forma populară a verbul
este (îi).

1) Scrie enunţuri în care cuvântul căi să aibă înţelesuri diferite.

2) Transformă după model: că este dificil B că-i dificil.

că este permis ; că este corect ;
că este diferit ; că este colorat .

3) Completează cu căi sau că-i.

Am pornit pe întortocheate spre vârful muntelui. Credeam uşor.

Pe ce m-ai găsit? Probabil foarte important să îmi vorbeşti.

Ştiam prietena ta. Prin ce păstraţi legătura între voi?

 Cuvântul săi şi ortograma să-i
EXEMPLU: Cuvântul săi se poate înlocui ei sau lui.
Prietenii săi au venit la aniversare. Cratima uneşte într-o silabă cuvântul că
O să-i spun să vină mai târziu. de pronumele personal, persoana a III-a,
numărul singular, i (îi).

1) Transcrie înlocuind cuvintele marcate cu săi.

Pantofii ei sunt roşii. .
Caii lui sunt pe deal .
Copiii ei sunt la şcoală. .
Vine la serbare cu părinţii lui. .

2) Transformă după model: să îi dau (ei) să-i dau.

să îi întorc ; să îi vorbesc ;

Cuvântul var şi ortograma v-ar

EXEMPLU:
Bunicul zugrăveşte pereţii cu var.
- Dacă v-ar invita, v-aţi duce?
Cuvântul var este substantiv comun şi
denumeşte un material de construcţii
obţinut din calcar.
Cratima uneşte într-o silabă pronumele
personal, persoana a II-a, numărul
plural vă, de cuvântul ar.

1) Scrie două enunţuri în care să foloseşti substantivul var.

2) Transformă după model: ar trimite vouă v-ar trimite.

ar spune vouă ; ar felicita pe voi ;
ar găti vouă ; ar asculta pe voi ;

3) Scrie enunţuri în care să foloseşti ortograma v-ar.

 Cuvântul sar şi ortograma s-ar
EXEMPLU: Cuvântul sar este verb, la persoana a III-a, nu-
Doi cocoşi sar la luptă. Eu mărul plural sau persoana I, numărul singular şi
sar ca mingea. are înţeles de saltă, ţopăie, se ridică, se avân-
Dacă n-ar fi, nu s-ar povesti. tă. Cratima uneşte în pronunţie cuvântul se de
cuvântul ar care se află înaintea unui verb.

1) Scrie trei enunţuri în care verbul sar are înţelesuri diferite.

2) Transformă după model: se ar zice s-ar zice.

se ar găsi ; se ar auzi ;

3) Completează cu sar sau s-ar.

Stropii de apă pe asfalt. putea ca vreme să se răcească.
Ce haină potrivi pe asemenea vreme?
Eu ca să mă încălzesc.

Cuvântul cel şi ortograma ce-l

EXEMPLU:
Pisoiul cel alb bea lapte.
El a fost cel care a spart mingea.
Tot ce-l interesează este jocul.
Cuvântul cel se poate înlocui cu acela.
Cratima uneşte într-o silabă cuvântul ce
de l, pronumele personal, persoana a III-a,
numărul singular, genul masculin.

1) Transcrie înlocuind cuvântul acela cu cel.

Băiatul acela blond este colegul meu .

Caietul acela albastru s-a terminat .

Îmi place acela cu fundiţă roşie. .

Îl cunosc pe acela care a venit. .

2) Transformă după model: ce îl doare ce-l doare.

ce îl impresionează ; ce îl supără ;

3) Scrie enunţuri în care să foloseşti ortograma ce-l.

 Cuvântul cea şi ortograma ce-a
EXEMPLU:
Pisica cea blândă zgârie rău.
Cea care vine este Tania.
Ce-a spus a fost adevărat.
1) Înlocuieşte cu cea cuvintele marcate
Aceea mai talentată la dans este Corina.
Am cules pe aceea care s-a copt.
Aceea care este acolo este mama.
Cuvântul cea se poate înlocui cu aceea sau
acea. Cratima uneşte într-o silabă cuvântul ce
de a care intră în construcţia verbelor la timpul
trecut, persoana a III-a, numărul singular.
.
.
.

2) Completează cu cel, ce-l, ce-a sau cea.

El a fost care a scris povestea. A rămas din urmă la concurs.
El ştie să răspundă la tot întreabă. căutat a găsit!
Eram mai fericită din grup. A obţinut dorit.

Cuvântul cei şi ortograma ce-i

EXEMPLU:
Copiii cei harnici culeg fructele.
Cei care vin sunt prietenii mei.
Ştiu ce-i place fratelui meu.
Ce-i cu voi?
Cuvântul cei se poate înlocui cu acei sau
aceia. Cratima uneşte în pronunţie cuvintele
ce şi îi (îi fiind pronume personal, persoana
a III-a, numărul singular) sau forma populară
a verbului este.

1) Înlocuieşte cuvintele marcate cu cei.

Lângă pomii aceia înalţi este casa mea .
Pe acei curioşi îi cunosc demult. .
Moş Crăciun vine la aceia cuminţi. .

2) Transformă după model: ce îi spune ce-i spune.

ce îi trebuie ; ce îi trece ;
ce îi ajută ; ce îi întreabă ;

3) Completează spaţiile punctate cu cei sau ce-i.

Cu de vârsta mea mă înţeleg bine.

El vedea mereu în curtea vecinului.
mai dragi îmi sunt părinţii.
Spunea trecea prin minte. Nu ştiu cu el.
 Cuprins
Ortogramele într-o şi într-un
Ortogramele dintr-o şi dintr-un
Ortogramele printr-o şi printr-un
Cuvântul sa şi ortograma s-a
Cuvântul sau şi ortograma s-au
Cuvântul la şi ortograma l-a
Cuvântul ia şi ortograma i-a
Cuvântul iau şi ortograma i-au
Cuvântul nea şi ortograma ne-a
Cuvântul neam şi ortograma ne-am
Cuvântul va şi ortogtama v-a
Cuvântul nul şi ortograma nu-l
Cuvântul na şi ortograma n-a
Cuvântul nai şi ortogtama n-ai
Cuvântul naş şi ortograma n-aş
Cuvântul noi şi ortograma n-oi
Cuvântul nor şi ortograma n-or
Cuvântul numi şi ortograma nu-mi
Cuvântul nuţi şi ortograma nu-ţi
Cuvântul cam şi ortograma c-am
Cuvântul caş şi ortograma c-aş
Cuvântul cai şi ortograma c-ai
Cuvântul car şi ortograma c-ar
Cuvântul cor şi ortograma c-or
Cuvântul caţi şi ortograma c-aţi
Cuvântul cal şi ortograma ca-l
Cuvântul cale şi ortograma c-ale
Cuvântul mai şi ortograma m-ai
Cuvântul deal şi ortograma de-al
Cuvântul ceai şi ortograma ce-ai
Cuvântul ai şi ortograma a-i
Cuvântul al şi ortograma a-l
Cuvântul căi şi ortograma că-i
Cuvântul săi şi ortograma să-i
Cuvântul var şi ortograma v-ar
Cuvântul sar şi ortograma s-ar
Cuvântul cel şi ortograma ce-l
Cuvântul cea şi ortograma ce-a
Cuvântul cei şi ortograma ce-i