UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

CATEDRA ECONOMIE, BUSSINES SI ADMINISTRARE

Lucrul individual la Marketing pe tema: Analaiza unei companii

din R.M.

A elaborat: Munteanu Ion, student, BA 192

A verificat:

Chisinau 2020
Istoria Combinatului de Vinuri “Cricova” începe în anul 1952. Anume
în această perioadă, în Republica Moldova a apărut problema cu privire la
spaţiile de păstrare şi maturare a vinurilor. După lungi căutări, două
personalități marcante ale vinificației moldovenești, Petru Ungureanu și
Nicolae Sobolev, au propus utilizarea în calitate de depozite hrubele din
care se extrăgea piatra de construcție. Curând s-a stabilit că vinurile
produse la Combinatul „Cricova” şi maturate în liniştea subterană au
calităţi excepţionale.I s-a decernat cea mai înaltă distincție de stat Ordinul
Republicii, Combinatul de vinuri Cricova fiind unica întreprindere vinicolă
care deține acest premiu.Din 28 august 2003 a fost declarat prin lege obiect
al patrimoniului cultural - național al Republicii Moldova.
Istoria ramurei viticulturei.
Dacia Romana - Cu 5 mii ani în urmă, dacii (tracii) știau să producă
vinul din struguri, așa cum atestă relicvele arheologice. Un vers din vechiul
poem ''Iliada'' (sec. VIII i. Hr.) spune: ''Războinicii greci s-au dus în Tracia
să găsească vinul''. Vinul era bogăţia, mândria şi principala marfă de
schimb. Poetul roman Ovidiu (43. i.Hr.-17 d. Hr.), exilat în aceste locuri,
vorbeşte de metoda de concentrare a vinului prin îngheţare, practicată de
localnici. Astfel vechii daci, nu doar beau vinul, ci şi îl ''mâncau'' în sensul
direct al cuvântului, la vreme de iarnă păstrându-l în stare solidă. De-a
lungul timpului, cultura vinului în aceste zone s-a modernizat grație
coloniștilor greci, care au adus cu sine tradiții noi. Cînd romanii anexează
Dacia (sec. I d. Hr.) descoperă aici o viticultură înfloritoare şi o vinificaţie
cu tradiţii, continuând ulterior dezvoltarea ramurii vinicole. Vinul, alături
de cereale, a figurat printre primele articole de export.
Stefan Cel Mare - Moldova statală în evul mediu continuă să fie
regiune de cultivare a viței-de-vie și de producere a vinului, iar cei care
dețin podgoriile sunt înșiși domnitorii ţării. Viticultura a atins apogeul în
secolul XV, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare, care a creat postul de
Paharnic la curtea domnească, responsabil cu propria viața de
supravegherea viilor și a vinificatorilor pentru o producție de calitate. S-au
adus soiuri noi de viță-de-vie, au fost selectate cele locale, s-au înființat
crame și s-a tehnologizat producerea. Mănăstirile devin centre de
vinificație, iar vinul - parte a tainei împărtăşaniei și simbolicii religioase.
Ștefan cel Mare a fost scut împotriva invaziilor otomane protejând întreaga
Europa și creștinismul. Istoria spune că, asediate de turci și tătari, cetățile
Moldovei erau punctul de rezistență și forță. Fiind asediați în Cetatea
Soroca, fără hrană și apă, oștenii slăbiți de puteri au fost salvați de un stol
de berze ce duceau în cioc struguri în cetate. Bobițele proaspete și cele
fermentat de soare au fost sursă de putere, facându-i pe aceștea să obțină
victorie. Mai târziu, cucerită de Imperiul Otoman, Moldova continuă să
producă vin, acest sector fiind unul de însemnătate economică, așa cum o
atestă și Dimitrie Cantemir în ''Descrierea Moldovei''.
Basarabia tarista - După anexarea în 1812 a Basarabiei la Imperiul
Rus, vinificația devine obiect de interes pentru nobilimea și generalii
armatei ruse. Aristocrația metropolitană rusă a făcut o modă din
''întemeierea moșiilor vitivinicole'', pentru care aduceau soiuri selecte și
specialiști renumiți din Franța. Au fost dezvoltate unele microzone
vitivinicole cu potențial excelent: Purcari, Lăpușna, Bulboaca, Romanești,
Camenca. Vinul Moldovei a devenit prestigios la curtea țaristă, dar și în
Europa. Astfel, la expoziția mondială din 1878 de la Paris, vinul Negru de
Purcari obține medalia de aur, după care a fost inclus în lista de achiziții
pentru familia imperială rusească și a altor nobili din Europa. Vinificația
este într-o perioadă de ascensiune, în 1837 Basarabia producea 10 mln litri
pe an, jumătate din vinurile produse în Imperiul Rus. La sf. sec. XIX, vinul
se exportă activ și în Europa, care resimțea în acea perioadă un deficit acut
din cauza filoxerei. În Moldova sunt create școli de viticultură, vinificație,
dar și o instituție de învățământ superior, Colegiul Național din Stăuceni.
Moldova Contemporană - Chiar dacă războaiele mondiale și revoluțiile au
frânat dezvoltarea vinificației în țara noastră, în timpul URSS, Moldova
devine cel mai mare producător de vin, unde fiecare a 2-a sticla consumată
era vin moldovenesc. După reabilitarea unităților de producere, în anii 60
au fost amenajate galeriile vinicole subterane, devenite legende și atracții
turistice: Cricova, Mileștii Mici, Brănești, orașe subterane, cu străzi de sute
de kilometri unde se păstrează aprox. 300 mii hl vinuri și milioane de sticle
de colecție. Supusă defrișărilor dramatice în anii 80, prin campania anti-
alcool a lui Mihail Gorbaciov, vinificația Moldovei a început să se
reabiliteze și să se modernizeze după declararea independenței statului, în
1991. Sectorul vitivinicol, aflat în proprietatea privată, s-a aliniat
standardelor mondiale, păstrându-și în același timp tradițiile seculare. După
crizele puternice din 2006-2011, sectorul vitivinicol al Moldovei a mizat pe
producerea vinurilor de calitate, pe diversificarea piețelor și modernizarea
industriei. Recent, a fost reformată legislația vitivinicolă, atrase fonduri de
75 mln EUR pentru investiții în modernizare, delimitate 4 regiuni pentru
producerea vinurilor cu indicație geografică protejată, creat un program
național de promovare generică - Wine of Moldova.