UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIŢANU”

Catedra Filosofie Și Bioetică

_____________________________________________________________________________

Teste la disciplină: Antropologia și filosofia medicinei

A. COMPLIMENT SIMPLU (un singur răspuns corect este posibil)

1. Filosofia ca știință este :
A. Știința despre om.
B. Ştiinţa comportamentului uman.
C. Demersul uman de a cunoaște lumea și pe sine însuși.
D. Toate variantele.
E. Nici o variantă.

2. Filosofia ca înțelepciune este:

A. Studiul valorilor umane.
B. Arta de a trăi în conformitate cu sensul realității.
C. Pregătire de moarte.
D. Studiul moralității.
E. Capacitatea de a ne descurca în viață.

3. Ontologia abordează:
A. Formele fundamentale ale existenţei.
B. Cauzele, nivelurile și legile astrologiei.
C. Variantele b) și d).
D. Individualitatea și natura somatică a omului.
E. Formele discursului uman.

4. Scopul studiului ontologic este de a:

A. Corela principiile şi normele morale dominante în societate cu natura.
B. Cunoaște legile fizice
C. Prima şi a doua variantă.
D. Constitui o imagine integrală despre lume.
E. Nici o variantă
1
5. Gnoseologia abordează:
A. Gândirea corectă.
B. Procesul și etapele cunoașterii.
C. Structura și validitatea procesului de cunoaștere.
D. Variantele a) și c).
E. Problemele teoretice ale științei.

6. Logica este caracterizată ca fiind:

A. O știință ce studiază omul.
B. O ramură a filosofiei despre noțiuni, judecăți și raționamente.
C. O știință ce studiază structura teoriilor științifice.
D. Prima şi a treia variantă.
E. Nici o variantă.

7. Logica este un domeniu:

A. Interdisciplinar ce studiază probleme etice legate de sănătate/medicină, cercetare biomedicală,
biotehnologii, mediu etc. generate de progresul științific.
B. Ce studiază formele și legile gândirii corecte.
C. Antropologic ce studiază viața din perspectivă etică.
D. Filosofic ce studiază metodele științifice .
E. Toate variantele.

8. Axiologia constituie:
A. Toate bunurile dobândite de om în viață.
B. Studiul filosofic al valorilor.
C. Studiul bunurilor materiale importante existenței omului.
D. O știință filosofică ce analizează formele de existență.
E. O știință filosofică ce studiază condițiile gândirii umane.

9. Filosofia socială constituie un ansamblu de cunoștințe:

A. Științifice despre legități și tendințe ale interacțiunilor fenomenelor sociale.
B. Despre echilibrarea beneficiului cu riscurile din clinică.
C. Despre funcționarea și dezvoltarea societății.
D. Despre viața socială ca proces integral.
2
E. Variantele a), c) și d).

10. Problema fundamentală a filosofiei raportată la lume se reflectă în întrebările:

A. Ce determină lumea să se schimbe?

B. Care este principiul-cauză ce provoacă viața?
C. Care este principiul-cauză ce provoacă schimbările vieții?
D. Are lumea un sens și este determinată de el?
E. Toate variantele.

11. Problema fundamentală a filosofiei raportată la om poate fi exprimată prin întrebările:

A. Cine sunt eu, ce este conștiința, am conștiință sau nu, în ce constă ea?
B. Este adevărat că omul acționează doar din propriul interes?
C. Credem că suntem liberi și acționăm în baza liberului arbitru, oare nu suntem dependenți de
un anumit scop?
D. Cei din jur au și ei experiențe, senzații și emoții la fel ca mine?
E. Toate variantele.

12. Problema filosofică privitor la raportul cognitiv dintre om și natură este reflectată în
întrebările:
A. Ce reprezintă cunoașterea și în ce măsură putem susține că avem cunoștințe despre lume?
B. Poate omul să fie sigur că lumea este așa cum o percepe?
C. Cum putem stabili dacă viziunile noastre sunt obiective sau subiective?
D. Cei din jur au și ei experiențe, senzații și emoții la fel ca mine?
E. Toate variantele.

13. Tipurile istorice ale concepției despre lume sunt:

A. Mitologică.
B. Juridică.
C. Religioasă.
D. Filosofică și științifică.
E. Variantele a), c) și d).

14. Conceptul de teorie cuprinde:

A. Totalitate de cunoştinţe ce descrie, explică un domeniu al realităţii.
B. Totalitate de cunoştinţe subiective ce explică o parte a realității.
3
C. Ansamblul de reprezentări care demonstrează doar forma realității.
D. Variantele b) și c).
E. Poziția pe care o are omul în raport cu lumea.

15. Noțiunea de metodă consemnează:

A. Modul de cercetare şi transformare a realităţii obiective.
B. Totalitatea de mijloace şi procedee de asimilare teorierică şi practică a realităţii.
C. Parcursul subiectiv al omului în demonstrarea formelor de existență.
D. Variantele a) și b).
E. O viziune a omului despre lume.

16. Prin argumentare se înțelege:

A. Cunoștințele redate de o persoană.
B. Pozițiile unui cercetător.
C. Discurs sau demers prin care încercăm să justificăm o afirmație.
D. Variantele a) și b).
E. Modul cum văd eu o problemă.

17. Obiectivul argumentării este:

A. Dobândirea adeziunii auditorului la afirmația sau teza emisă de o persoană.
B. Convingerea auditorului de justețea afirmație sau a tezei.
C. Variantele a) și b).
D. A spune tot ce știm despre un subiect de studiu.
E. Nici o variantă.

18. Conform modelului biomedical al medicinei contemporane pacientul este:

A. Un aparat sau mașină compus din părți individuale ale corpului.
B. ființă bio-psiho-socială care se află în suferință.
C. Privit în integritatea ființei sale.
D. Variantele b) și c).
E. Văzut ca o persoană compusă din corp și minte.

19. Realitatea obiectivă este:

A. Realitatea care există în afara conștiinței și voinței umane.
B. Realitatea care există în interiorul conștiinței umane.
4
C. Varianta b) și e).
D. Toate variantele corecte.
E. teoria despre cele mai generale legități ale dezvoltării existenței și cunoașterii.

20. Realitatea subiectivă este:

A. Realitatea care există în afara conștiinței și voinței umane.
B. Realitatea care există în interiorul conștiinței umane.
C. Unitatea lumii materiale și a spiritului uman.
D. Varianta a) și c)
E. Nici o variantă corectă.

21. Existența este:

A. Spirit.
B. Materie și putere.
C. Unitatea realității obiective și celei subiective.
D. Conștiința umană.
E. Toate variantele corecte.

22. Idealismul reprezintă:

A. Recunoașterea idealului, spiritului ca principiu primar al lumii.
B. Recunoașterea materiei ca principiu primar al lumii.
C. Recunoașterea unității dintre spirit și materie ca principii primare ale lumii.
D. Recunoașterea gândirii ca principiu primar al lumii.
E. Nici o variantă corectă.

23. Materialismul este:

A. Existența spiritului.
B. Recunoașterea materiei ca principiu primar al lumii.
C. Realitatea obiectivă.
D. Categorie filosofică.
E. Existența tuturor fenomenelor realității.

24. Monismul este:

A. Recunoașterea a mai multor elemente ca principiu primar al lumii.
B. Unitatea realității obiective și celei subiective.
5
C. Concepție filosofică potrivit căreia la baza tuturor fenomenelor lumii se află un principiu, fie
material, fie spiritual.
D. Nici o variantă corectă.
E. Toate variantele corecte.

25. Dualismul este:

A. Recunoașterea unității dintre spirit și materie ca principii primare ale lumii.
B. Realitatea care există în interiorul conștiinței umane.
C. Concepție filosofică potrivit căreia omul este centrul și scopul universului.
D. Compartiment al filosofiei ce studiază principiile fundamentale ale filosofiei.
E. Varianta b) și c).

26. Enunțul „Cunoaște-te pe tine însuți” a fost formulat de către:

A. Hipocrate.
B. J. W. Goethe.
C. Immanuel Kant.
D. Dimitrie Cantemir.
E. Socrate.

27. Antropocentrismul este:

A. Concepție filosofică potrivit căreia omul este centrul și scopul universului.
B. Realitatea care există în interiorul conștiinței umane.
C. Sfera interacțiunii vitale a naturii și societății.
D. Sfera activității raționale a omului ca stadiu superior de dezvoltare a biosferei.
E. Varianta b) și d).

28. Conștiința este:

A. Percepere a obiectelor și fenomenelor înconjurătoare.
B. Nivelul superior de activitate spirituală a omului ca ființă socială.
C. Capacitatea de a judeca, ce permite cunoașterea totului ce este relativ, profan, finit.
D. Varianta a) și c).
E. Nici o variantă corectă.

29. Cine a susținut ideea că inconștientul este cauza și sursa afecțiunilor fizice?
A. K. G. Jung.
6
B. S. Freud.
C. B. Spinosa.
D. V. Vernadski.
E. R. Descartes.

30. Teoria mecanizării corpului uman a fost propusă de către:

A. E. Cassell.
B. R. Descartes.
C. C. Bernard.
D. L. Pasteur.
E. J. S. Mill.

31. Modelul umanist a fost propus de către:

A. R. Descartes.
B. E. Cassell.
C. Galen.
D. W. Harvey.
E. R. Virchow.

32. În sens fiziologic boala este:

A. Devierea de la norma funcțională.
B. O stare de rău.
C. Absența sănătății.
D. Toate variantele corecte.
E. Nici o variantă corectă.

33. Timpul este:

A. Bidimensional.
B. Unidimensional.
C. Tridimensional.
D. Toate variantele corecte.
E. Nici o variantă corectă.

34. Dialectica drept teorie este:

A. Una dintre cele mai generale legități ale dezvoltării existenței și cunoașterii.
7
B. Fundamentarea, justificarea și analiza concepției despre lume.
C. Metodă de gândire care privește fenomenele și procesele naturii ca ceva separat;
D. Toate variantele corecte.
E. Varianta b) și c).

35. Spațiul este:

A. Modul de existență a materiei ce exprimă proprietatea obiectelor și fenomenelor de a avea
întindere, dimensiuni, structuralitate și interacțiune.
B. Modul de existență a materiei care reflectă durata, coexistența, succesiunea schimbării și
dezvoltării sistemelor materiale.
C. ”Căderea” în păcat.
D. Existența lucrurilor produse de om.
E. Varianta c) și d).

36. Inconștientul este:

A. Parte a psihicului ce constă dintr-o totalitate de procese, operații și stări ce nu sunt
reprezentate în câmpul conștient al subiectului.
B. Categoria filosofică pentru desemnarea laturii spirituale a vieții societății.
C. Unitatea fizicului și spiritualului.
D. O entitate independentă.
E. Devierea de la norma funcțională.

37. Conștiința socială este:

A. Categoria filosofică pentru desemnarea laturii spirituale a vieții societății.
B. Existența lucrurilor produse de om.
C. Concepție filosofică potrivit căreia omul este centrul și scopul universului.
D. Compartiment al filosofiei ce studiază principiile fundamentale ale filosofiei.
E. O stare de bine din punct de vedere fizic, mintal și social.

38. Principiul conexiunii universale este:

A. Concepție conform căreia toate obiectele și fenomenele realității se găsesc în diferite relații,
legături și interdependențe.
B. Teoria despre cele mai generale legități ale dezvoltării existenței și cunoașterii.
C. Percepere a obiectelor și fenomenelor înconjurătoare.
D. Existența tuturor fenomenelor realității.
8
E. Toate variantele corecte.

39. Principiul dezvoltării este:

A. Concepție conform căreia toate obiectele și fenomenele realității se
găsesc în permanentă schimbare, dezvoltare.
B. Teorie despre existența ca atare.
C. Realitate obiectivă, care există independent de conștiința omului.
D. Teoria despre cele mai generale legități ale dezvoltării existenței și cunoașterii.
E. Varianta c) și d).

40. Gândirea este:

A. Capacitatea de analiză și sinteză, de a căpăta cunoștințe noi și de a le folosi în diferite condiții.
B. Capacitatea individului de a înregistra, păstra și reproduce cunoștințele.
C. Categoria filosofică pentru desemnarea laturii spirituale a individului.
D. Realitate obiectivă, care există independent de conștiința omului.
E. Varianta c) și d).

41. Cunoașterea este :

A. Formă înnăscută.
B. Proces social-istoric de activitate creatoare a omului.
C. Studiul despre experiența senzorială.
D. Toate variantele.
E. Nici o variantă.

42. Cunoștință înseamnă:

A. Idei și teorii.
B. Adevăr.
C. Rezultatul procesului de cunoaștere.
D. Variantele A, B și C.
E. Nici o variantă.

43. Procesul de cunoaștere este unul:

A. Fiziologic.
B. Psihic.
C. Social.
9
D. Nici o variantă.
E. Variantele A, B și C.

44. Formele de cunoaștere sunt:

A. Cotidiană.
B. Preștiințifică și Științifică.
C. Religioasă.
D. Artistică.
E. Toate variantele.

45. Procesul de cunoaștere include:

A. 4 niveluri.
B. 3 niveluri.
C. 2 niveluri;
D. Varianta a) și b).
E. Nici o variantă.

46. Gnoseologia este:

A. Domeniu filosofic.
B. Teoria cunoașterii.
C. Teoria existenței.
D. Varianta a) și c).
E. Varianta a) b).

47. Subiectul cunoașterii este:

A. Omul fără conștiință.
B. Lumea din jur.
C. Omul.
D. Știința
E. Nici o variantă.

48. Obiectul cunoașterii este:

A. Orice proces, obiect sau fenomen al cunoașterii;
B. Ceea ce este de cunoscut;
C. Omul;
10
D. Nici o variantă.
E. Variantele A, B și C.

49. Factorii implicați în procesul de cunoaștere sunt:

A. Obținerea cunoștințelor și stabilirea neadevărului.
B. Relația cognitivă.
C. Produsul cunoștințelor.
D. Variantele B și C.
E. Toate variantele.

50. Doctrină în filozofie care se referă la experiență senzorială se numește:

A. Epistemologie.
B. Gnoseologie.
C. Axiologie.
D. Empirism.
E. Metafizica.

51. Curentul filosofic care supraapreciază conștiința în procesul cunoașterii este:

A. Materialismul.
B. Idealismul.
C. Raționalismul.
D. Monismul.
E. Toate variantele.

52. Reprezentanții empirismului materialist au fost:

A. F. Bacon
B. Th. Hobbes
C. J. Locke
D. Variantele A, B și C.
E. Nici o variantă.

53. Reprezentanții empirismului idealist sunt:

A. G. Berkeley
B. D. Hume
C. E. Mach

11
D. Variantele A, B și C.
E. Nici o variantă.

54. Treapta senzorială a cunoașterii este:

A. Treapta rațională.
B. Conștiința cu elementele sale raționale.
C. Concret–imaginativă și oferă informaţie primară despre fenomen prin intermediul organelor de simț.
D. Formularea raționamentelor prin intermediul judecăților.
E. Nici o variantă.

55. Treapta rațională a cunoașterii este:

A. Formă necalitativă de cunoaștere.
B. Gândirea abstractă.
C. Sisteme de semne și construcții logice ce permit gândirea abstractă.
D. Variantele B și C.
E. Toate variantele.

56. Cunoașterea rațională are următoarele forme:

A. Raționamentul.
B. Judecata.
C. Noțiunea.
D. Variantele A, B și C.
E. Nici o variantă.

57. Care sunt atributele cunoștințelor noastre:

A. Adevărul și falsul.
B. Frumosul și urâtul.
C. Fericirea și libertatea.
D. Varianta b) și c).
E. Nici o variantă.

58. Cunoașterea este:

A. Proces de reflectare în conștiința omului a realității existente.
B. Proces al activității creatoare de acumulare, reproducere şi funcționare a cunoștințelor.
C. Nici o variantă.

12
D. Varianta a).
E. Varianta A și B.

59. Metodele științifice se clasifică în:

A. Metode concret-științifice.
B. Metode general-științifice.
C. Metode universale, filosofice.
D. Varianta A, B și C.
E. Nici o variantă.

60. Cunoașterea științifică este preocupată de:

A. Realitatea obiectivă și subiectivă în sistemul de cunoștințe.
B. Constatarea faptului științific.
C. Acumularea faptelor științifice.
D. Generalizarea faptelor științifice.
E. Toate variantele.

61. Cunoașterea științifică se bazează pe:

A. Demonstrare și verificare a cunoștințelor în practică.
B. Măsurare precisă.
C. Principii și metode gnoseologice.
D. Varianta A, B și C.
E. Nici o variantă.

62. Metoda științifică este:

A. Modul de cercetare a realității obiective.
B. Modul de transformare a realității obiective.
C. Totalitatea de mijloace și procedee de asimilare teoretică și practică a realității.
D. O anumită ordine de formulare a cunoștințelor pentru a transforma realitatea.
E. Toate variantele.

63. Conform modalității de aplicare, metodele se clasifică în:

A. Utilizate într-un domeniu concret al științei.
B. Aplicate în mai multe domenii ale științei.
C. Folosite în toate științele.
13
D. Nici o variantă.
E. Variantele A, B și C.

64. Nivelurile cunoașterii implică:

A. Observația, comparația, măsurarea experimentul.
B. Abstractizarea, idealizarea, formalizarea, concret și abstract, istoric și logic, ascensiunea de la
abstract la concret.
C. Varianta A.
D. Varianta B.
E. Variantele A și B.

65. Metodele teoretice ale cunoașterii științifice în medicină sunt:

A. Inducția și deducția.
B. Analiza și sinteza.
C. Abstractul și concretul.
D. Istoricul și logicul.
E. Toate variantele.

66. Etica este :

A. Studiul relațiilor interumane.
B. Ştiinţa comportamentului uman.
C. Ştiinţa despre moralitate.
D. Toate variantele.
E. Nici o variantă.

67. Latinescul moralits înseamnă:

A. Misoginie.
B. Moarte timpurie.
C. Manieră sau mod adecvat de comportare.
D. Marcaj.
E. Mentalitate malefică.

68. Obiectivul primar al standardelor morale este:

A. Crearea unor condiții prielnice de convețuire.
B. Evitarea dăunării reciproce.
14
C. Promovarea stării de bine mutuale.
D. Nici o variantă.
E. Variantele A, B și C.

69. Etica constă dintr-un șir de teorii/ concepții despre moralitate care se împart convențional în:
A. Două grupuri.
B. Trei grupuri.
C. Patru grupuri.
D. Cinci grupuri.
E. Șase grupuri.

70. Metaetica este preocupată de:

A. Statutul ontologic al moralității.
B. Substratul psihologic al deciziilor noastre morale.
C. Aplicarea standardelor morale în practica medicală.
D. Variantele A și B.
E. Nici o variantă.

71. Un reprezentant proeminent al eticii deontologice este:

A. Imm. Kant
B. J.S Mill
C. Aristotel
D. Heraclit
E. Nici o variantă.

72. Subiectele de etică aplicată se împart în așa subgrupe convenționale ca:

A. Etica medicală, etica businessului, etica mediului.
B. Etica medicală, etica businessului, etica marcherilor.
C. Etica medicală, etica businessului, etica terțiară.
D. Variantele A și B.
E. Nici o variantă.

73. Conceptul de bioetică textual înseamnă:

A. Etica vieții.
B. Etica morții.
15
C. Etica virtuții.
D. Etica deontologică.
E. Nici o variantă.

74. Termenul ,,Bioetica” a fost prima dată utilizat de:

A. Fritz Jahar
B. Van Rensselaer Potter
C. Robert Backer
D. Teodor Țîrdea
E. Nici o variantă.

75. Azi putem vorbi despre o bioetică în sens:

A. Îngust / Larg.
B. Deschis / Închis.
C. Eronat / Adevărat.
D. Vechi /Nou.
E. Nici o variantă.

76. Teoriile consecințialiste derivă moralitatea unei conduite din:

A. Analiza cost-eficienței consecințelor acestei conduite.
B. Analiza intenției acestei conduite.
C. Corespondența acestei conduite cu un set de reguli predeterminate.
D. Variantele A și B.
E. Variantele B și C.

77. Virtute înseamnă:

A. O particularitate temperamentală.
B. Un obiect de uz casnic.
C. O particularitate comportamentală înnăscută.
D. O trăsătură bună de caracter.
E. Varianta B și C.

78. Utilitarismul este:

A. Cea mai populară teorie consecințialistă.
B. Cea mai scandaloasă teorie deontologică.
16
C. Variantele A și B.
D. O teorie deontologică nepopulară.
E. O teorie a medicinei alternative.

79. O persoană morală din perspectivă deontologică este acea care :

A. Își îndeplinește obligațiile.
B. Își reduce constant obligațiile.
C. Își respectă obligațiile.
D. Variantele A și C.
E. Își ignoră obligațiile.

80. Consecinţele unei acţiuni sunt morale din punct de vedere utilitarist (J.S Mill) dacă:
A. Nu afectează pe termen lung în mod negativ nici o persoană.
B. Constituie pe un termen lung beneficiu maximal pentru un număr maximal de indivizi.
C. Dacă beneficiază pe termen lung cel puţin o persoană.
D. Prima şi a treia variantă.
E. Nici o variantă.

81. Bioetica este:

A. Domeniu medical ce studiază problemele legate de sănătate și boală.
B. Domeniu interdisciplinar ce studiază probleme etice legate de sănătate/medicină, cercetare
biomedicală, biotehnologii, mediu etc., generate de progresul științific.
C. Domeniu biologic ce studiază viața din perspectivă etică.
D. Domeniu biologic ce studiază apariția vieții.
E. Toate variantele.

82. Părintele bioeticii este considerat:

A. Van Rensselaer Miller

B. Van Rensselaer Potter
C. Robert Backer
D. Immanuil Kant
E. Socrate

83. Principiul etic al autonomiei presupune:

17
A. Respectul dreptului persoanei la autodeterminare.
B. Respectul dreptului de proprietate al persoanei.
C. Respectul dreptului medicului la o intervenție experimentală nestingherită.
D. A doua şi a treia variantă.
E. Nici o variantă.

84. Principiul binefacerii presupune:

A. Obligația de a-i ajuta pe alții să-și promoveze interesele importante și legitime.
B. Datoria de a evita sau înlătura răul sau prejudiciul.
C. Datoria de a face și a promova binele.
D. Răspunsurile A, B și C.
E. Nici o variantă.

85. Reguli/regula după care se poate înfăptui distribuția echitabilă a resurselor sunt/este:

A. Fiecărei persoane în mod egal.

B. Fiecărei persoane conform necesităților.
C. Fiecărei persoane în funcție de efort.
D. Fiecărei persoane potrivit contribuției.
E. Toate variantele.

86. Principismul este o teorie:

A. Metaetică.
B. Unidimensională.
C. Normativă.
D. Utopistă.
E. Toate variantele.

87. Primordialitatea materiei în devenirea ontologică a omului este reprezentată de:

A. Materialism
B. Sensualism.
C. Idealismul obiectiv.
D. Fenomenologie.
E. Sensualism.

18
88. Primordialitatea Conștiinței în devenirea ontologică a omului este reprezentată de:
A. Hermeneutică.
B. Idealismul obiectiv.
C. Personalism.
D. Axiologie.
E. Freudism.

89. Antropocentrismul este specific epocii:

A. Antică.
B. Medievală.
C. Moderne.
D. Renașterii.
E. Contemporane.

90. „Dreptul la moarte” exprimă actul de:

A. Medicalizare.
B. Eutanasie.
C. Omor.
D. Anorexie.
E. Eroism.
B. COMPLEMENT MULTIPLU (mai multe răspunsuri corece sunt posibile)

91. Concepția despre lume este:

A. O totalitate de idei despre lume în întregime, despre om, locul lui în această lume.
B. O totalitate de cunoştinţe despre natură, societate şi om şi raportul lui faţă de această lume.
C. O viziune proprie, subiectivă despre mediu înconjurător.
D. Toate variantele.
E. Nici o variantă

92. Tipurile istorice ale concepției despre lume sunt:

A. Mitologică.
B. Juridică.
C. Religioasă.
D. Filosofică și științifică.
E. Nici o variantă.
19
93. Filosofia medicinei se referă la:
A. Folosirea instrumentelor tradiționale ale reflecției filosofice în examinarea unor probleme
medicale de ordin logic, epistemologic, etic, etc.
B. Analiza metafizică, epistemologică și etică a diferitor modele de cunoaștere și practică
medicală, cu scopul de a înțelege natura sau esența medicinii.
C. Volumul de cunoștințe acumulate de medic despre profesia sa.
D. Regulile sociale care trebuie să respecte lucrătorul medical în activitatea sa.
E. Nici o variantă.

94. Etapele filosofiei antice grecești sunt:

A. Filosofia pre-clasică.
B. Filosofia clasică.
C. Filosofia patristică.
D. Filosofia post-clasică sau romano-elenistă.
E. Filosofia iluministă.

95. Unii din reprezentanții filosofiei antice grecești sunt:

A. Socrate.
B. Democrit.
C. Platon.
D. Aristotel.
E. Aureliu Augustin.

96. Reprezentanții filosofiei patristice sunt:

A. Marc Aureliu.
B. Aureliu Augustin.
C. Tertulian.
D. Ioan Damaschin.
E. Boetius.

97. Reprezentanții filosofiei scolastice sunt:

A. Toma d‘Aquino.
B. Galileo Galilei.
C. Petru Lombardul.
20
D. Albert cel Mare.
E. William Occam.

98. Filosofia Renașterii era preocupată de:

A. Problema umanistă.
B. Problema teocentrică.
C. Problema social-politică.
D. Problema naturfilosofică.
E. Problema tehnocentrică.

99. Unii din reprezentanții filosofiei clasice germane sunt:

A. Kant
B. W.F. Hegel
C. L. A. Feuerbach
D. W. Schelling
E. J.-J.Rousseau

100. Ontologia este:

A. Teorie despre existența ca atare.
B. Compartiment al filosofiei ce studiază principiile fundamentale ale filosofiei.
C. Teoria cunoașterii.
D. Teoria adevărului.
E. Toate variantele corecte.

101. Categoriile ontologiei sunt:

A. Existența.
B. Realitatea.
C. Substanța.
D. Materia.
E. Moralitatea.

102. Concepția științifică contemporană interpretează omul drept:

A. O ființă bio-psiho-socială.
B. Subiect al activității social-istorice și culturii.
C. Unitatea fizicului și spiritualului.
21
D. Sistem interdisciplinar de cunoștințe despre om și lumea lui ambientală.
E. Varianta b) și c).

103. Formele existenței sunt:

A. Existența obiectelor, a proceselor, a stărilor naturii.
B. Spațiul și timpul.
C. Existența omului.
D. Existența spirituală.
E. Existența socială.

104. Atributele materiei sunt:

A. Mișcarea.
B. Timpul.
C. Câmpul.
D. Plasma.
E. Spațiul.

105. Formele mișcării materiei sunt:

A. Spirituală
B. Fizică.
C. Chimică.
D. Biologică.
E. Socială.

106. Tipurile de timp și spațiu sunt:

A. Astronomic.
B. Fizic.
C. Biologic.
D. Psihologic.
E. Cultural.

107. Bioritmul este:

A. Organizarea temporală ciclică a proceselor vitale.
B. Domeniu al medicinei.
C. Categorie filosofică.
22
D. Model specific de relații temporale.
E. Varianta b) și c).

108.Materia este:
A. Substanță.
B. Natura însăși.
C. Categorie filosofică care desemnează realitatea obiectivă și există independent de conștiința
omului.
D. Existența pură.
E. Varianta a) și d).

109. Care sunt orientările fundamentale despre adevăr în istoria filosofiei?

A. Umanismul.
B. Adevărul este însușirea exclusivă și nemijlocită a obiectului cunoașterii.
C. Adevărul este proprietatea excluzivă a subiectului cunoscător.
D. Metafizica.
E. Adevărul este atribut exclusiv al cunoștinței.

110. Mijloacele de distingere dintre adevărat și fals sunt:

A. Observarea.
B. Rațiunea (gândirea).
C. Înțelegerea.
D. Legile logicii.
E. Convingeri premeditate.

111. Stabilirea diagnozei medicale constituie:

A. Formă specifică de cunoaștere a unui adevăr prestabilit.
B. Identificarea anamnezei, examenului primar, de laborator, clinic și paraclinic.
C. Concluzie medicală.
D. Neacceptarea bolii.
E. Formă lingvistică.

112. Etapele stabilirii diagnozei:

A. Respectarea confidențialității pacientului.
B. Evidențierea simptomelor.
23
C. Configurarea sindroamelor.
D. Stabilirea diagnozei clinice propriu-zise.
E. Acordul informat.

113. Recunoașteți metodele cunoașterii empirice:

A. Abstractizarea.
B. Experimentul.
C. Analogia.
D. Observarea.
E. Palparea.

114. Metodele cunoașterii logice sunt:

A. Ipoteza.
B. Sinteza.
C. Controlul.
D. Absolutizarea.
E. Generalizarea.

115. Adevărul aprioric este:

A. Particular.
B. Relativ.
C. Universal.
D. Necesar.
E. Empiric.

116. Aspectele activității medicale este:

A. Sociologic.
B. Praxiologic.
C. Gnoseologic.
D. Metafizic.
E. Axiologic.

117. Medicina este:

A. Știința și practica stabilirii diagnosticului, prognosticului, tratamentului și prevenirii bolilor.
B. Tradiție empirică.
24
C. Dragostea de înțelepciune.
D. Meșteșug.
E. Artă de a vindeca.

118. Obiectul de studiu al medicinei este:

A. Omul.
B. Sănătatea.
C. Boala.
D. Statutul social al medicului.
E. Comunicarea medic-pacient.

119. Morala:
A. Cere abținere de la activități frauduloase (tâlhărie, jaf, ofensă, omor etc.).
B. Inhibă creativitatea.
C. Recomandă respectarea drepturilor la viață, libertate, confesiune, proprietate etc.
D. Încurajează dezvoltarea unor astfel de calități ca onestitatea, loialitatea, compasiunea etc.
E. Variantele A și B.

120. Care dintre cele prezentate mai jos sunt virtuți:

A. Curaj.
B. Modestie.
C. Lașitate.
D. Sinceritate.
E. Ipocrizie.

25